Dispar numele romanesti – privatizarea BCR, a CEC, fuziunea dintre Banca Tiriac si HVB Bank sunt toate miscari ce vor aduce pe piata bancara nume noi, dar straine. Sa fie bine, sa fie rau? Discutie aprinsa la o recenta intalnire a bancherilor: curand nu o sa mai avem, domle, nici o banca romaneasca – atragea atentia un analist acid, pe un ton apasat. Revolta in randul bancherilor prezenti (majoritatea, e adevarat, reprezentanti ai bancilor straine): bancile sunt toate romanesti, stimate domn analist, chiar daca au capital strain!.
Discutia nu mi-ar fi atras atentia daca nu ar fi venit la scurta vreme dupa ce un bancher strain, parte a unui grup ce si-ar fi dorit sa cumpere BCR (dar a iesit repede din cursa), a intrebat jurnalistii invitati la o intalnire daca pe noi, romanii, nu ne deranjeaza ca strainii ne cumpara bancile. La vremea respectiva, intrebarea a iscat doar ceva zambete in randul jurnalistilor prezenti (discutia despre ne vindem, nu ne vindem tara e atat de veche incat s-a cam golit de continut). Fara doar si poate, sistemul bancar romanesc este dominat de grupurile straine, in conditiile in care la jumatatea anului ponderea bancilor straine era de circa 66%. La jumatatea anului, bancile cu capital privat romanesc mai adunau doar putin peste 4% din piata, conform datelor bancii centrale.
Cea mai importanta pozitie era detinuta de BT, cu o cota de piata de 3,4%, in timp ce urmatoarea clasata, Romexterra, detinea 0,7% din piata. Capital romanesc mai exista inca in cele doua banci de stat, BCR si CEC, care detineau la jumatatea anului 25% si respectiv 5% din piata. Curand insa, si ele vor trece in proprietatea unor noi stapani, o data cu incheierea proceselor de privatizare.
Privatizarea BCR va aduce inca un grup international in Romania, direct in varful topului bancar romanesc. In cursa pentru preluarea celei mai mari banci romanesti au mai ramas acum sa lupte doua banci: Erste Bank din Austria si Millennium bcp din Portugalia. Conform informatiilor din piata, castigatorul va fi anuntat cel mai probabil in decembrie.
In cazul CEC, pana una alta, privatizarea s-a devansat deja de la termenele initiale. Teoretic, pe 28 noiembrie ar fi trebuit sa fie data limita pentru depunerea ofertelor angajante din partea bancilor interesate. Dar el a fost amanat la finele saptamanii, pana cel mai probabil in ianuarie 2006, potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax. Oricum ar fi, vanzarea CEC va creste ponderea grupurilor straine in sistem.
Noua banca, HVB – Tiriac, a intrat recent sub umbrela grupului Unicredit, ca urmare a preluarii grupului german HVB de catre italienii de la UniCredit. Cumulat, grupul detine active totale de aproximativ 3 miliarde de euro, conform datelor de la jumatatea anului.
Noua entitate ii detroneaza astfel de pe locul trei pe austriecii de la Raiffeisen, care aveau in primele noua luni active de aproximativ 2,8 miliarde de euro. Pana una alta insa, cele trei banci isi vor desfasura operatiunile in paralel, integrarea urmand a fi realizata in cursul anului viitor. Asadar, schimbari de forta in sistemul bancar romanesc. Dupa finalizarea acestor miscari, in primele zece banci doar Banca Transilvania mai are capital integral romanesc. Luand in calcul doar cele trei miscari, ponderea capitalului strain in totalul activelor va creste cu peste 30% (cat detin cumulat BCR, CEC si Banca Tiriac).
Nu sunt insa excluse nici alte miscari, prin care bancile romanesti de dimensiuni mai reduse sa fie preluate de grupuri straine. Pana la urma, doar din cursa pentru BCR si CEC, au ramas pe dinafara cateva grupuri internationale ce nu sunt foarte dispuse sa renunte la o piata atat de atractiva ca cea romaneasca. Tentatii, mai mici e adevarat, mai exista inca destule. Banci romanesti mai mici (cu cote de piata sub 1%), dar care isi dezvolta acum puternic activitatea si retelele de unitati (vezi Romexterra sau Banca Carpatica).
BT, ce detine o cota de piata de circa 3%, se afla, pe de alta parte, printre cele zece companii est-europene cele mai vizate pentru a fi preluate de grupuri occidentale. Statisticile sunt, asadar, mai mult decat elocvente: sistemul bancar romanesc este dominat de marile grupuri straine, iar viitorul va aduce si mai mult capital strain in bancile romanesti.
Lucru care, privind si la statisticile tarilor din jurul nostru, nu ar trebui sa mire pe nimeni. In Polonia, spre exemplu, cota de piata a bancilor internationale in sistem se situa la jumatatea anului la aproximativ 70%, in Ungaria depasea 77%, in Cehia – 83%, iar in Slovacia se apropia de 97%. In Bulgaria, unde exista 35 de banci, cota de piata a grupurilor internationale depasea la aceeasi data 80 de procente.
Indiferent de capital, toate aceste banci raman romanesti – au argumentat insa intr-un glas bancherii in fata supararii analistului nostru. Se supun legislatiei romanesti, sunt autorizate, supravegheate, controlate de mana ferma a bancii centrale romanesti, nu de altcineva. Poate, uneori, puterea pe care le-o da aparteneta la un grup international le permite sa faca ce vor cu banca centrala- spune analistul, referindu-se la reactia avuta de bancheri in fata reglementarilor BNR de limitare a creditelor in valuta, cand multi au anuntat ca vor muta creditarea la banca mama.
Foarte probabil, au mai multa putere din acest punct de vedere decat o banca mica, autohtona.
Schimband unghiul insa, cat de tare il poate supara pe un roman obisnuit, care intra in banca asteptand servicii de calitate, concurenta dura pe care o aduc (si) grupurile internationale?