Tag: barci

  • Business cu vedere la mare

    “Este o piaţă foarte sensibilă la criză şi a căzut total în cap. Marii producători au scăzut chiar şi cu 60%, iar falimentele au fost colosale”. Mihai Marcu vorbeşte în biroul său din piaţa Victoriei despre celălalt business de care se ocupă când agenda plină de la clinicile MedLife îi permite: NauticLife îi răpeşte cam două ore pe săptămână. Din start, Marcu spune că o eventuală comparaţie între MedLife şi NauticLife nu poate fi făcută niciodată, nici măcar sentimental, dat fiind că MedLife înseamnă afacerea familiei.

    Ideea NauticLife a pornit din pasiunea lui Mihai Marcu de a ieşi pe mare, însemnând pescuit şi navigat. De aici şi până la transformarea pasiunii într-un business a mai fost nevoie de doar câţiva paşi şi de investiţii în poziţionarea companiei pe o piaţă care aproape nu exista. Dar va exista, este convins Mihai Marcu. În ţările din vestul Europei există în medie o ambarcaţiune la 50-60 de locuitori, în timp ce în România este una la 10.000, iar în Bulgaria una la 1.000 de locuitori. Tocmai de aici ar urma să vină potenţialul pieţei. Comercianţii susţin că nevoia de importuri s-ar situa undeva la 400 de milioane de euro dacă piaţa ar creşte doar până la nivelul vecinei de la sud de Dunăre. În viitorul apropiat piaţa ambarcaţiunilor ar putea atinge într-un caz optimist zece milioane de euro. “Nu că e prea mică această piaţă acum, este zero. Raportat la numărul de ambarcaţiuni per capita şi la puterea de cumpărare a populaţiei, România este <land of nowhere>”, spune Mihai Marcu. “Zece milioane de euro este un obiectiv îndrăzneţ pentru această piaţă”, adaugă Bogdan Rucăreanu, directorul de marketing al Euronautica, companie cu o cifră de afaceri de un milion de euro în 2010.

    La dimensiunea redusă a pieţei contribuie, pe de-o parte, puterea de cumpărare scăzută şi educaţia, neexistând în cultura românilor ideea de a avea o barcă. În febra consumului, românii au început să-şi cumpere calculatoare şi televizoare, apoi maşini, apoi locuinţe, iar tendinţa următoarelor achiziţii va fi inspirată de statele din Vest, spun importatorii. Astfel, românii ar putea începe să cumpere din ce în ce mai des o ambarcaţiune în locul unei a doua maşini, de exemplu, cu atât mai mult cu cât România are şi acces la Dunăre şi Marea Neagră.

  • Cautati clientii pe plaja

    “Modelele Baia Yachts acopera un segment de nisa pe piata ambarcatiunilor – sunt iahturi de viteza cu motor de peste 1.000 de cai putere si sistem inovator de propulsie rotativa, dar se incadreaza in acelasi timp si in categoria de lux. Daca ar fi sa facem o analogie, suntem clasa AMG a companiei Mercedes sau poate chiar Ferrari”, sustine Avram Avramov, director de vanzari al ICS, care reprezinta iahturile Baia in estul Europei.

    Avramov spune ca majoritatea clientilor apeleaza la leasing pentru a cumpara o astfel de barca. Cele trei iahturi expuse – Atlantica ’78, Azzura ’63 si One ’43, care costa 4 milioane de euro, respectiv 2 milioane si 560.000 de euro, vor ramane permanent in marina Sunny Day. “Mai asteptam si modelul Italia ’70, premiat anul trecut la Cannes Boat Show. Unul dintre cele trei iahturi s-a vandut deja, iar in Romania avem un potential client, o companie”, adauga Avramov.

    Iahturile Cantieri di Baia au o traditie de un sfert de secol si sunt produse exclusiv in Italia. In afara de motor si aparate tehnologice, totul, de la fibra de carbon pana la laminari, se realizeaza “in-house”. Construirea unei barci dureaza intre 8 si 12 luni, in functie de modelul iahtului si de personalizarile cerute de clienti.

    Prima piata unde s-au impus ambarcatiunile au fost SUA, “unde s-au vandut in jur de 150 de modele, iar unele dintre ele au aparut in filme precum , filmat in Miami, sau in reclame la bauturi. Acum cea mai profitabila piata pentru noi este Grecia, urmata de Hong Kong si Dubai”, spune Mario Borselli, director de vanzari al Baia Yachts, compania producatoare a iahturilor Cantieri di Baia. Cifra de afaceri a firmei s-a ridicat la 50 de milioane de euro in 2007, iar pentru anul acesta se preconizeaza 60 de milioane de euro. Marja de profit a companiei dupa plata taxelor si impozitelor este de 4% din cifra de afaceri, iar 2% din vanzari sunt alocati publicitatii, conform datelor oferite de companie.

    “Cheltuim peste un milion de euro anual pentru publicitate. Cred ca cea mai buna cale de a-ti face numele cunoscut in mediile de oameni cu foarte multi bani este sa fi prezent in resorturi din Sardinia, Saint Tropez, Bodrum, locuri in care acesti oameni vin sa-si petreaca vacanta”, afirma Borselli, care adauga ca a ales si marina din Sunny Day Resort ca “showroom”, pentru ca e de parere ca “multi oameni de afaceri si companii din Romania, Ungaria si Bulgaria au sau vor avea posibilitatile financiare de a achizitiona un iaht de lux”.

    In Romania, piata ambarcatiunilor de agrement este estimata pentru acest an la circa 40 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul trecut. La ultima editie a Romanian Boat Show, de la inceputul lunii trecute, cea mai mare expozitie de iahturi si barci de agrement, au fost expuse ambarcatiuni in valoare totala de aproape 40 de milioane de euro, din care valoarea vanzarilor a ajuns la aproximativ 20 de milioane. Cele mai scumpe iahturi expuse au fost un Pershing 46 si un Sunseeker 43, la preturi de circa un milion de euro fiecare.

    In decembrie trecut, la targul Luxury Show din Bucuresti, importatorul Unicomp a reusit sa vanda un iaht de un milion de euro (Princess 43), iar Neptun Yacht a vandut un Azimut 75 in valoare de 3,5 milioane de euro si inca patru Azimut 43 in valoare de 860.000 de euro.