BusinessMagazin

Tag: barou

  • Cererea Alinei Bica privind deschiderea unui cabinet de avocatură în Dolj, amânată pentru septembrie

    Alina Bica, fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), trebuie să depună la Baroul Dolj, până în septembrie, acte legate de dosarul profesional.

    “Consiliul Baroului Dolj, întrunit în şedinţa din data de 20 august 2015, a hotărât amânarea soluţionării cererii formulate de doamna Bica Alina-Mihaela, prin care solicită înscrierea pe Tabloul avocaţilor definitivi cu drept de exercitare a profesiei, pentru şedinţa din data de 24 septembrie 2015, în vederea completării dosarului cu actele necesare“, se arată într-un comunicat al Baroului Dolj.

    Alina Bica a spus , joi, la ieşirea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde s-a judecat cererea sa de ridicare a măsurii controlului judiciar, că aşteaptă decizia Consiliului Baroului Dolj, precizând că trebuie să lucreze, pentru că de nouă luni nu are o sursă de venit.

    “Bănuiesc că nu pot să stau pe banii părinţilor. Nu am un venit, în pofida a ceea ce s-a spus şi s-a comentat la televizor, stau într-un apartament de 50 de metri pătraţi, cu o rată de 400 de euro pe lună, pe care, dacă nu o plătesc, mă dau afară. Cu tot respectul, trebuie să lucrez, nu am ce să fac şi nu am … Nu doresc să discut despre lucrurile astea, că nu am nevoie de simpatia nimănui, e problema mea personală şi intenţionez să mi-o descurc“, a declarat Bica.

    Fosta şefă DIICOT a fost primită în Baroul Dolj prin decizia 137 din 10 februarie 2011 a Consiliului Baroului Dolj, având calitatea de avocat, dar fără a exercita profesia de avocat.

    Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie. Ea a fost magistrat din 1996, fiind suspendată, în 16 decembrie 2014, din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, măsura fiind luată de Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a trimiterii sale în judecată.

    În dosarul “Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”, în care a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

    Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro. Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

    Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

  • Baroul Bucureşti: Excluderea lui Ponta, discutată dacă Universitatea îi retrage titlul de doctor

    Decanul Baroului Capitalei a explicat că solicitarea europarlamentarului Monica Macovei de excludere a premierului din avocatură a fost făcută deoarece Victor Ponta a fost primit în corpul avocaţilor, în 2005, în baza titlului de doctor, şi nu în urma unui examen.

    “În realitate, consiliul se poate pronunţa în această chestiune după ce Universitatea Bucureşti decide dacă se aproba sau nu se aprobă cererea de renunţare la titlul de doctor a premierului Victor Ponta. Consiliul Baroului nu se poate pronunţa pe acest subiect pentru că nu cunoaştem un punct de vedere al instituţiei care a emis documentul”, a spus Ion Ilie-Iordăchescu.

    Europarlamentarul Monica Macovei i-a cerut, marţi, decanului Baroului Bucureşti să îl excludă pe Victor Ponta din avocatură, pe motiv că renunţarea la titlul de “doctor în drept” anulează diploma pe baza căreia a fost primit în avocatură.

    “Ponta a intrat în avocatură «fără examen» şi folosind un titlu «doctor» obţinut prin furt. Am solicitat astăzi Baroului Bucureşti să îl excludă pe Victor Ponta din avocatură, întrucât renunţarea la titlul de «doctor în drept» anulează diploma pe baza căreia a fost primit «fără examen» în avocatură”, a precizat Macovei într-un comunicat remis, marţi, MEDIAFAX.

    Macovei consideră că, dacă vrea să mai fie avocat, Ponta trebuie să dea examen şi să parcurgă toate căile de pregătire, ca orice alt candidat.

    În opinia lui Macovei, Ponta nu poate renunţa la titlul de “doctor” fără să piardă titlul de conferenţiar universitar, fără să fie exclus din profesia de avocat şi fără să returneze banii câştigaţi prin acest titlu, inclusiv prin contractele cu statul pe care le-a avut ca avocat.

  • CSM sesizează Inspecţia Judiciară şi Uniunea Barourilor în cazul lui Adrian Năstase, acuzând ingerinţe în justiţie

    Plenul CSM a luat marţi în discuţie “intervenţiile, în calitate de autorităţi publice, ale unor instituţuii ale statului, intervenţiile publice ale unor asociaţii profesionale şi ale reprezentanţilor acestora, persoane politice, profesionişti ai justiţiei şi formatori de opinie ce au generat atitudini de sfidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului”.

    CSM conchide că “s-a conturat un potenţial fără precedent de afectare a independenţei Justiţiei” şi a cerut reprezentanţilor autorităţilor publice “să manifeste rezervă în declaraţiile publice privind cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată”.

    De asemenea, plenul CSM a hotărât sesizarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România pentru a discuta felul cum avocaţii lui Adrian Năstase au respectat “obligaţia de rezervă în ceea ce priveşte publicitatea proprie, constând în apariţii repetate în mass-media, precum şi limitele în care pot fi făcute comentarii publice în legătură cu cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor”.

    Magistraţii vor sesiza şi Barourile aferente cu privire la verificarea modului în care avocaţii din cauza Trofeul Calităţii au respectat deontologia profesională “prin afirmaţiile şi comentariile jignitoare – cu potenţial de afectare a reputaţiei – adresate public magistraţilor care au instrumentat cauza”.

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cere Avocatului Poporului, Asociaţiei Magistraţilor din România şi Asociaţiei Procurorilor din România, responsabilitate instituţională, profesională şi civică în actele şi acţiunile promovate, considerând ca “inadmisibile şi reprobabile” atitudinile manifestate de aceste instituţii de a prelua apărări din cadrul unui proces aflat pe rol şi de a comunica, în mod public, adrese către CSM prin care solicită răspuns la chestiuni cu care este investită doar instanţa de judecată.

    Magistraţii vor şi reluarea de urgenţă a discuţiilor privind trecerea poliţiei judiciare de sub autoritatea Ministerului de Interne sub cea a Ministerului Public, “pentru a se evita orice formă sau intenţie, chiar şi sub forma aparenţei, de influenţare politică a activităţilor operative sau investigative ale Poliţiei”.

    Plenul CSM reaminteşte opiniei publice că nu au fost raportate, nici identificate influenţe ale politicului în dosarul Trofeul Calităţii, “toate afirmaţiile lansate în spaţiul public fiind încercări cointeresate a diverşilor factori de a decredibiliza justiţia română şi magistraţii, în legătură directă şi punctuală cu decizia pronunţată în acest dosar”.