Provincia nu se bucura de cea mai fericita imagine in ceea ce priveste posibilitatea de dezvoltare a carierei si, implicit, de a avea castiguri salariale pe masura. Dar lucrurile se schimba de la zi la zi, iar salariile mari care erau altadata doar apanajul Bucurestiului sunt posibile acum si in alte orase ale tarii.
Situatia nu este insa generalizata, ci sunt vizate mai degraba orasele cu centre universitare puternice. Clujul are un avantaj competitiv ce nu putea ramane neobservat, prin profilul sau universitar unic in regiune, declara Monica Ion, managing partner al Psihoselect, firma clujeana din domeniul managementului resurselor umane. Cu aproape 100.000 de studenti la o populatie de circa 320.000 locuitori, orasul are o rata a populatiei tinere inalt educate ce nu poate fi intalnita altundeva in Romania, spune Ion.
Tendinta de crestere a salariilor pe piata provinciei este insa un fenomen ce are in spate motorul cresterii generale a economiei si investitiile straine. In urma cu doi ani, Genpact deschidea in Capitala primul centru de servicii de suport, fiind urmat de nume ca: IBM, Accenture, Hewlett-Packard sau Oracle. In acest context, potentialul pietei fortei de munca clujene a inceput sa atraga atentia marilor companii pentru centre de servicii suport in arii de interes precum IT, contabilitate-financiar sau aprovizionare, afirma managing partnerul Psihoselect.
Prin urmare, in Romania s-a lansat o adevarata industrie noua cu nume cel putin ciudat: SSC/BPO (Shared Service Centre/Business Process Outsourcing). Centrele de servicii suport (Shared Service Centre) si externalizarea unor procese de business (Business Process Outsourcing) tintesc angajarea pentru pozitii de entry-level cu precadere a proaspetilor absolventi, explica Ion. Si daca in ultimul deceniu, India a fost leaganul acestei industrii, 2006 este anul care a marcat startul unei migratii masive catre Europa de Est.
In aceste conditii, tinerii de la universitatile clujene au cateva atuuri: reputatia universitatilor, spectrul larg de limbi straine vorbite, o medie salariala mai mica doar cu 20-30% fata de Capitala si piata de real estate in plin avant (ce poate sustine noul tip de industrie). Proaspetii absolventi clujeni vorbitori de olandeza, norvegiana, ebraica sau daneza si care au cunostinte de IT sau contabilitate pot obtine venituri de 800-1.000 euro lunar, in vreme ce vorbitorii de engleza, franceza, germana sau italiana pot primi, conform lui Ion, salarii intre 400-600 de euro.
Cu asemenea sume castigate la intrarea in campul muncii, orasul Cluj rivalizeaza cu Bucurestiul, indeobste cunoscut ca fiind zona ce si-a adjudecat cele mai mari venituri pe cap de locuitor. Acum insa lucrurile se schimba, iar paleta de optiuni include centrele universitare puternice in apropierea carora se pozitioneaza mari investitori. Dovada si faptul ca nevoia de oameni bine pregatiti va continua sa creasca si in Cluj, oras in care isi obtin anual diplomele in jur de 30.000 de absolventi.
Licentiatii de la Universitatea Babes-Bolyai au, in opinia Monicai Ion, un avantaj, pentru ca primesc la absolvire si un certificat de competenta lingvistica pentru doua limbi straine, in timp ce Facultatea de Filologie are un centru de studiere a limbilor nordice unic in tara. Conform estimarilor Psihoselect, pe piata clujeana a muncii, numarul proaspetilor absolventi vorbitori de limbi straine ajunge la circa 1.500.
Pentru prima data, companii foarte mari precum Ericsson au luat in calcul orasul nostru pentru deschiderea unui SSC, chiar daca la final au ales Bucurestiul, sustine Ion. Altii insa, cum este cazul companiei Genpact, si-au anuntat deja investitiile in Cluj. In aceeasi linie, EBS Romania a lansat, pentru producatorul de automobile BMW, un centru de servicii pentru administrarea sistemelor IT care va deservi 24 de fabrici din Germania.
Alte doua companii, care nu sunt inca prezente in Romania, una americana, cealalta indiana, cu care suntem acum in discutii, sunt decise sa-si mute o parte din activitati la Cluj, mai spune Ion. In aceasta situatie, cand piata muncii este tot mai dinamica, angajatorii trebuie sa-si pozitioneze foarte bine ofertele de locuri de munca pentru a atrage candidatii valorosi in timpul propus si incadrandu-se in grilele salariale estimate pentru Romania. Cu atat mai mult cu cat nici grilele salariale nu sunt batute in cuie si aparitia pe piata a unei noi companii pune presiune asupra ofertelor. Foamea de oameni a angajatorilor a deschis cutia Pandorei: orice candidat, chiar si fara experienta, poate pretinde acum conditii mai bune de munca si un pachet salarial ce in urma cu numai cinci ani parea doar un vis.