BusinessMagazin

Tag: bancomate

  • Schimbări pentru cei care retrag cash de la ING: Banca limitează retragerile şi depunerile de numerar din propriile bancomate şi din bancomatele altor bănci. Ce sume puteţi retrage începând de luni

    Astfel, sumele maxime pentru retragerile şi depunerile de numerar de către persoanele fizice vor fi de 15.000 de lei pe zi pentru retragerile de la bancomatele ING sau bancomatele altor bănci şi 15.000 de lei pentru depunere la bancomatele ING.

    Potrivit reprezentanţilor băncii, în cazul în care un client va avea nevoie să retragă sau să depună o sumă mai mare de 15.000 de lei va trebui să sune la numărul 031.406.24.64, pentru a oferi detalii despre tranzacţie.
     
    „Prioritatea noastră numărul unu este să iţi păstrăm întotdeauna banii în siguranţă. Din acest motiv, pentru a reduce anumite riscuri asociate cu tranzacţiile în numerar, vom introduce câteva schimbări şi măsuri de control suplimentare. Aceste schimbări sunt în acord cu modificările observate în comportamentul utilizării de numerar de către clienţii ING, aflat pe o tendinţă descrescătoare, dar şi cu evoluţia practicilor europene de utilizare a numerarului”, potrivit ING.
     

  • Avertisment fără precedent de la FBI: Hackerii pregătesc un atac cibernetic asupra bancomatelor din toată lumea

    Americanii au anunţat că au primit un pont conform căruia criminalii cibernetici vor ataca sisteme de procesare de plăţi cu cardul sau băncile şi vor folosi ATM-urile pentru a sustrage milioane de dolari în câteva ore.

    Atacatorii vor folosi un virus de tip malware pentru a-şi facilita accesul în conturile clienţilor. În plus, aceştia vor elimina limita de retragere la bancomat pentru a goli conturile clienţilor.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • CEC Bank elimină comisioanele de retragere numerar şi interogare sold pentru cardurile de debit

    Măsura vizează actualele conturi de card cu unul sau mai multe carduri de debit ataşate, cu excepţia cardurilor de debit Premium.

    „Prin acest demers, CEC Bank continuă politica de susţinere a clienţilor persoane fizice şi vine în întâmpinarea acestora cu una dintre cele mai competitive oferte de pe segmentul cardurilor de debit”, a precizat directorul general al CEC Bank, Radu Graţian Gheţea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fraudele bancare şi exploatarea copiilor în online – trendurile criminalităţii cibernetice

    „Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.

    Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fraudele bancare şi exploatarea copiilor în online – trendurile criminalităţii cibernetice

    „Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.

    Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kit de jefuire a bancomatelor, vândut pe internet cu 5000 de dolari. Avea şi un ghid de utilizare

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit un malware care vizează ATM-urile, vândut pe piaţa DarkNet. Cutlet Maker constă în trei componente şi permite jefuirea ATM-ului dacă atacatorul este capabil să obţină accesul fizic la aparat. Un set cu instrumente de operare care ar fi permis infractorilor să fure milioane era pus în vânzare pentru doar 5000 de dolari şi era echipat cu un ghid detaliat de utilizare. 

    ATM-urile continuă să fie ţinte generatoare de profit pentru infractori. Dacă unii se bazează pe metode distrugere la nivel fizic, precum utilizarea unor instrumente de metal ascuţite, alţii aleg infectarea cu malware, care le permite să manipuleze ATM-urile din interior. Deşi se cunosc de mai mulţi ani instrumente malware pentru atacarea ATM-urilor, ultimele descoperiri arată că dezvoltatorii de malware investesc din ce în ce mai multe resurse ca să facă ”produsele” lor disponibile pentru infractorii care nu sunt foarte familiarizaţi cu domeniul informaticii. 

    O postare publică a vânzătorului de malware, descoperită de cercetători, conţine nu doar descrierea malware-ului şi instrucţiuni referitoare la modul în care poate fi obţinut, ci şi un ghid pas cu pas despre cum se poate folosi kit-ul malware în atacuri, cu instrucţiuni şi tutoriale video.

    Conform cercetării, setul de instrumente malware constă în trei elemente:

    • Software-ul Cutlet Maker, care serveşte ca modul principal, responsabil de comunicarea cu partea ATM-ului în care sunt păstraţi banii.

    • Programul c0decalc, creat pentru a genera o parolă care să lanseze aplicaţia Cutlet Maker şi să o protejeze împotriva utilizării neautorizate.

    • Aplicaţia Stimulator, care economiseşte timpul infractorilor prin identificarea situaţiei curente a casetelor de numerar din ATM. Prin instalarea acestei aplicaţii, un intrus primeşte informaţii exacte despre tipul de monedă, valoarea şi numărul bancnotelor din fiecare casetă. Astfel, poate să aleagă direct bancnotele de cea mai mare valoare, în loc să încerce la întâmplare.
    Mai întâi, infractorii trebuie să obţină acces direct în interiorul ATM-ului, ca să ajungă la portul USB, folosit pentru a încărca malware-ul.

    Dacă operaţiunea are succes, introduc un  dispozitiv USB care stochează setul de instrumente malware. Apoi, infractorii instalează Cutlet Maker. Acesta este protejat cu parolă, aşa că folosesc programul c0decalc, instalat pe un alt dispozitiv (laptop sau tabletă). Aceasta este un fel de protecţie de tip “drepturi de autor”, instalată de creatorii Cutlet Maker, pentru a împiedica alţi infractori să îl folosească gratuit. După ce este generat codul, infractorii îl introduc în interfaţa Cutler Maker pentru a genera procesul de retragere a banilor.

    Cutlet Maker a fost la vânzare din 27 martie 2017, dar, după cum au descoperit cercetătorii, cea mai veche mostră a apărut pe radarele comunităţii de securitate cibernetică în iunie 2016. La momentul respectiv, a fost trimis către un serviciu multi-scanner public din Ucraina, dar mai târziu a fost prezent şi în alte ţări. Nu este clar dacă malware-ul a fost deja folosit în atacuri reale. Însă instrucţiunile care au însoţit kit-ul malware conţineau materiale video care erau prezentate de autorii lor drept dovezi din viaţa reală a eficienţei malware-ului.

    Nu se ştie cine este în spatele acestui malware. Referitor la potenţialii vânzători ai setului, limba , gramatica şi greşelile stilistice indică faptul că aceştia nu sunt vorbitori nativi de limba engleză.

    ”Cutlet Maker nu necesită aproape deloc cunoştinţe avansate sau competenţe de informatică la nivel profesionist, din partea infractorilor, ceea ce transformă atacarea ATM-urilor dintr-o operaţiune cibernetică ofensivă sofisticată într-un un mod ilegal de a câştiga bani, disponibil practic oricui are câteva mii de dolari pentru a cumpăra malware-ul”, spune Konstantin Zykov, Security Researcher la Kaspersky Lab. “Acest lucru ar putea deveni o ameninţare periculoasă pentru organizaţiile financiare. Şi mai îngrijorător este faptul că, în timp ce operează, Cutlet Maker interacţionează cu partea software şi hardware a ATM-urilor, fără să întâmpine aproape niciun obstacol de securitate. Acest lucru ar trebui să se schimbe, pentru a întări defensiva ATM-urilor.”

    Pentru protejarea ATM-urilor de atacuri realizate cu instrumente malware precum Cutlet Maker şi o mai bună securitate fizică a ATM-urilor, specialiştii Kaspersky Lab le recomandă echipelor de securitate ale organizaţiilor financiare: 

    • Să implementeze politici stricte default-deny pentru a împiedica orice software neautorizat să ruleze pe ATM.

    • Să permită mecanismelor de control ale dispozitivului să restricţioneze conectarea oricăror dispozitive neautorizate la ATM.

    • Să folosească o soluţie de securitate personalizată pentru a proteja ATM-urile de malware-ul Cutlet Maker. 

  • Decizie ŞOC luată de ING: Clienţii pot retrage bani de la bancomatele oricărei bănci FĂRĂ să plătească comision

    ING Bank, divizia locală a grupului olandez cu acelaşi nume, va da posibilitatea clienţilor săi să retragă numerar cu comision zero de la bancomatele oricărei bănci şi oriunde în lume începând cu data de 5 iulie a acestui an. Banca şi-a informat deja clienţii despre această modificare. Noile condiţii se aplică clienţilor care încasează salariul la ING şi efectuează minim o tranzacţie pe lună.

    În prezent ING Bank comisionează cu 3 lei retragerile de la bancomatele băncilor din România, în timp ce pentru retragerile din străinătate percepe un comision de 4 euro. În perioada 3-22 aprilie însă comisionul la retragerile de la bancomatele băncilor din România a fost majorat la 5 lei.

  • BANCOMATE din Europa, inclusiv din România, vizate de numeroase atacuri cibernetice în 2016. AVERTISMENTUL experţilor în securitate informatică

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Uşor de ucis

    Imbecilii au ucis orice urmă de viu. Soarele s-a pilit şi-a căzut pe Sibiu. A rămas doar cerul fierbinte şi mic. Oamenii scot din bancomate nimic. Mă iau după fiare, pe străzi, printre case, şi streaşini mă zgârie, garduri mă bat. Porneşte cu-alai hăituiala urbană. Pe-olane dansează un urs speriat. Strig lumii că mi-e greaţă şi-mi face semn să tac (să defluiesc din zonă, să mă afund în lavă, în haita asudată ce-i va veni de hac) şi mă priveşte verde, şi bagă glonţ pe ţeavă.

    Citeşte aici concluzia unui caz care a revoltat întreaga Românie

  • Românii preferă în continuare să-şi retragă banii de la bancomate, în locul plăţii cu cardul

    Pe de altă parte, în intervalul ianuarie-iu­nie a acestui an retragerile de nu­merar au crescut cu 17% şi s-au apropiat de 38 mld. lei (8,5 mld. euro).

    Românii au făcut în pri­mul semestru 66 milioane de plăţi la POS, ceea ce în­seam­nă că valoarea medie a unei tran­zac­ţii cu car­dul la comercianţi a fost de 115 lei, cu 2 lei mai pu­ţin faţă de primul semestru din 2015.

    Pe de altă parte, valoarea medie a retrage­ri­lor de la bancomate a fost în intervalul ianuarie-iu­­nie de 598 de lei, ceea ce reprezintă aproxi­ma­tiv o treime din salariul mediu net lunar de circa 2.000 de lei. Spre comparaţie, în 2015 valoarea medie a retrage­rilor cu cardurile locale era de 554 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro