BusinessMagazin

Tag: Bank of America

  • O companie bancară din India ajunge pentru prima dată printre cele mai valoroase bănci ale lumii în urma unei fuziuni

    O fuziune bancară din India creează un gigant care întrece Morgan Stanley şi Citigroup

    O companie bancară din India ajunge pentru prima dată printre cele mai valoroase bănci ale lumii în urma unei fuziuni. Protagoniştii sunt HDFC Bank şi Housing Development Finance şi împreună ei formează o afacere evaluată la 172 de miliarde de dolari, capabilă să se ia la întrecere cu liderii din SUA şi China, scrie presa internaţională. Noul grup bancar se situează pe locul patru în lume în funcţie de capitalizarea pe piaţă, în spatele JPMorgan Chase, Industrial and Commercial Bank of China şi Bank of America Corp, potrivit datelor Bloomberg. Fuziunea s-a finalizat pe 1 iulie şi este descrisă drept cea mai mare tranzacţie din lumea corporate a Indiei.

  • Bank of America pierde peste 100 de miliarde de dolari din cauza unui pariu necâştigător

    Bank of America suportă costul deciziei luate în urmă cu trei ani de a pompa 670 de miliarde de dolari proveniţi din depozitele făcute timpul pandemiei în obligaţiuni de stat, într-o vreme în care acestea se tranzacţionau la maxime istorice şi randamante scăzute, scrie Financial Times.

    Decizia a lasăt BofA, a doua cea mai mare bancă din SUA după active, cu pierderi de peste 100 de miliarde de dolari la sfârşitul primului trimestru, potrivit datelor de la Federal Deposit Insurance Corporation. Suma depăşeşte cu mult pierderile celorlalţi competitori din piaţă.

    Rezultatele diferite reflectă strategiile întreprinse la începutul pandemiei de Covid-19, când băncile au absorbit un val de depozite. BofA a pus mai mulţi bani în obligaţiuni, în timp ce alţii au păstrat sume mai mari în numerar.

    Acum că randamentele au crescut şi preţurile obligaţiunilor au scăzut, valoarea portofoliului BofA s-a prăbuşit. În schimb, JPMorgan Chase şi Wells Fargo, prima şi, respectiv, a treia cea mai mare bancă din SUA, au avut fiecare aproximativ 40 de miliarde de dolari în pierderi nerealizate pe piaţa de obligaţiuni.

  • Guvernul american a cerut unor bănci, precum JPMorgan Chase, Bank of America, să depună oferte pentru First Republic, instituţie de credit care anul acesta are o prăbuşire de 97% a preţului acţiunilor pe Wall Street

    Guvernul american a cerut JPMorgan, PNC şi alte câtorva grupuri financiare, inclusiv firme de investiţii nebancare, să liciteze pentru întreaga sau o parte din First Republic, în timp ce autorităţile de reglementare americane încearcă să determine cât ar costa preluarea creditorului californian aflat în dificultate, scrie publicaţia britanică Financial Times.

    Ofertele trebuie depuse până duminică după-amiază, într-o măsură care, speră autorităţile, va calma pieţele şi va pune capăt unei perioade de incertitudine pentru creditorii regionali, notează CNBC.

    În ultimele 24 de ore, a devenit clar atât pentru First Republic, cât şi pentru guvern că stabilizarea băncii va necesita aproape sigur preluarea acesteia de către Federal Deposit Insurance Corporation, au declarat patru persoane informate despre situaţie.

    Acţiunile First Republic au pierdut peste 97% din valoarea lor în acest an, fiind trase în jos de îngrijorările legate de pierderile pe hârtie ale portofoliului său de credite ipotecare şi ale altor active, precum şi de ieşirile masive de depozite după prăbuşirea pe 10 martie a Silicon Valley Bank.

    Agenţia americană de ştiri Bloomberg notează că autoritatea de reglementare a contactat unele bănci la sfârşitul zilei de joi, solicitând indicaţii de interes, inclusiv un preţ propus şi un cost estimat pentru fondul de asigurare a depozitelor al agenţiei. Pe baza propunerilor primite vineri, autoritatea de reglementare a invitat unele dintre aceste firme şi altele la următoarea etapă a procesului de licitaţie.

    Procesul de licitaţie demarat de autorităţile de reglementare – după săptămâni de discuţii nereuşite între bănci şi consilierii acestora – ar putea deschide calea pentru o vânzare mai ordonată a First Republic decât licitaţiile prelungite care au urmat falimentelor Silicon Valley Bank şi Signature Bank luna trecută. Scăderea acţiunilor – lăsând compania cu o valoare de piaţă de 650 de milioane de dolari – a făcut ca o astfel de preluare să fie cel puţin oarecum mai fezabilă.

    Potenţialii ofertanţi au primit acces digital la o cameră de date cu informaţii extinse despre împrumuturile şi alte active ale First Republic, potrivit a două surse familiare cu procesul. O serie de firme de investiţii au primit, de asemenea, acces la date şi au fost încurajate să prezinte oferte, scrie FT.

    Băncilor şi altor persoane li s-a spus că sunt binevenite ofertele care ar include preluarea First Republic în administrare judiciară şi că o ofertă câştigătoare va include probabil o anumită asistenţă din partea fondului de asigurare al FDIC. Ofertanţilor li s-a dat termen până duminică pentru a depune oferte ferme.

    Guggenheim consiliază FDIC cu privire la acest proces, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.

    JPMorgan, care a condus un efort anterior de stabilizare a First Republic prin convocarea unui grup de 11 bănci pentru a plasa depozite de 30 de miliarde de dolari în creditor, pregăteşte în prezent o ofertă pentru o tranzacţie post-rezoluţie, au declarat trei persoane informate despre situaţie. JPMorgan şi PNC au refuzat să comenteze.

    Nu este clar câte alte bănci vor depune oferte sau dacă FDIC va considera vreuna dintre oferte acceptabilă. Atunci când SVB a dat faliment, alţi creditori au refuzat iniţial să liciteze, iar FDIC a înfiinţat o bancă-punte pentru a le oferi clienţilor săi acces la banii lor.

    FDIC a declarat: “Nu putem comenta sau confirma rapoartele potrivit cărora licităm o bancă deschisă şi operaţională”.

    Dacă First Republic, cu sediul în San Francisco, va fi preluată de FDIC, aceasta se va număra printre cele mai mari falimente bancare din istoria SUA, alături de Washington Mutual în 2008 şi SVB.

    Modelul de afaceri al First Republic, care constă în utilizarea depozitelor cu costuri reduse pentru a finanţa creditele ipotecare ieftine, a fost presat de creşterea ratelor dobânzilor. Aceasta a dezvăluit luni că clienţii au retras peste 100 de miliarde de dolari în depozite, în condiţiile în care au crescut îngrijorările cu privire la băncile regionale în urma prăbuşirii SVB.

     

  • Cele mai mari bănci americane sunt subcapitalizate: JPMorgan Chase, Bank of America şi Citigroup au fost lovite de cerinţe de capital mai mari din partea Rezervei Federale după testele de stres

     JPMorgan Chase, Bank of America şi Citigroup au fost lovite de cerinţe de capital mai mari din partea Rezervei Federale, în urma testelor de stres ale băncii centrale care au sondat capacitatea creditorilor de a face faţă unei recesiuni severe.

    Noile cerinţe pentru cele mai mari trei bănci americane în funcţie de active sunt mai mari decât se aşteptau analiştii înainte de testele de stres de săptămâna trecută şi ar putea limita cantitatea de capital pe care băncile o pot folosi pentru a-şi răscumpăra propriile acţiuni.

    În declaraţiile de luni, băncile au precizat că cerinţele impuse de Fed pentru ratele de capital de rang 1 (CET1) în raport cu activele ponderate în funcţie de risc vor creşte cu aproximativ un punct procentual întreg începând cu luna octombrie. Aşa-numita rată CET1 este un punct de referinţă crucial pentru soliditatea financiară.

    Noua cerinţă CET1 a JPMorgan este de 12%, de la 11,2%, în timp ce cerinţa BofA va creşte la aproximativ 10,5% de la 9,5%, iar cea a Citi va creşte la 11,5% de la 10,5%.

    JPMorgan a precizat că consiliul său de administraţie intenţionează să lase neschimbat dividendul trimestrial actual al acţiunilor ordinare la 1 dolar pe acţiune pentru al treilea trimestru “având în vedere cerinţele viitoare mai mari de capital”. 

    În plus faţă de cerinţele mai mari de capital, JPMorgan şi Citi, alături de Goldman Sachs, vor fi supuse, de asemenea, unei suprataxări suplimentare de 50 de puncte de bază la cerinţele de capital CET1 începând de anul viitor, din cauza statutului lor de bănci de importanţă sistemică. Astfel, cerinţa CET1 a JPMorgan va ajunge la 12,5%, iar cea a Citi la 12%.

  • Bank of America: Istoria spune că următoarea piaţă „bull” se află la doar câteva luni distanţă şi S&P 500 ar putea urca la pragul de 6.000 de puncte, plus 63%

    Când vine vorba despre pieţele de scădere, investitorii se pot consola privind în trecut. Astfel, participanţii la piaţă mai au de îndurat doar câteva luni după ce indicele S&P 500 a intrat în bear market, explică Bank of America, potrivit MarketWatch.

    Din punct de vedere istoric, Michael Harnett, chief investment strategist al BoA, argumentează că, în medie, declinul înregistrat de la cel mai recent maxim până la finele pieţei „bear” este de 37,3% de-a lungul a 289 de zile.

    După acest model, trendul actual ar lua sfârşit pe 19 octombrie 2022, zi care marchează întâmplător aniversarea de 35 de ani a Lunii Negre (Black Monday), aşa cum este cunoscut crahul pieţei americane de capital din 1987. Până la data respectivă, S&P 500 ar putea ajunge la 3.000 de puncte, adică o scădere suplimentară de circa 18% faţă de nivelul afişat în prezent.

    Definiţia convenţională a pieţei „bear” este un declin de cel puţin 20% faţă de cel mai recent record. Fără dinamica şedinţei de tranzacţionare de luni, S&P 500 a scăzut cu 23% prin raport cu maximul din 3 ianuarie.

    BoA notează că, de obicei, o piaţă „bull” durează 64 de luni, interval în care oferă un randament de 198%, Harnett adăugând că următoarea piaţă de creştere poate duce indicele S&P 500 la 6.000 de puncte până pe 28 februarie 2023, adică un plus de 63%.

    Între timp, indicatorul bull-and-bear al gigantului bancar a ajuns recent la nivelul 0, reprezentând un sentiment orientat puternic pe scădere şi caracterizat, totodată, prin recomandări de cumpărare. Indicatorul a atins pragul 0 în august 2002, iulie 2008, septembrie 2011, septembrie 2015, ianuarie 2016 şi martie 2020.

    Cu excepţia perioadelor de recesiune în formă de „W” şi evenimentelor sistemice adverse, precum cele din 2008 şi 2011, Harnett observă că evoluţiile acţiunilor americane au fost mai degrabă puternice într-o perioadă de trei luni de la sfârşitul pieţei „bear”.

    Conform furnizorului de date Refinitiv, indicele marilor companii tech Nasdaq Composite se tranzacţionează aproape de media mobilă (MA – moving average) pe 200 de săptămâni, nivel nemaiîntâlnit de la criza financiară din 2008.

    Anul acesta, capitalizarea companiilor listate pe bursele internaţionale a scăzut cu circa 20.000 de miliarde de dolari, scrie agenţia de ştiri Reuters.

     

  • Febra bitcoin: Clienţii gigantului Bank of America, cu peste 560 mld. dolari în conturi, se înghesuie la tranzacţionarea de bitcoin mai mult decât pe alte clase de active

    Pentru prima dată din 2017 până azi, clienţii gigantului Bank of America, cu o valoare totală a conturilor de peste 560 miliarde de dolari, se înghesuie la tranzacţionarea de bitcoin mai mult decât pe alte clase de active, în contextul în care febra speculativă loveşte Wall Street-ul, potrivit Bloomberg.

    Investitorii chestionaţi de banca de investiţii în ianuarie au declarat că poziţiile pe termen lung înregistrate la tranzacţionarea celei mai cunoscute criptomonede au atins un nivel fără precedent, întrucât mai mulţi investitori de retail alături de investitori instituţionali au intrat în piaţă.

    Sondajul Bank of America nu înseamnă neapărat că mai mulţi manageri de fonduri deţin bitcoin, însă informaţiile care au ieşit la iveală arată un interes din ce în ce mai mare faţă de moneda digitală care a crescut cu peste 700% din martie 2020 până în ianuarie 2021.

    Acelaşi sondaj arată o efervescenţă a investitorilor faţă de companiile mai mici şi companiile cu potenţial de creştere din pieţele emergente. Alocarea pe acţiuni în portofoliile investitorilor a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

    Clienţii Bank of America sunt optimişti că profiturile vor creşte în viitorul apropiat, însă acest sentiment din piaţă arată cât de aproape este riscult unei corecţii, consideră o echipă de strategi condusă de Michael Hartnett, de la Bank of America.

  • Avertisment dur de la Bank of America: SUA a intrat în cea mai gravă recesiune din istorie. În T2 economia se va contracta cu 30%

    Bank of America şi-a redus abrupt estimările legate de creşterea economică globală pentru 2020, întrucât a avertizat că SUA intră în cea mai gravă recesiune din istoria ţării, potrivit FT.

    Banca de pe Wall Street estimează că economia globală se va contracta cu 2,7% anul acesta, după ce estimase anterior un declin moderat de 0,3%.

    În ceea ce priveşte economia americană, banca estimează trei trimestre consecutive de scădere. Astfel, Bank of America vede economia contractându-se cu 7% în primele trei luni ale anului, urmat de o contracţie de 30% în trimestrul al doilea şi un declin de 1% în T3.

    Per total, banca se aşteaptă la un declin total de 10,4% în SUA, generat de pandemia de COVID-19 – reprezentând cea mai gravă recesiune din istorie, de aproape cinci ori mai severă decât perioada de după război.

    „Lipsa unui răspuns puternic format din politici coerente pentru a controla răspândirea virusului în pieţele dezvoltate şi în anumite pieţe emergente ne determină să renunţăm la estimarea de creştere economică la nivel global pentru 2020”, a notat Ethan Harris, economist în cadrul Bank of America.

  • Pe Wall Street dispare un nume vechi de peste 100 de ani

    Banca de investiţii şi divizia de pieţe de capital elimină numele vechi de 104 de ani pentru a deveni BofA Securities, iar activităţile de management al averilor vor fi numite “Merrill”, fără Lynch.
     
    Merrill Lynch Wealth Management, Merrill Edge şi Merrill Guided Investing îşi vor păstra numele.
     
    US Trust, banca privată a Bank of America care se ocupă de clienţii foarte bogaţi va deveni Bank of America Private, iar Merrill Lynch Private Banking & Investment Group va deveni Merrill Private Wealth Management.
     
    În trecut, rebrandingul s-a confruntat cu o anumită opoziţie. Vârsta medie a consilierilor financiari este în jur de 55 – 60 de ani, şi mulţi sunt loiali mărcii pentru care au lucrat ani de zile.
     
    Înainte de a fi cumpărat, în 2009, în timpul crizei financiare, Merrill Lynch era cunoscută drept o bancă de investiţii puternică, cu un grup sclipitor de consilieri financiari. Marca a supravieţuit timp de un deceniu, spre deosebire de alte companii financiare, precum Lehman Brothers şi Bear Stearns, ale căror nume au dispărut după ce au fost cumpărate.
     

  • Bank of America ar putea plăti peste 12 miliarde dolari pentru a scăpa de mai multe anchete în SUA

    Noile penalităţi ar creşte amenzile plătite de Bank of America, a doua mare instituţie financiară din ţară, pentru comportamentul din timpul crizei la peste 18 miliarde de dolari.

    Banca a fost unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa instrumentelor financiare garantate prin ipoteci înaintea crizei financiare.

    Potrivit analiştilor Sanford C. Bernstein, Bank of America şi subisidiarele sale au emis în perioada 2004-2008 obligaţiuni garantate prin ipoteci totalizând 965 miliarde de dolari. În comparaţie, JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, a vândut astfel de instrumente financiare în valoare de 450 de miliarde de dolari.

    Bank of America va trebui să acorde în cadrul penalităţilor concesii în valoare de circa 5 miliarde de dolari persoanelor cu împrumuturi ipotecare, inclusiv reduceri de rate.

    Totalul penalităţilor ar putea depăşi suma de 12 miliarde de dolari oferită de bancă, întrucât autorităţile americane cer cu mai multe miliarde de dolari peste acest nivel.

    Nota de plată a Bank of America pentru a scăpa de anchetele autorităţilor privind comportamentul din timpul crizei va depăşi probabil recordul de 13 miliarde de dolari stabilit de JPMorgan anul trecut pentru acuzaţii similare, au spus sursele.

    Bank of America a încheiat, deja, o înţelegere pentru plata a 6 miliarde de dolari cu Agenţia Federală pentru Finanţarea Locuinţelor.

    O amendă de 12 miliarde de dolari ar depăşi profitul înregistrat anul trecut de instituţia de credit, de 11,43 miliarde de dolari, cel mai ridicat din ultimii şase ani.

  • Pe Wall Street nu se mai fac bani. Brokerii încep să îşi caute alte joburi

    Cei cinci mari, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley, îşi pregătesc ieşirea din zona speculativă, înregistrând deja o scădere a veniturilor de 10% faţă de primul trimestru din 2013 şi de 41% faţă de vârful atins în 2009.

    Pe scurt, tradingul tradiţional, definit de acronimul FICC, devine o parte din ce în mai mică în volumul de business al marilor bănci. Care segmente au fost lovite cel mai puternic? FICC – titluri cu venit fix, obligaţiuni, tranzacţii valutare şi tranzacţiile cu materii prime -, zona care era la un moment dat unul din principalele generatoare de profit pentru Morgan Stanley sau Goldman Sachs, este în cădere liberă.

    Noi reguli – precum legea Volcker (înaintată de economistul american Paul Volcker, care limitează accesul băncilor la tranzacţii speculative) – au forţat băncile să reducă sumele vehiculate. Alte norme recente au limitat accesul la bani împrumutaţi pentru a creşte sumele întoarse la investitori şi riscurile asumate de aceştia. Nu este însă un fenomen local, el se manifestă în toată lumea, iar ca dovadă stau cifrele înregistrate de giganţi precum Barclays sau Deutsche Bank în ultimii patru ani.

    „Evoluţia tehnologică a tradingului înseamnă reducerea costurilor, dar asta înseamnă şi că băncile fac mai puţini bani din trading„, a spus Jeffrey Harte, analist al Sandler O’Neill. Cu alte cuvinte, avantajele aduse de tehnologie, şi mai ales tradingul electronic, transformă slujba tradiţională de broker într-una mult mai puţin profitabilă, cel puţin din punctul de vedere al clienţilor. Obligaţiunile, tranzacţiile valutare şi tranzacţiile cu materii prime au generat, în 2009, 144 de miliarde de dolari pentru principalele zece bănci din lume.

    În 2013, suma a fost de doar 80 de miliarde de dolari, adică a înregistrat o scădere de 44%, conform unei analize a Credit Suisse. Raportul se centrează pe activitatea FICC în cadrul a zece bănci, inclusiv JPMorgan Chase, Citigroup, Bank of America, Deutsche Bank şi Goldman Sachs. O parte a declinului FICC este atribuită unei scăderi neaşteptate a tranzacţiilor cu obligaţiuni de stat precum şi secretizării datoriilor aduse de împrumuturile comerciale şi cele imobiliare.

    Iar când încasările din trading dispar, şi traderii dispar. În ultimii patru ani, numărul traderilor ca procent din totalul personalului a scăzut de la 39% la 36%, iar pentru anul în curs reducerea se anunţă a fi una spectaculoasă.
    Noile reguli cântăresc greu în tranzacţiile cu materii prime, acestea înregistrând o scădere, în cazul marilor bănci, de 18% într-un singur an, din 2012 până în 2013, conform unui studiu publicat de Coalitions. Ca segment al încasărilor provenite din FICC, ponderea materiilor prime a scăzut de la 30% în 2008 până la 6% în 2013. Motivul este similar, respectiv normele impuse pentru a limita politicile riscante ale băncilor fac aceste tranzacţii mai puţin profitabile.