Tag: bancuri

  • ”Yellow Submarine“ sau unde duce febra shoppingului pentru marina militară

    Din tot ce a deşertat din sacul de Moş Crăciun al Apărării, ”capacităţile de luptă submarine“ au stârnit un haz oarecum îndreptăţit. Atât ideea în sine, cât şi faptul că un submarin ar fi lansat la apă din docurile unui şantier naval autohton.

    Într-o scăpare de sinceritate, până şi ministrului ”chestiunea“ i s-a părut ”puţin stranie“, după care tot dumnealui s-a plâns că a fost ”greşit înţeles“. Aşa că de la unul a mai adăugat şi submarinele vor fi trei.

    Dincolo de generozitatea verbală a ofertei, realitatea şi ”timingul“ arată diferit faţă de visurile submersibile ale capilor Apărării.

    În primul rând, dotarea cu submarine este obiectul unui program pe termen mediu şi lung. Anul 2018 este doar startul pentru noile achiziţii ale Forţelor Navale. Deocamdată, nu se ştie prea clar ce fel de tip de submarin va fi, pentru că abia acum se schiţează parametrii tehnici. Programul pentru capacităţile de luptă submarine trebuie aprobat de CSAT şi de Parlament. Că va fi o prioritate, că vor fi decizii rapide, este îndoielnic. Întâietate vor avea deciziile legate de corvete şi fregate. Inclusiv ministrul Fifor a sfârşit prin a explica aceste ”impedimente“. Aşa, la amănunte care nu sună nici politic, nici nu dau strălucitor electoral.

    Foarte recent, viceamiralul Alexandru Mărşu, comandantul Forţelor Navale Române, a expus limpede situaţia şi priorităţile pe categorii de dotări. ”La acest moment, avem ca forţe principale trei fregate, pe care dorim să le modernizăm astfel încât pentru proiecţia 2026 să avem trei fregate modernizate. Prin derularea programului major de achiziţie a corvetelor, vom avea patru corvete moderne şi două corvete modernizate. Din punctul de vedere al navelor fluviale, vom avea trei monitoare care în acest moment sunt în parcurs de remotorizare, astfel încât vom extinde durata de exploatare pentru următorii 10 – 15 ani, cel puţin. Şi cinci vedete blindate. Toate sunt în derularea acestui program, în acest moment“, a spus comandantul Forţelor Navale, adăugând: ”Proiecţia pe care o avem pe termen mediu şi lung este completarea submarinului actual cu un alt program de trei submarine de clasă medie, necesare pentru desfăşurarea acţiunilor în Marea Neagră, iar în privinţa navelor purtătoare de rachete, în acest moment, în urma modernizării vor rămâne în serviciu cu alt tip de armament reactiv şi cu alţi senzori“.

    ”Torpila“ lansată de ministrul apărării este că, fie ce o fi, corvetă, fregată, submarin, barcaz sau bărcuţă cu vâsle, dar mai ales submarin, va fi produs într-un şantier naval românesc. Că putem.

    ”Eu vă spun că este un proiect perfect realizabil şi putem face lucrul acesta într-un şantier naval românesc, aşa cum putem construi şi orice alt tip de navă“, a spus fără echivoc ministrul.

    Avem oţelul necesar, dar nu şi tehnologia pentru „first class“. România nu deţine tehnologia necesară pentru construcţia submarinelor first class, dar ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, a declarat, pentru Mediafax, Gelu Stan, directorul executiv al Asociaţiei Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).

    ”În privinţa submarinelor first class vă confirm că nu avem tehnologia necesară, cei care sunt capabili pentru astfel de construcţii în domeniu sunt foarte puţini şi ţările unde se produc se numără pe degetele de la o singură mână, repectiv Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Statele Unite, Coreea de Sud şi China. Mai sunt alţi câţiva sateliţi, dar nu se încadrează la categoria de clasă şi dotări. Deşi nu ştim ce fel de submarine de clasă vrea să achiziţioneze statul român, totuşi ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, dar ponderea valorică a acestuia ca material este de până la 3% din valoarea produsului finit“, a spus directorul executiv al ANCONAV.

    Nici specialiştii necesari nu-i avem şi proiectul este realist dacă românii vor construi numai corpul submarinului.

    ”Nu avem specialiştii necesari, atât proiectul tehnic, cât şi cel de execuţie, know-how-ul aferent tehnologiei de execuţie trebuie cumpărate de la producătorii din statele enumerate mai sus. Menţionez că, în cazul cumpărării acestui proiect, inclusiv tehnologiile şi know-how-ul aferent, submarinele pot fi construite la unul din următoarele şantiere: DMHI, Şantierul Naval Constanţa, Vard Tulcea şi Şantierul Naval Damen Galaţi. Însă aportul valoric din total produs finit, pentru oricare din şantierele unde se construiesc submarinele, nu depăşeşte maximum 15-17%, deoarece restul sunt dotări, echipamente specifice, armament, care nu pot fi produse în România. Proiectul este realist dacă noi vom construi numai corpul submarinului şi eventual vom participa la montajul unor echipamente, dotări, sub supervizarea celui care are în licenţă proiectul, produsul“, a mai spus Gelu Stan.

    Şantierul naval Damen Galaţi este în silenzio stampa, dar…

    ”Cu regret vă informăm că nu dorim să comentăm acest subiect în nici un fel“, i-au spus corespondentului Mediafax reprezentanţii Şantierului Naval Damen Galaţi, întrebaţi despre posibilitatea construirii unui submarin în acest şantier.

  • Un funcţionar din Botoşani a fost demis pentru că posta bancuri pe Facebook, în timpul serviciului. Dispoziţia a venit chiar de la ministru

    “Mi-a fost sesizat faptul că, în timpul programului, între orele 14.00-15.00, domnia sa posta bancuri şi alte lucruri pe Facebook, în condiţiile în care dumneaei răspunde de asistenţa medicală şi era director adjunct pe asistenţă medicală, deci avea nenumărate atribuţii în ceea ce priveşte înclusiv vaccinarea. M-am gândit să o scutesc de aceste atribuţii, că să aibă mai mult timp să stea pe Facebook”, a declarat pentru MEDIAFAX, Florian Bodog, ministrul Sănătăţii.

    Florian Bodog a precizat că acesta a fost singurul motiv pentru care a luat această decizie, iar directoarea nu a prezentat niciun argument în apărarea sa.

    “Am rugat-o pe directoarea DSP din minister să ia legătura cu dânsa, nu a dat nicio explicaţie, nu am primit nicio explicaţie, aşa că i-am încetat mandatul. Motivul demiterii este că în timpul serviciului face altceva decât ceea ce are în fişa postului”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vă rog frumos, luaţi-mi banii!

    Am sunat pe un număr de telefon fix, găsit cu ajutorul prietenului Google. A răspuns un domn care părea cumva nedumerit că vrea cineva atât de multe informaţii la telefon. Păi… sunt la 360 km depărtare şi aş vrea să mă asigur că atunci când ajung acolo am tot ce îmi trebuie la mine. Din aproape în aproape, am reuşit să aflu cam tot ce mă interesa, dar n-a fost chip să-l conving să îmi spună cum îl cheamă („Păi de ce vă interesează?”), costul serviciului („O să vedem…”), dacă într-o anume zi de vineri lucrează („În principiu da”). A trecut o lună de atunci şi mâine se face vinerea cu pricina. De prisos să spun că nu am primit niciun răspuns la mailul trimis, pe o adresă personală, oferită cu mare reticenţă de domnul care a răspuns la telefon.

    Cred că serviciile notariale ale cabinetului se învârt în jurul câtorva mii de lei. Ar fi fost interesant de ştiut şi câte. 2? Sau 9? Clar este că la biroul respectiv nu pare nimeni interesat să încaseze aceşti bani.

    În orice meserie sunt specialişti remarcabili la fel de bine ca şi (măcar) un Dorel. N-am cunoscut prea mulţi notari şi nici nu doresc să generalizez ideea cum că ar fi toţi la fel.

    Conform site-ului Uniunii Naţionale a Notarilor, „Notarul este un liber profesionist, care îndeplineşte acte de autoritate publică”. În experienţa pe care am avut-o până acum cu notarii, accentul s-a pus, apăsat, pe atributul „liber”. Anul trecut, de pildă, la acelaşi notariat, într-o zi lucrătoare, la ora 12, nu mai era nimeni la birou. Recunosc că m-a încercat un uşor sentiment de invidie combinată cu un dram de admiraţie. Este vorba, în fond, de o profesie liberală şi pesemne că îşi permit să închidă uşile, pur şi simplu.

    Pe de altă parte, orice profesie – liberală sau nu – ar trebui să aibă în relaţie directă şi responsabilitatea. În fond, sunt oameni care merg la notariat cu treabă, nu neapărat la plimbare; cei de pe la sate, de pildă, pornesc la drum cu noaptea în cap, merg cu „RATA” la oraş ca să ajungă la notariat şi acolo – surpriză! Nu e nimeni.

    Se vorbeşte cu îngrijorare despre migraţia medicilor, despre faptul că nu există meseriaşi, specialişti calificaţi de toate soiurile, că angajatorii nu vor asistente, mecanici, chelneri şi brutari.

    În privinţa numărului de notari nu trebuie să ne îngrijorăm. Aţi auzit cumva de un notar care a emigrat pentru că este mai bine plătit peste hotare? Conform celor mai recente date, numărul mediu de notari, în România, este de 9,8 la 100.000 de locuitori, în timp ce în Austria raportul este de 5,9 notari la fiecare 100.000 de locuitori, conform datelor din raportul din 2010 al Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei – CEPEJ.

    Nu mă deranjează în niciun fel că sunt mulţi sau puţini; până la urmă, cât muncesc, atât câştigă. Cât de bine câştigă însă dacă pot să ignore o plată de câteva mii de lei?

    Am încercat să abordez alt cabinet notarial. Nu, nu lucrează vineri. Poate în partea cealaltă? Nu, în vinerea cutare nu se poate, avem programări pentru toată ziua.

    În mod clar ritmul de viaţă este diferit în unele oraşe faţă de altele. Dar cei obişnuiţi cu politici, proceduri, organizarea strictă a timpului au nevoie de repere clare. Pentru că altfel timpul nu e de ajuns. Şi, probabil, nici banii.

  • TOP 25 nume de localităţi din România. Cine câştigă dintre Cioca Boca şi Udaţi-Mânzu

    Românii sunt inventivi când spun bancuri, când mint, când fură şi când pun nume. Nu numai copiilor sau căţeilor, dar şi localităţilor. Sunt nume vechi, cu istorie de sute de ani, însă şi unele mai noi. Poveştile celor mai ciudate nume de localităţi sunt diverse şi au nevoie de multe pagini ca să fie spuse. Celor care sunt din aceste localităţi nu le e ruşine. Au fost puţine iniţiative de schimbare a numelui unor localităţi cu rezonanţe obscene sau penibile.

    IATĂ AICI TOP 25 NUME DEOSEBITE DE LOCALITĂŢI DIN ROMÂNIA

  • Ponta: Nu vă luaţi după cine zice că pleacă Renault din România

     Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că nefinalizarea Coridorului IV paneuropean de transport va duce la pierderea asamblării de la Piteşti, la uzinele Dacia, care deja extinde uzina din Maroc.

    Aflat, luni, la sediul Autorităţii de Management pentru POS “Creşterea competitivităţii economice”, cu ocazia semnării a şase contracte de finanţare propuse de Polul Auto Muntenia, din care face parte şi Dacia Renault, Ponta a ţinut să se refere şi la această declaraţie a preşedintelui.

    “Dacia se pregăteşte şi construieşte motoare EURO 6 în România, aşa că nu vă luaţi după cine zice că pleacă”, a spus Ponta, la finalul discursului ţinut de directorul pentru România al Dacia Renault, Nicolas Maure, în care acesta tocmai anunţase intenţia realizării în România a unor bancuri de testare pentru motoare EURO 6.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Preşedintele nu putea dormi bine în august că să nu dăm CFR. Acum, dacă nu-l dăm, e catastrofă

     “Eu îmi aduc aminte că foarte mulţi jurnalişti băsişti ţipau că să nu dăm CFR-ul, că e o catastrofă dacă dăm CFR-ul. Chiar şi domnul preşedinte nu putea să doarmă bine, în august, ca nu cumva să dăm CFR-ul. Acum, dacă nu îl dăm, e o mare catastrofă. E exact ca în bancurile cu bască, fără bască. Deci dumneavoastră ce ziceţi, să îl dăm sau să nu îl dăm?”, i-a întrebat Victor Ponta pe jurnalişti.

    Întrebat de aceştia cine îşi va asuma un eventual eşec al privatizării CFR Marfă, Ponta a răspuns: “Cine vreţi dumneavoastră. La B1 o să şi-l asume Guvernul USL”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fijit, robotul care spune bancuri, ar putea fi cea mai bine vanduta jucarie in 2011

    Fijit are in jur de 30 de centimetri, costa 50 de dolari si se
    gaseste intr-o varietate de culori pastel. Jucaria este facuta
    dintr-un plastic foarte fin si stie sa raspunda la mai multe
    comenzi. Daca ii spui “noapte buna”, isi va inchide ochii si va
    incepe sa sforaie. Cand il gadili, va rade, iar daca il rogi sa
    stea de vorba cu tine iti va raspunde cu una dintre cele 100 de
    fraze care i-au fost programate. De asemenea, el stie si cateva
    bancuri pentru copii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce banc cu Geoana stie Vanghelie

    Vanghelie a mai spus ca Mircea Geoana are multe lipsuri, el
    apreciind ca vizita acestuia la Sorin Ovidiu Vantu, in timpul
    campaniei electorale, a fost o greseala care a afectat PSD foarte
    mult. “Mircea Geoana are foarte multe lipsuri. A gresit foarte
    mult. Eu cred ca a gresit Mircea Geoana, vizita la spa ne-a afectat
    foarte mult””, a spus Vanghelie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info