Lansarea “Barometrului de Consum Cultural 2014” a avut loc luni, la Ministerul Culturii (MC), în prezenţa managerului Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), Carmen Croitoru, a profesorului universitar doctor Dumitru Borţun, a antropologului Vintilă Mihăilescu, a academicianului Răzvan Theodorescu şi a ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu.
“Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global şi local” oferă informaţii despre dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească din prezent, despre modul în care populaţia se raportează la sectorul cultural, devenind un instrument esenţial în dezvoltarea strategiilor locale şi regionale.
Rezultatele reflectă vitalitatea culturală la nivel naţional, precum şi tendinţele de consum ale populaţiei. Volumul se adresează atât publicului larg, cât şi specialiştilor şi reprezentanţilor autorităţilor publice centrale şi locale.
“S-au folosit cuvinte cheie, pe care le-am folosit şi eu în ultimele săptămâni, cu sentimentul că sunt lucruri pentru care trebuie să te baţi în primul rând: viziune, strategie, continuitate. S-au folosit foarte multe cifre şi sunt foarte multe cifre în barometru, lipseşte una singură, care are legătură cu toate cifrele din barometru: 0,08% este bugetul culturii naţionale”, a spus ministrul Culturii.
Ionuţ Vulpescu a spus că înfiinţarea Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală a răspuns unei nevoi reale, aceea de a fundamenta politicile publice în materie de cultură, dar şi pentru a-i forma profesional pe cei care lucrează în acest domeniu. “Avem multe instituţii care trebuie conduse profesionist pentru a răspunde nevoilor domeniului, el a fost gândit ca o interfaţă care poate facilita organizarea în condiţii optime a activităţilor culturale şi creative. Obiectul său de activitate este întreg domeniul culturii”, a spus Vulpescu.
El a precizat că această instituţie nu este o invenţie românească şi ar trebui reproşat faptul că nu a fost înfiinţat mai devreme. “Aproape fiecare ţară din Europa deţine organisme similare pentru sectorul cultural. Prin programele sale de formare profesională continuă şi educaţie permanentă contribuie la dezvoltarea şi performanţa în carieră a persoanelor care activează în domeniul cultural. Nu putem lăsa la voia întâmplării structurarea politicilor publice, asta a dus la paralelisme, risipă de resurse şi la o slabă calitate a actului cultural în sens larg. Cea mai importantă activitate a institutului de până acum este acest Barometru Cultural”, a declarat Vulpescu.
Ministrul Culturii a spus că baza stimulării deprinderilor culturale rămâne învăţământul, educaţia, adăugând că este nevoie de o cooperare strânsă cu Ministerul Educaţiei. “Este nevoie de un scenariu motivaţional mai amplu şi de crearea unor obişnuinţe, a unor reflexe, a unor deprinderi, iar acestea se creează în şcoală sau mai devreme. Este important ca educatorii, învăţătorii, profesorii să înceapă de la grădiniţă şi din şcoala primară să le creeze copiilor aceste deprinderi”, a mai spus Vulpescu.
El a subliniat că există programe în derulare de reabilitare a căminelor culturale din mediul rural şi a bibliotecilor trasformate în prezent în săli de discotecă sau închiriate pentru nunţi şi botezuri. “Ele trebuie restituite scopului lor iniţial. Odată cu ele, formăm şi animatori culturali, care să susţină activităţi culturale. Toate acestea, dacă nu vor integrate în cadrul unor programe mai ample, care să devină parte integrantă din sistemul de educaţie şi formare culturală de la vârstele cele mai fragede, nu îşi vor atinge scopul propus”, a spus ministrul Culturii.
Dumitru Borţun a ţinut să precizeze că INCFC poate fi “un fel de instituţie fanion de vârf de lance în procesul de modernizare a României”. “Toată lumea vorbeşte de lipsa unui proiect de societate, ne lipseşte. (…) Una dintre cauzele acestei lipse este lipsa expertizei, şi la nivel individual, pentru că nici la nivel individual nu avem ceea ce s-a crezut în literatură că există ceva la sertar, o literatură de sertar, nu avem încercări de a proiecta această societate pe termen mediu şi lung. Nu există nici la nivel de instituţii, instituţiile noastre nu au expertiza necesară pentru a contribui la realizarea unui astfel de proiect. Pentru a elabora o strategie de schimbare, de dezvoltare, prima condiţie necesară este să ştii cum stai, să ştii cum eşti în momentul T0, de la ce începi. Aceasta este marea problemă, cea mai greu de rezolvat şi la nivel de individ, pentru că aici avem ca obstacol principal egocentrismul, cu narcisismul aferent, iar la nivel de popor, etnocentrismul”, a spus Dumitru Borţun, membru al Consiliului Ştiinţific al INCFC.
El a precizat că Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală poate fi “o oglindă pentru societatea românească”. “Eu cred că institutul este o instituţie de interes naţional şi de mare importanţă. Este şi motivul pentru care vă spuneam la început că m-am simţit onorat să fac parte din consiliul ştiinţific, împreună cu Vintilă Mihăilescu, cu Gelu Colgeac, doamna Baciu”, a mai spus acesta.
Pe de altă parte, antropologul Vintilă Mihăilescu a declarat că principala problemă pentru funcţionarea unui astfel de institut nu este el în sine, ci sunt beneficiarii. “Beneficiarii, adică noi, societatea. Beneficiarii în acest sens sau cel puţin trei mari probleme: prima este ca societatea să accepte aceste date, pentru că ele există. Aici este o luptă teribilă cu prejudecăţi şi stereotipuri foarte puternic înrădăcinate. (…) Cel mai evident este acela că cultura înseamnă cultura înaltă, de unde derivă: cultura s-a dus dracului pentru că tineretul nu mai citeşte, deci nu mai există cultură înaltă, deci nu mai există cultură, deci suntem o ţară fără cultură. Mai uşor cu pianul pe scări”, a spus acesta.
De asemenea, el a făcut referire la convingerea că “cultura este cu totul altceva decât piaţa”. “Nu poţi să vorbeşti de piaţă în cazul culturii. (…) Poţi să vorbeşti de multe secole, din secunda în care primul artist a avut un prim om ca public. În momentul în care apare publicul se cheamă că este o activitate de piaţă. Nu ne place să vorbim de piaţă, vorbim de public, este mai eufemistic, dar tot piaţă este. A două problemă este, că dacă acceptă aceste date, că ele există, este înţelegerea acestor date. (…) Competenţa de a citi rezultatele unor astfel de studii este un lucru foarte important, suntem obişnuiţi să citim numai procentele”, a spus Mihăilescu.
Antropologul a spus că a treia problemă, după acceptarea şi înţelegerea datelor, este aplicarea acestor rezultate. “Aceste date pot fi utile şi pot fi utilizate dacă ştii cum să le utilizezi. Din acest punct de vedere, cred că soarta institutului depinde de noi toţi, de înţelegerea pe care putem să o dăm acestei activităţi şi de propagarea acestor date. Datele sunt o primă fază. Avem nişte tabele foarte frumoase (…) nu spun nimic aceste date luate izolat, e vorba de cercetări cantitative, dar şi calitative”, a completat Mihăilescu.
El a subliniat că aceste date trebuie să stea la baza unor strategii şi a unor politici culturale la nivel de Guvern şi de minister, apreciind că informaţiile furnizate de Institutul pentru Cercetare şi Formare Culturală pot reprezenta un fundament pentru managementul cultural. “Un astfel de institut trebuie să ne spună ceea ce nu ştim şi să corecteze ceea ce ştim greşit. (…) O astfel de cercetare sistematică poate să ne descopere lucruri pe care nu le ştiam, să corecteze lucruri, precum acela că tinerii nu mai fac nimic, în barometru o să vedeţi procentul de tineri care merg la teatru, putem să descoperim fragmente de populaţie pentru care nu există niciun fel de strategie, precum liceenii”, a explicat Vintilă Mihăilescu.
Prezent la evenimentul de lansare a volumului “Barometrul de Consum Cultural 2014”, academicianul Răzvan Theodorescu a declarat că cercetarea institutului este foarte importantă pentru societate şi pentru minister, urându-i “mult succes” ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu, cu noua “cărticică” roşie (culoarea copertei volumului publicat de INCFC, n.r.).
“Eu spun întotdeauna că Tanţa şi Costel, care reprezintă esenţa poporului român, votează într-un fel, gândesc într-un fel, se mişcă mioritic de la un sezon la altul, politic vorbind, electoral vorbind, dar în seara asta mi-am dat seama că Tanţa şi Costel pot să spună că «Traviata» şi «Rigoletto» sunt un fel de paste italieneşti cu parmezan. Am fost pesimist când am văzut că 79% dintre respondenţi nu merg în bibliotecă. (…) Apoi am tresărit şi am devenit optimist când am văzut şi am citit de trei ori că numai 19% dintre români nu sunt consumatori de teatru, în timp ce în Austria şi în Germania, 44% nu sunt consumatori de teatru. Mirarea mea a mers crescendo când am văzut că numai 24% dintre români nu merg la operă, operetă, balet, în timp ce în Austria 61% sunt non-consumatori. Mi-a crescut moralul. Este ideea cu capra vecinului”, a spus Theodorescu.
Acesta a precizat că publicul consumator de cultură priveşte foarte mult spre evenimentele de tip festival, precum este Festivalul “George Enescu”, Festivalul de Teatru de la Sibiu şi Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Academicianul a subliniat că a fost impresionat de faptul că Muzeul Grigore Antipa din Bucureşti se află pe prima poziţie în clasamentul celor mai vizitate instituţii muzeale. “Barometrul acesta merge asupra unor aspecte din civilizaţia naţională, nu numai din cultura care rămâne cea a elitelor”, a spus Theodorescu.
Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului Culturii, a fost înfiinţat în anul 2013, prin comasarea Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (CCCDC) şi a Centrului de Pregătire Profesională în Cultură (CPPC). Astfel a devenit singurul institut naţional care are ca obiective studierea, cercetarea şi furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum şi formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupaţional – cultură.