BusinessMagazin

Tag: Bârlad

  • Tânăra din Bârlad care şi-a investit toate economiile într-o carte

    „Am plecat de la o convingere personală: fericirea începe cu mine, deci doar învăţând să mă iubesc pe mine voi reuşi să-i iubesc pe cei din jur şi implicit viaţa. Plecând de la a explica modul în care funcţionează iubirea în relaţia bărbat – femeie, am creat ebookul «Iubirea celor singuri», o carte cu viziunea iubirii”, spune Oana Rotaru.

    Ebookul este o extensie a blogului personal al tinerei, unde abordează de asemenea subiecte legate de dezvoltare personală. Proiectul cărţii electronice s-a născut în 2018, iar lansarea a avut loc în 2019.

    „Investiţiile au fost la nivelul timpului personal, resursă pe care o consider având rolul cel mai valoros, dar şi implicit prin site, imaginea produsului şi campania de promovare. Am investit o parte din banii economisiţi lucrând ca florist pe timpul verii – 800 de euro”, mai spune Oana Rotaru.

    În 2020, ea vrea să lanseze şi un audiobook, dar şi un program pe platforma online care să introducă publicul în sfera autocunoaşterii. Cea mai mare parte a cititorilor cărţii electronice sunt femei.

    „Targetul îl reprezintă persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, 60% este format din public feminin. În esenţă, cei care au avut deja contact cu blogul sunt şi cumpărătorii ebookului. Ideea de bază pentru care doresc să citească ceea ce scriu este dorinţa de a înţelege un sentiment pe care cu toţii îl trăim, dar dintr-o perspectivă diferită, a generaţiei tinere.”

    Ebookul cu titlul „Iubirea celor singuri” costă 5,99 euro şi se cumpără direct de pe site-ul Oanei Rotaru.

    Autoarea cărţii s-a implicat, de-a lungul timpului, în diverse proiecte şi iniţiative pentru dezvoltarea personală, a tinerilor sau ajutorarea familiilor cu potenţial scăzut de a susţine educaţia copiilor. Vreme de patru ani, începând din 2015, Oana Rotaru a lucrat pentru Mireasa Group Bârlad, un business în organizarea de nunţi.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Chic Bijoux – producţie de bijuterii (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Ioana Susan, Sorin Buiac
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 650.000 de euro
    Prezenţă: online
    Afaceri de la zero
    Dezvoltare personală prin tehnologie 

    Wild Thing – organizare de excursii (Bucureşti)
    Fondatori: Paul Călin, Silviu Dragomir, Monica Călin
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 50.000 de euro
    Prezenţă: excursiile sunt organizate în România şi în străinătate

    Creative Pill – creaţie de design pentru produse tehnologice (Bucureşti)
    Fondatori: Vlad şi Dragoş Iorgulescu
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 500.000 de lei (109.000 euro)
    Prezenţă: în România şi în străinătate

    Fala Português – cursuri de limbă portugheză (Bucureşti)
    Fondator: Cristina Niţu
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 18.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti (la Institutul Cervantes)

    Toppik – distribuţie de produse cosmetice pentru persoanele cu probleme de cădere a părului
    (Cluj-Napoca)
    Fondator: Ioan-Adrian Danciu
    Investiţie iniţială: 2.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

  • Mândra, fabrica de ulei înfiinţată de inginerul Nicolae Malaxa, intră în portofoliul CITR

    Cu o diplomă de inginer mecanic obţinută în Germania şi un buget de 10.000 de lei din vremea aceea, Nicolae Malaxa ajunge la Bârlad în 1909 şi îşi propune deschiderea unei fabrici pentru fabricarea uleiului vegetal. Deoarece bugetul personal nu era suficient pentru realizarea visului său, Nicolae Malaxa atrage în prima sa afacere de succes, investitori din rândul marilor proprietari de terenuri agricole, bancheri şi oameni de afaceri bârlădeni. În 1910, Malaxa începe construcţia viitoarei fabrici de ulei vegetal „Mândra”, care demarează producţia în martie 1912. Zece ani mai târziu, veniturile aduse de întreprinderea de la Bârlad şi vânzarea acesteia îi creează posibilitatea de a-şi deschide un atelier de reparaţie a locomotivelor şi vagoanelor de tren la Bucureşti. Acum începe ascensiunea lui Malaxa – este momentul în care devine cunoscut ca reputat industriaş şi un bun afacerist.

    În prezent, afacerea Mândra este condusă de Liviu Hrimiuc, acţionarul majoritar al companiei încă din anul 2001. După preluare, compania face cel mai mare salt din istoria sa, investind masiv în modernizarea maşinilor şi utilajelor de producţie, achiziţionarea de noi active menite să sporească spaţiile de producţie şi depozitare şi face primul pas pentru construirea unui sediu administrativ separat.

    Astăzi, Mândra operează două fabrici de producţie, are patru puncte de lucru în judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi, o subsidiară în Republica Moldova, şi este structurată pe trei linii de business: procesare ulei, producţie furaje combinate şi depozitarea & comerţul cu cereale.
    Fabrica de ulei din Bârlad s-a confruntat în primăvara anului trecut cu un incendiu care a distrus peste 80% din secţia de presare, afectând atat echipamentele tehnologice de producţie cât şi clădirea. Cererea de intrare în insolvenţă a companiei a fost depusă de administratorul Mândra la 28 ianuarie anul acesta, iar pe 10 aprilie va avea loc prima adunare a creditorilor din procedură.

  • O familie din Bârlad face 14 mil. euro cu o cofetărie şi patru magazine

    „Activitatea companiei a început într-un mic spaţiu închiriat, unde produceam prăjituri şi aveam un singur angajat, iar acum avem peste 150 de salariaţi.“

    Compania Berlin, o afacere pusă pe picioare de familia Pricope din oraşul Bârlad, judeţul Vaslui, şi-a început activitatea pe piaţa locală în urmă cu 25 de ani cu numai 600 de lei, iar la finalul anului trecut a ajuns la o cifră de afaceri de peste 14 mil. euro, cu peste 5.000 de clienţi în medie pe zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a fost REFUZATĂ de cinci spitale o gravidă supraponderală din Vaslui. Motivul este incredibil şi ar putea fi subiect de FILM

    Tânăra din Bârlad s-a dus la Spitalul din Bârlad, în timpul nopţii, pentru că trebuia să nască, însă medicii şi-au declinat competenţa, dată fiind complexitatea cazului, către Maternitatea „Elena Doamna” din Iaşi, însă, spun reprezentanţii unităţii medicale din Bârlad, cazul a fost refuzat.

    „Pacienta are peste 160 kg, la o înâlţime de 1,50 m. Medicul de gardă a prezentat cazul colegilor de la Maternitatea „Elena Doamna” Iaşi, acolo unde erau transferate, de regulă, cazurile de risc, ce ne depăşesc competenţele. Transferul a fost refuzat, invocându-se faptul că maternitatea nu are o masă care să susţină greutatea unei paciente obeze. Acest lucru este unul fals. Mesele de acest gen pot susţine o persoană de până la 250 kg”, a declarat marţi, corespondentului MEDIAFAX, Adrian Gheorghiu, purtătorul de cuvânt al spitalului bârlădean.

    Acesta a adăugat că medicul de la Bârlad ar fi încercat transferul şi la Spitalul Judeţean Vaslui, şi la Maternitatea „Cuza Vodă”, din Iaşi, precum şi la spitalul din Galaţi, iar, în cele din urmă, femeia a ajuns la Bucureşti, la Spitalul Pantelimon, după câteva ore, dusă cu o ambulanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul oraş din România în care s-au montat deja decoraţiunile luminoase de Crăciun. Afară sunt 30 de grade Celsius. Ce spune Primăria

    În Bârlad, Crăciunul a venit cu 110 zile mai devreme. Oraşul a fost deja “împodobit ” cu decoraţiunile luminoase pentru sărbătorile de iarnă. Privindu-le la adăpostul pălăriilor şi al ochelarilor de soare, cetăţenii oraşului au avut un moment de confuzie. Nu ştiau dacă sunt puse ornamente noi ori sunt date jos cele vechi. Graba a fost explicată de oficialii Primăriei. 

    Este început de septembrie, iar termometrele din Bârlad arată 28 de grade. Însă, angajaţii Primăriei par cuprinşi deja de spiritul sărbătorilor de iarnă. Încă de ieri s-au apucat să monteze decoraţiunile de Crăciun.
     
    Fulgi de zăpadă, steluţe şi clopoţei atârnă deasupra bulevardelor din oraş. Priveliştea îi nedumereşte pe trecători. “Nu-i vorba nici de bine, nici de rău, dar arată prea ciudat, în septembrie. Cu tot respectul”, spune un localnic, mirat.
     
    Schimbarea la faţă a oraşului a câştigat şi fani. Sunt oameni care spun că nu poate fi prea devreme să te gândeşti la cea mai frumoasă sărbătoare din an.
     
    Oficialii primăriei tot despre Centenar vorbesc. În 2018, în Bârlad vor fi aproape de două ori mai multe decoraţiuni luminoase faţă de anul trecut. Astfel că nu ar fi vrut să facă totul în grabă.
     
    Teama de greşeli poate fi justificată. Anul trecut, în Filiaişi, decoraţiunile montate cu o săptămână înainte de 1 Decembrie au fost puse pe dos. În loc de trunchiuri de con, cetăţenii s-au trezit că le atârnă deasupra capetelor cu totul altceva, scie observator.tv
     
    Decoraţiunile din Bârlad, cumpărate în acest an, au costat 400.000 de lei. Totuşi, instalaţiile vor fi aprinse “abia” în decembrie.
     

  • Maşina viitorului, prezentată la salonul de inventică Pro Inven din Cluj-Napoca

    Adrian Roşca, inventatorul maşinii viitorului RosMar, a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, la salonul internaţional al cercetării ştiinţifice, inovării şi inventicii Pro Invent, că maşina are roţi libere, care nu patinează ca în cazul roţilor clasice, şi pleacă instantaneu de pe loc, indiferent de suprafaţă, scrie Mediafax.
     
    ”Maşina viitorului, RosMar, va fi cea mai rapidă din toate timpurile şi va fi şi cea mai performantă în teren greu, în arătură, de exemplu. Maşina foloseşte prisme de blocare, are roţi libere care nu sapă în arătură, cum fac cele cu roţi motrice. Viitorul aparţine maşinilor cu roţi libere, care pot face accelerare urmată, instantaneu, de decelerare. Acest tip de roată nu patinează, ca şi cea motrică, pleacă instantaneu de pe loc, indiferent de suprafaţă. În primul rând, această maşină pe care am inventat-o este făcută să doboare recordul lumii la viteză şi funcţionează pe bază de aer comprimat. Acesta este viitorul, aerul comprimat ca şi combustibil pentru maşini, deoarece maşinile electrice sunt o capcană. Maşina viitorului RosMar este în curs de brevetare la OSIM”, a spus Roşca.

  • De ce nu avem drumuri în România: După ce vor avea cel puţin un an întârziere la centura de la Mihăileşti, unde abia s-au apucat de lucru, spaniolii de la Copisa vor să meargă şI la Bârlad să construiască o centură ocolitoare

    1. Asocierea ARCADA COMPANY S.A. – LEMACONS SRL – CITADINA 98 SA – VEGA 93 SRL -TRAMECO SA

    2. Asocierea COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA S.A. – COPISA CONSTRUCTII SRL

    3. Asocierea SPEDITION UMB S.R.L. – TEHNOSTRADE SRL – CONSITRANS SRL

    4. Asocierea TEHNIC ASIST S.R.L. – TASS INFRA LOGISTIC SRL

    5. TIRRENA SCAVI SPA

    În perioada următoare va avea loc evaluarea ofertelor menţionate, respectându-se termenele şi etapele procedurale conform legislaţiei în vigoare.

    Printre companiile care au depus oferte se numără şi spaniolii de la Copisa, cunoscuţi pentru extrem de slaba mobilizare pe care au avut-o pe centura de la Mihăileşti, Giurgiu, drum de 3 km cu două benzi pe sens, care trebuia să fie gata în iulie anul acesta, însă spaniolii abia atunci au început lucrările, iar cel mai probabil, acesta va fi gata abia în vara anului viitor, cu toate că în continuare la ultimele vizite compania de drumuri le reproşa în continuare o slabă mobilizare.

    Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, declara într-un interviu acordat ZF faptul că principalul element care guvernează construcţia infrastructurii este „norocul“ – norocul dacă proiectele sunt câştigate de firme cu experienţă, care au muncitorii necesari. Tot el a dat ca exemplu centura de la la Mihăileşti unde spaniolii de la Copisa se chinuie de mai bine de un an de zile să demareze lucrările, însă nici la un an şi două luni de la „începerea“ lucrărilor lucrările au avansat cu numai 14% la un drum de 3 km la câmpie, iar noul termen este de prima jumătate a lui 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fundaţia Vodafone investeşte 1 milion de euro în modernizarea tuturor centrelor sanguine din ţară

    Programul „O şansă pentru viaţă”, derulat prin parteneriatul dintre Fundaţia Vodafone România şi Asociaţia React, va continua în 2017 cu modernizarea a 24 de centre de transfuzie sanguină din întreaga ţară (Ploieşti, Târgovişte, Galaţi, Deva, Satu-Mare, Brăila, Miercurea-Ciuc, Reşiţa, Zalău, Râmnicu-Vâlcea, Baia Mare, Piteşti, Botoşani, Alexandria, Craiova, Bârlad, Tulcea, Focşani, Piatra Neamţ, Sibiu, Bacău, Câmpulung, Oradea şi Timişoara). Opt dintre acestea, situate în Piteşti, Câmpulung, Ploieşti, Zalău, Satu-Mare, Sibiu, Bârlad şi Focşani, vor fi renovate, iar celelalte vor fi dotate cu echipamente medicale moderne. Programul „O şansă pentru viaţă” a fost finanţat de Fundaţia Vodafone România cu aproximativ 1 milion de euro, în cei nouă ani de la lansarea acestuia.

    Demarat în 2008, „O şansă pentru viaţă” a devenit cel mai mare program naţional de donare de sânge din România. Acesta a început cu o serie de acţiuni anuale de informare şi educare în legătură cu importanţa donării benevole şi periodice, continuând cu mai multe campanii mobile de donare de sânge în locuri publice, în campusuri universitare şi la sediul companiilor. În 2014, programul s-a extins prin adăugarea componentei axate pe renovarea şi dotarea cu echipament medical a centrelor de transfuzie. Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti, cel mai mare din România, a fost primul care a beneficiat de acest program, în 2014 şi 2015. Tot în 2015, în cadrul programului au mai fost renovate şapte centre situate în alte oraşe din ţară, iar în 2016 alte zece centre.

    „Odată cu cele 24 de centre în care vom merge în 2017, vom încheia programul de modernizare a tuturor centrelor de transfuzie sanguină din ţară. Ne-am îndeplinit astfel promisiunea făcută în urmă cu trei ani, când am demarat acest program. Renovarea şi dotarea cu echipamente medicale a centrelor de transfuzii reprezintă una din priorităţile de investiţie ale fundaţiei în domeniul sănătăţii. Acest domeniu este unul din cei patru piloni strategici ai activităţii noastre, alături de educaţie, servicii sociale şi voluntariat”, a declarat Angela Galeţa, Directoare a Fundaţiei Vodafone România.

    Pe lângă sprijinul acordat acestor centre, programul „O şansă pentru viaţă” va include în 2017 peste 20 de campanii mobile de donare de sânge, desfăşurate pe perioada verii peste tot în ţară. Astfel de campanii vor fi organizate şi pentru angajaţii Vodafone România, precum şi în alte 30 de companii partenere.

    Peste 620.000 de donatori de sânge şi pacienţi au beneficiat până acum de schimbările produse în centrele de transfuzie sanguină în urma renovării şi dotării lor cu echipament medical corespunzător. Dintre ei, mai mult de 414.000 de pacienţi au primit sângele de care aveau nevoie pentru transfuzii. Lucrările de renovare au acoperit până acum peste 28.000 mp în 18 centre din ţară.

    Ca rezultat al programului „O şansă pentru viaţă”, centrele de transfuzie sanguină din România au înregistrat în 2016 o scădere a mediei de vârstă a donatorilor la nivel naţional, pentru prima dată după 1989. La ora actuală, 30% din sângele donat provine de la donatori tineri fideli.

    Asociaţia React este o organizaţie neguvernamentală ce participă semnificativ la dezvoltarea celor patru piloni ai unei comunităţi prospere: sănătate, educaţie, economie socială şi dezvoltare comunitară. Proiectele implementate produc schimbări majore în viaţa oamenilor prin intervenţii adaptate şi implicare activă. În cei unsprezece ani de la înfiinţare, aproape 1 milion de români au beneficiat, direct sau indirect, de pe urma activităţilor derulate de Asociaţia React. Impactul proiectelor este confirmat de cele 18 premii de excelenţă naţionale şi internaţionale primite, care poziţionează asociaţia printre cele mai premiate organizaţii neguvernamentale din România.

    Fundaţia Vodafone România este o organizaţie neguvernamentală românească, cu statut caritabil, distinctă şi independentă de operaţiunile comerciale ale companiei, înfiinţată în 1998. În cei 19 ani de activitate, Fundaţia Vodafone România a finanţat 1.046 de programe derulate de 660 de ONG-uri din întreaga ţară în domeniile sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale. Proiectele au avut 2 milioane de beneficiari copii, tineri, bătrâni, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Până în prezent, Fundaţia Vodafone România a investit peste 26 milioane de euro în proiecte desfăşurate de organizaţiile non-profit partenere. 

  • Bucureştiul este conectat de Iaşi în şapte ore pe calea ferată, distanţa fiind de doar 400 de kilometri. Autostrada, doar pe hârtie

    Cele mai mari două oraşe din ţară după numărul de locuitori, Bucureşti şi Iaşi, sunt slab conectate în contextul în care pe linia de cale ferată ce uneşte cele două oraşe trenurile circulă cu 58 de kilometri pe oră în medie, deşi în vestul Europei viteza depăşeşte 100 de kilometri pe oră.  Şi cu  maşina călătoria durează cinci-şase ore dat fiind că autostrada care ar trebui să lege Moldova de centrul ţării este doar pe hârtie.

    Cinci trenuri de pasageri pleacă zilnic din Gara de Nord din Bucureşti spre Iaşi, capitala Moldovei, şi ajung după şapte ore – şapte ore şi jumătate la destinaţie deşi distanţa pe această rută este de doar 406 kilometri.

    „Drumul de la Bucureşti la Iaşi pe calea ferată este foarte lung, biletul este scump având în vedere câte ore se fac“, spune Paula, 28 de ani, care a călătorit pe această rută.

    Preţul unui bilet de tren pentru o călătorie (doar dus) este de 95 de lei, potrivit datelor de pe infofer.ro. Timpii de parcurs de la Bucureşti la Iaşi pe calea ferată au crescut cu 25 de minute (în 2012) faţă de 2001, potrivit datelor din memorandumul cu măsuri pentru eficientizarea sectorului de transport feroviar al României, necesare pentru aprobarea Master Planului General de Transport. Pasagerii care aleg să călă­torească cu trenul pot opta pentru tra­seul de 406 kilometri Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Focşani-Bârlad-Vaslui-Iaşi sau pentru cel care in­clude tronsonul Paşcani-Bârlad, ce mă­reşte distanţa la 460 de kilometri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Locomotiva unui tren a luat foc la Vaslui. Aproximativ 100 de pasageri au fost evacuaţi

     Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vaslui, locomotiva trenului Regio a luat foc la aproximativ trei kilometri de la plecarea din Gara Bârlad, mecanicul sunând la 112.

    La faţa locului au fost trimise două echipaje de pompieri, care la ora transmiterii acestei ştiri intervin pentru stingerea focului.

    Conform sursei citate, în tren se aflau aproximativ 100 de persoane, care au fost evacuate, oamenii aşteptând pe câmpul din apropierea căii ferate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro