BusinessMagazin

Tag: bannere

  • Mesajele prezidenţiabililor în campanie. Iohannis a devenit viral cu mesajul „PORN”

    Deşi campania oficială începe pe 12 octombrie, candidaţii la prezidenţiale au dat startul competiţiei, amplasând corturi şi bannere cu mesaje.

    Mesajul actualului preşedinte Klaus Iohannis este “Pentru o Românie normală”, luând fiecare primă literă din cuvânt se ajunge la cuvântul PORN. Acesta detaliu a devenit viral pe Facebook, iar mesajele nu s-au lăsat aşteptate:

    “Ce iese dacă abreviem sloganul lui Iohannis? E de pe pagina oficiala. Preşedintele porn? E bun, potrivit, veridic, nu? Că parcă toţi ne-au … în anii ăştia din toate poziţiile”.

    “PORN Level : President”

    „Echipa lui KWI nu bubuie deloc de inteligenta. Asta e clar! Cum sa-i faci presedintelui in functie un astfel de slogan – PORN??!! Am tot sperat sa fie fake!”, a scris şi jurnalistul Bogdan Ocnaru, pe Facebook.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Marketingul online în 10 ani: de la Google, la căutarea după hashtag şi promovarea prin Story

    „Dacă acum câţiva ani Google Ads (AdWords) era solicitat de majoritatea clienţilor, acum atenţia este puternic orientată către Facebook. Aproape 50% din populaţia României are cont pe această reţea de socializare, iar Instagram (ce aparţine tot de Facebook) are peste 1 milion de utilizatori în România”, observă George Răşchitor, director general şi cofondator al Sinaps, agenţie de marketing online fondată în 2013 la Iaşi.

    În România sunt în prezent peste 9,6 milioane de conturi pe Facebook, conform datelor de pe platforma facebrands.ro, în condiţiile în care pragul de un milion de utilizatori a fost atins la sfârşitul anului 2010. Ca atare, în ultimii ani, companiile din România, indiferent de mărime, au înţeles care este potenţialul de business dacă se promovează în mediul online, atât în cadrul Google, cât şi pe reţelele de socializare, şi au început să investească bugete tot mai mari în marketingul digital.

    „Piaţa locală (de marketing online – n. red.) este pe un trend ascendent. Majoritatea clienţilor noştri cresc anual bugetele, în medie cu 20%, fie pentru a creşte volumul pe canalele actuale, fie pentru a încerca noi canale de promovare, noi surse de trafic: YouTube, Instagram, LinkedIn”, adaugă Răşchitor.

    Astfel, fie că este vorba de businessuri aflate abia la început de drum sau de firme care au deja în spate câţiva ani de activitate, acestea mizează pe ambele canale de promovare în mediul online, atât Google, cât şi Facebook, pentru a ajunge la o plajă cât mai mare de potenţiali clienţi. „Folosite la întreaga lor capacitate, Google şi Facebook pot ajuta fie la primele vânzări ale unui business proaspăt lansat, fie la depăşirea pentru prima dată a pragului de 1 milion de euro pe lună în vânzări”, a punctat George Răşchitor.

    În cazul start-up-urilor, bugetele pentru promovarea online încep de la 1.000 euro/lună, urmând ca scalarea să se facă pe baza rezultatelor obţinute şi a dezvoltării companiei. Companiile de nivel mediu au în schimb bugete de marketing online de 5.000 – 10.000 euro/lună, în timp ce businessurile mari investesc constant bugete de peste 10.000 euro/lună. „O abordare des întâlnită în rândul magazinelor online este punerea la dispoziţie a unui «buget nelimitat», cu condiţia ca acesta să se încadreze în parametrii optimi ai unui KPI (key performance indicator – n. red.) stabilit iniţial. Astfel, au fost luni în care s-a depăşit pragul de 100.000 euro investiţi în campanii de online marketing. Companiile ce ţintesc volume mari de vânzări investesc pe măsura aşteptărilor. Fără investiţii în promovare, nu poţi menţine nivelul ridicat al vânzărilor”, explică fondatorul Sinaps. De altfel, înainte de a înfiinţa agenţia de marketing digital, el conducea departamentele de marketing şi achiziţii ale unui magazin online important din România.

    Începuturile
    „La vremea respectivă erau foarte puţine agenţii ce ofereau servicii de PPC (price per click – administrare campanii Google Ads şi Facebook Ads), iar rezultatele livrate de acestea erau sub obiectivele noastre. Am decis să dezvoltăm intern acest departament, împreună cu Remus Corcaci (cofondator Sinaps), iar în mai puţin de 12 luni am reuşit să avem o creştere spectaculoasă a profitabilităţii campaniilor”, povesteşte George Răşchitor. Cei doi au avut o abordare diferită care a avut succes. „Practic, exista o nevoie din ce în ce mai mare în piaţă, ce nu era acoperită, iar noi aveam cunoştinţele necesare pentru a o satisface.”

    Împreună cu un al treilea asociat, Mihai Iliescu, care lucra tot în marketing online şi avea cunoştinţe de programare, George Răşchitor şi Remus Corcaci au înfiinţat agenţia Sinaps în 2013. „Până la finalul anului a fost un proiect la care lucram în paralel cu joburile noastre şi ne ocupam cu realizarea de site-uri şi consultanţă de marketing online pentru persoane cunoscute care aveau un business. Cunoştinţele lui Mihai ne-au ajutat să ne realizăm propriul site, iar ulterior să implementăm intern şi sisteme de project management, CRM (customer relationship management – n. red.) şi diverse fluxuri de lucru automatizate, pe care le folosim şi astăzi”, descrie începuturile colaborării George Răşchitor.

    Ulterior însă, văzând cum evoluează piaţa, cei trei antreprenori au realizat că trebuie să îşi dedice timpul 100% agenţiei. „În decembrie 2013 ne-am prezentat toţi trei demisia la joburile la care lucram şi am pornit acest proiect, Sinaps, cu 1.000 de lei – bugetul de promovare pentru o lună.” 2013 a fost un an de tatonare a pieţei, iar un an mai târziu au început dezvoltarea firmei, odată cu introducerea în ofertă a serviciilor de promovare pay-per-click, web design, e-mail marketing şi strategie de marketing. „Banii câştigaţi au fost reinvestiţi în echipamente şi spaţiu de lucru, chirii şi promovare”, a punctat el.

    Apoi, din 2015 Sinaps a început să îşi dezvolte echipa. „Am format tineri care astăzi sunt specialişti Google Ads şi Facebook Ads sau Social Media, iar pe parcurs s-au alăturat echipei colegi cu experienţă de project management şi client support din multinaţionale, cu pregătire şi experienţă în analiză financiară şi statistică sau cu un bagaj bogat de cunoştinţe în psihologie şi comunicare. Practic, de la trei tineri pasionaţi de digital marketing care au pornit împreună, cu o experienţă solidă în spate, am ajuns la o echipă de 20 de specialişti. Pentru noi aceasta a fost reţeta succesului”, a subliniat George Răşchitor.

    În cei şase ani de activitate au făcut campanii de promovare online pentru peste 500 de clienţi, bugetul total rulat pentru aceştia fiind de circa 8,5 milioane de euro. Printre clienţii agenţiei ieşene se numără branduri precum Lensa, F64, Miele, Zenyth, Antibiotice Iaşi, Brikston, Zorile Store sau Ramada Iaşi.

    „Pentru o parte dintre clienţi am realizat strategii complete de marketing online, însă ne-am specializat pe campanii pay-per-click (Google Ads, Facebook Ads, Instagram Ads, YouTube, Bing, Yahoo, LinkedIn, Waze), social media şi grafică pentru aceste canale.”

    Potrivit datelor agenţiei, la nivel de piaţă, retailul este sectorul din care vin cei mai mulţi clienţi pentru serviciile de marketing online, fapt ce influenţează puternic evoluţia pieţei locale. Numărul de magazine online a crescut spectaculos anul trecut, când practic s-a dublat, de la 7.000 de magazine în 2017, la aproximativ 15.000 în 2018.

    Ca volum de investiţii în campanii de marketing online, la nivelul întregii pieţe, cele mai active domenii sunt: electro-IT&C, fashion & beauty, travel, home & deco, cărţi, cadouri & flori, auto & moto. În cazul Sinaps, cei mai mulţi clienţi, circa 30% din portofoliu, vin din fashion & beauty. „Anul trecut am gestionat în medie 130 de proiecte pe lună, iar valoarea totală a bugetelor de publicitate administrate a fost de 3 milioane de euro”, a precizat antreprenorul. Sinaps a demarat anul trecut campanii pentru 86 de clienţi noi, printre aceştia numărându-se Panifcom, Kalapod, Brikston, Valigeria sau Carpeta.

    Ca în fiecare an, cele mai complexe campanii online au loc de Black Friday: „În acea perioadă, majoritatea magazinelor online cresc masiv bugetele, ajungând să investească sume mai mari de 100.000 euro pe lună. Vânzările sunt pe măsura investiţiilor. Să nu uităm că Black Friday este singura zi din an când românii cumpără mai mult online decât din magazine fizice”.

    În 2018, Sinaps a înregistrat afaceri de 1,3 milioane lei, în creştere cu 91% faţă de 2017, jumătate din business fiind generat de gestionarea campaniilor de Google Ads. Agenţia de marketing online din Iaşi este de altfel Google Premier Partener din 2016, statut care se atinge prin îndeplinirea unor criterii precum administrarea unei anumite valori minime de bugete, să existe minimum două persoane certificate Google Ads în cadrul companiei şi să se înregistreze creşteri ale performanţei în fiecare trimestru. În prezent, în cadrul Sinaps lucrează în total 20 de persoane, acestea susţinând în proporţie de 90% examene anuale pentru certificare în produsele Google Ads.

    „În fiecare an se alătură echipei colegi noi şi avem o creştere anuală a numărului de angajaţi de 50%. Anul acesta avem deja în plus trei membri, însă numărul de angajaţi nu este neapărat un obiectiv principal pentru noi. Alocăm mai mult timp şi efort pentru partea de traininguri interne şi automatizare a sarcinilor de rutină, scopul final fiind creşterea eficienţei din interiorul agenţiei”, a menţionat George Răşchitor.

    Planuri de viitor
    Pentru anul acesta, Sinaps are ca ţintă creşterea afacerilor cu 85%, la 2,4 milioane lei.

    „Această creştere se bazează pe evoluţia continuă a agenţiei înregistrată în ultimii doi ani. Ne dorim o creştere sănătoasă şi controlată care să ne asigure o dezvoltare pe termen lung. Echipa pe care o avem este motorul acestei creşteri şi investim constant în dezvoltarea colegilor noştri şi atragerea de noi talente”, a precizat CEO-ul şi fondatorul Sinaps.

    Deja, în primul semestru al acestui an, agenţia a obţinut venituri mai mari cu 72% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, acestea ajungând la aproape un milion de lei.

    Pentru anul viitor, ţinta Sinaps este însă şi mai ambiţioasă, agenţia de marketing online propunându-şi să atingă pragul de un milion de euro cifră de afaceri. De asemenea, în decurs de cinci ani, compania vrea să crească considerabil şi echipa, până la circa 100 de persoane. „Planul pentru următorii cinci ani este să ajungem în 2024 la o cifra de afaceri de 5 milioane de euro, cu un portofoliu de 700 de clienţi activi şi un număr de 100 de angajaţi. Paşii pentru atingerea acestui obiectiv sunt: deschiderea unui birou în Bucureşti pentru a facilita întâlnirile pe care le avem cu clienţii noştri, precum şi generarea de noi clienţi din străinătate”, a completat antreprenorul. 

  • Linişte în Parlament. Interzis la bannere sau pancarte, iar cei care perturbă activităţile parlamentare vor fi sancţionaţi

    Potrivit modificărilor aduse Regulamentului, parlamentarii nu au voie să folosească pancarte sau bannere.

    „În dezbaterile parlamentare, deputaţii nu adoptă comportamente şi limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe şi nici nu desfăşoară pancarte sau bannere”, arată proiectul de lege.

    Iniţiatorul propune modificarea regulamentului, astfel încât deputaţii care tulbură dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor să fie atenţionaţi, daţi afară din sala de plen sau sancţionaţi pentru că deranjează şedinţa prin comportamentul sau vocabularul acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când preferă românii să cumpere online?

    Acestea sunt concluziile la care a ajuns RTB House, companie globală care oferă tehnologii de retargetare de ultimă generaţie, în urma unui studiu realizat în peste 40 de pieţe. Studiul se bazează pe datele colectate de la peste 1.000 de campanii realizate după modelul RTB (Real Time Bidding), o tehnologie pentru publicitatea online, care permite achiziţia şi vânzarea de spatiu publictar online, pe baza licitatiilor în timp real.

    Potrivit studiului realizat în pieţe din Europa, America Latină, Asia şi Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa, numărul de click-uri şi conversia cresc în special marţea, când sunt înregistrate cu 37% mai multe click-uri şi rata de conversie e cu 43% mai mare. Cea mai proastă zi pentru cumpărăturile online este sâmbăta, când decizia de achiziţie (calculată pe baza click-urilor pe reclame) scade semnificativ, la 11% din totalul rezultatelor din săptămână.

    Acelaşi studiu, realizat de RTB House şi pentru România, arată că obiceiurile de cumpărare ale românilor sunt similare. Utilizatorii autohtoni au dat cele mai multe click pe anunţuri şi au finalizat cele mai multe achiziţii în zilele de marţi, cu un număr de conversii cu 73% mai mare şi cu 45% mai multe click-uri decât sâmbăta. Cea mai intensă activitate a fost înregistrată seară, între orele 21 şi 23 (19% din totalul conversiilor).

    Comportamentul online şi preferintele în materie de shopping sunt foarte dinamice şi se schimbă în acord cu trendurile din tehnologie, dar şi în funcţie de factori externi punctuali (condiţii meteo, sărbători legale, etc) şi specialiştii în marketing online trebuie să fie tot timpul pregătiţi şi să îşi cunoască audienţa astfel încât să poată să reacţioneze mai repede la schimbările apărute şi să livreze mesaje personalizate, adaptate comportamentului utilizatorului.

    „Aici intră în joc si inteligenţa artificială. Algoritmii care învaţă singuri folosiţi în retargetarea personalizată imită modul în care neuronii umani funcţionează. Cu datele obţinute, ei pot analiza campaniile 24/7 şi pot reacţiona la toate schimbările, indiferent cât de mici ar fi. Acest lucru oferă posibilitatea ca acţiunile de advertising să fie ajustate, în timp foarte scurt, zile, ore sau chiar minute, astfel încât să gestioneze campaniile eficient. În acest fel, poate fi exploatat la maxim potenţialul de achiziţie într-un mod care până acum nu era posibil“, a completat Cătălin Emilian.

    RTB House a fost fondată în 2012 şi a derulat peste 1.000 de campanii în peste 40 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific şi America Latină. Echipa cuprinde peste 200 de profesionişti şi este în continuă creştere.

  • ANALIZĂ: Cum vor candidaţii să compenseze lipsa bannerelor – Brâul Maicii Domnului şi internetul

    ”Noi vom face aceeaşi campanie pe care am făcut-o şi până acum, tradiţională, punând în centrul campaniei oamenii şi legătura directă cu ei. Concret, fiecare dintre candidaţii noştri au recomandarea generală de la partid – sunt convins că o tratează ca şi misiune – de a merge şi de a lua legătura cu fiecare cetăţean pe care îl vizează ca posibil elector – din uşă în uşă, din poartă-n poartă, din casă în casă. Nu vizăm adunări cetăţeneşti mari, acţiuni de mare amploare, ci mergem la oameni acolo unde îi găsim, acasă, la câmp unde e cazul, la manifestările organizate tradiţional, dar nu de către noi – târguri, oboare”, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul general al PSD, Marian Neacşu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comemorarea a 24 de ani de la Revoluţia din ’89, în Capitală – Banner la depunerea de coroane: “Întrebaţi-l pe Iliescu cine a deturnat Revoluţia”

     Organizate de Ministerul Apărării Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, ceremoniile militare au început dimineaţă, la Cimitirul Eroilor Revoluţiei. Acolo, s-a intonat imnul României, a avut loc o slujbă de pomenire a eroilor şi au fost depuse coroane de flori, în prezenţa a câteva zeci de persoane, între care rude ale victimelor din decembrie 1989.

    În jurul orei 12.30, ceremoniile s-au mutat la troiţa din Piaţa Universităţii, unde circulaţia a fost restricţionată temporar pe bulevardul Nicolae Bălcescu, sensul spre Piaţa Romană. La eveniment au participat militari din Regimentul 30 Gardă “Mihai Viteazul” şi aproximativ 100 de persoane, între care şi un grup de revoluţionari, cu două bannere. Pe unul dintre acestea era scris mesajul “Nu mistificaţi isoria recentă, domnilor istorici. Întrebaţi-l pe Iliescu cine a deturnat Revoluţia din decembrie 1989, cine sunt vinovaţii pentru victime, cine sunt vinovaţii pentru mineriade, când se vor repara prejudiciile. Vrem adevărul. Semnat: Un supravieţuitor”, iar prin celălalt banner se cerea “lustrarea clasei politice instalate după ’89”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pichet la Ministerul Transporturilor: Sindicaliştii Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă protestează faţă de privatizarea CFR Marfă

     Sindicaliştii afişează bannere şi pancarte cu mesaje printre care “Opriţi privatizarea CFR Marfă” şi “Stopaţi distrugerea căii ferate, vrem subvenţii adevărate”.

    Premierul Victor Ponta şi-a asumat public în Guvern, miercuri, responsabilitatea privatizării CFR Marfă şi i-a spus ministrului Transporturilor că nu are de ce să îl critice, deoarece inclusiv transformarea datoriilor în acţiuni era introdusă de la început în procedură, “altfel nu venea nimeni” la licitaţie.

    “Vreau să spun public că nu mă derobez de responsabilitate, am ştiut tot timpul procedura, iar termenele foarte scurte – poate că o companie americană e nemulţumită, dar nu le-am stabilit chiar noi, aşa, de capul nostru, acele termene, board-ul (FMI-n.r.) de pe 26 (iunie-n.r.) e pe 26, tot în America”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul ingradeste publicitatea stradala. Elena Udrea: “Exista o abundenta de panouri care agreseaza cetatenii”

    Publicitatea peste suprafetele vitrate ale cladirilor va fi
    interzisa, exceptie facand mash-urile. Autoritatile publice locale
    vor fi obligate sa stabileasca prin regulament zonele de
    publicitate largita din orase, zonele de publicitate restranse sau
    zonele fara publicitate, un exemplu pentru acestea din urma fiind
    centrele istorice ale oraselor. Noile reglementari se aplica si
    publicitatii electorale.

    Guvernul a introdus si restrictii privitoare la distanta dintre
    panouri, la suprapunerea intr-o anumita zona a mai multor forme de
    publicitate (mash-urile, bannerele nu mai pot fi folosite in zonele
    unde exista publicitate prin panouri stradale).

    “Romania, ca semnatara a Cartei de la Leipzig si a Conventiei
    Europene, este obligata sa asigure o coerenta si o perfectie a
    peisajului. De aceea am gandit un set de reguli generale de la care
    autoritatile publice locale pot porni pentru a stabili
    regulamentele locale de publicitate stradala, regulamente ale caror
    prevederi pot fi mai restrictive decat cadrul general”, a precizat
    Elena Udrea, ministrul dezvoltarii regionale.

    Pana la 1 mai 2011, legea prevede ca toate formele de
    publicitate existente vor trebuie sa se conformeze. Data de 1 mai
    2011 este termenul la care noile amplasate identificate de catre
    autoritatea publica locala vor fi scoase la licitatie publica.
    Aceasta licitatie este organizata de autoritatea publica locala si
    prevede atat viitoarele amplasamente, cat si formele de publicitate
    admise in anumite zone.

    Deciziile la nivelul autoritatilor publice locale se vor lua
    impreuna cu specialistii in arhitectura, in urbanism, dar si cu
    reprezentantii industriei de outdoor. Ministerul Dezvoltarii a emis
    si un ordin prin care initiaza si aproba procedura consultarii
    publice la aprobarea documentatiilor de urbanism. Inspectoratul de
    Stat in Constructii va avea atributia de a controla respectarea
    prevederilor legii.

    In termen de 60 de zile, asa cum prevede legea, autoritatile
    publice locale trebuie sa aiba un nou regulament, “in baza caruia
    sa porneasca o activitate de publicitate stradala civilizata”, a
    adaugat ministrul. “Exista o abundenta de panouri stradale, de alte
    tipuri de publicitate outdoor, care agreseaza cetatenii, le pun in
    pericol de multe ori chiar viata”, a spus Udrea.

    Elena Udrea a mentionat ca, in urma sedintei de Guvern de joi,
    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului primeste de la buget
    90 milioane de lei pentru plata datoriilor catre firmele cu care
    lucreaza la programele de reabilitare, infrastructura, drumuri si
    la programele de introducere a retelelor de apa si canalizare.
    “Datoriile noastre sunt foarte mari. Avem lucrari incepute in ceea
    ce priveste reabilitarea infrastructurii de drumuri de aproximativ
    1 miliard de euro – lucrari incepute toate in anii precedenti – si
    un buget in anul 2011, de aproximativ 500 de milioane”, a
    exemplificat Udrea.