BusinessMagazin

Tag: bancile mari

  • Topul dividendelor care vor fi acordate de băncile mari din România. Dividende de aproape 1 mld. euro au fost aprobate pentru acţionarii băncilor din Austria, Franţa, Italia şi România

    ♦ BCR, Banca Transilvania şi Raiffeisen, cele mai profitabile bănci din 2023, sunt pe podium şi în topul dividendelor, urmate de BRD şi UniCredit ♦ Peste 4,5 mld. lei cumulat, adică aproape 1 mld. euro, vor da ca dividende pentru acţionari cele cinci bănci mari în anul 2024.

    Profiturile record raportate de băncile mari din România pentru anul 2023 le-au încurajat să dea în 2024 dividende consis­tente acţionarilor. Cinci dintre dintre cele mai mari bănci din România au decis să împartă cu acţionarii o parte din profituri, dând dividende reprezentând 40% sau 50% din câştigurile de anul trecut.

    Astfel, şi în acest an, ca şi în anii 2023 şi 2022, acţionarii din Austria, Franţa, Italia, România sau alte ţări ai celor mai mari bănci sunt recompensaţi cu dividende.

    BCR, Banca Transilvania şi Raiffeisen Bank, cele mai profitabile bănci din 2023, sunt pe podium şi în topul celor mai mari dividende.

    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, va trimite în Austria, la banca-mamă, cele mai mari dividende, de circa 1,2 mld. lei, adică 50% din profitul băncii din 2023, de 2,5 mld. lei. Banca susţine că distribuirea de dividende în 2024 este în concordanţă cu strategia de capital a grupului BCR şi că a fost informată şi BNR.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, alocă 1 mld. lei pentru dividende în acest an, reprezentând 40% din profitul din 2023, ocupând astfel locul 2 în topul dividendelor. Decizia legată de dividende are votul acţionarilor băncii. Totodată, banca urmăreşte şi majorarea capitalului cu 1,2 mld. lei prin emisiunea de acţiuni noi. Banca Transilvania a fost lider în topul profiturilor anul trecut, cu un câştig de aproape 2,5 mld. lei.

    Locul 3 pe podium în topul dividendelor îi revine Raiffeisen Bank, controlată de grupul austriac cu acelaşi nume. Banca va da în acest an dividende de 860,4 mil. lei, reprezentând 50% din profitul din 2023 de 1,72 mld. lei.

    BRD-SocGen, a patra cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active în 2023, controlată de grupul francez Société Générale, trimite acţionarilor în acest an dividende de 817,1 mil. lei din profitul record obţinut în 2023, de peste 1,6 mld. lei, adică 50%. Această decizie a fost aprobată de acţionari.

    Acţionarii UniCredit Bank România, instituţie de credit controlată de grupul ita­lian cu acelaşi nume, au decis în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor (AGOA) din aprilie ca banca din România să trimită în 2024 la grupul-mamă din Italia şi la ceilalţi acţionari dividende cumulate de 647 mil. lei din profitul de peste 1,29 mld. lei din anul 2023, adică 50% din câştig.

    Întregul sistem bancar românesc, format din 32 de bănci, a încheiat anul 2023 cu un profit record de aproape 14 mld. lei, cu 34% peste câştigul raportat pentru 2022. Profiturile pentru majoritatea băncilor din top 10 au crescut anul trecut cu procente individuale cuprinse între 14% şi 50%.

    Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în 2023 Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen Bank, cu câştiguri cumulate de circa 6,7 mld. lei, adică circa 50% din câştigul total al sistemului bancar.

  • Analiză ZF. „Elefanţii“ din sistemul bancar încep să se mişte şi majorează dobânzile

    Băncile au început în sfârşit să majoreze dobânzile la depo­zitele la termen pentru populaţie, după ce timp de câteva luni s-au uitat cum inflaţia a ajuns la cele mai mari cote din ultimii ani, urcând în aprilie la 13,8%, iar în luna mai la 14,5%, şi, odată ce BNR a crescut dobânda de politică monetară s-au grăbit să urce întâi dobânzile la credite.

    În cazul scadenţei de 1 an, ofertele celor mai mari şapte bănci de pe piaţa locală încep de la 3,5% pentru dobânzile bonificate la depozi­tele la termen pentru persoane fizice şi ajung până la o dobândă de 4,75% pentru aceeaşi maturitate sau 6% în unele cazuri.

    De exemplu, Banca Transilvania, liderul pieţei bancare după active, a ajuns să ofere o dobândă de 4,75% la depozitele la termen pentru persoane fizice pe o scadenţă de 1 an, în timp ce BCR oferă o dobândă de 4%, dar doar în cazul în care depozitele sunt făcute online şi clienţii au venitul virat la bancă.

    În cazul BRD-SocGen, banca oferă o dobândă de 4,1% pe o scadenţă de 1 an, Însă, pentru depozitul cu dobândă progresivă „Progresso“, cu maturitate de 1 an, dobânda urcă la 6%.

    Astfel, pentru primele 6 luni la depozitul „Progresso“ dobânda este de 3,3%, iar pentru urmă­toarele 6 luni, adică după 1 an, dobânda ajunge la 6%.

    ING Bank oferă 3,5% pentru depozitele retail pe 1 an, Raiffeisen Bank are o ofertă de dobândă la depozitele la termen pe scadenţa 1 an de 4,75%, UniCredit Bank bonifică o dobândă de 4%, iar CEC Bank dă dobândă la depozitele retail de 4,5%.

    Comparativ, în luna martie 2022 băncile ajungeau cu dobânzile pentru depozitele la termen cu scadenţă la 1 an între 0,8% şi 4%, în condiţiile în care inflaţia se afla deja la un nivel de 8,4% în luna ianuarie 2022, cu previziuni de două cifre.

    Pe palierul dobânzilor bonificate de bănci pentru depozite, la nivelul sistemului bancar cele mai recente date publice indică faptul că dobânda medie la depozitele noi în lei ale populaţiei era în aprilie de 2,56% pentru scadenţa mai mică sau egală cu 1 an. Dobânzile medii au stat sub 2% din a doua parte a anului 2015 şi până în 2021.

    Dobânzile prezentate de ZF au ca scop oferirea unei imagini de ansamblu pentru dobânzile practicate de băncile mari la depozitele la termen pentru persoanele fizice într-un context destul de delicat, în care inflaţia se află la cote înalte, în timp ce la graniţa României are loc cel mai mare conflict geopolitic de la Al doilea Război Mondial încoace.

  • Cum au făcut băncile profituri record în pandemie, în contextul dobânzilor mici

    ♦ Din dobânzile la credite, veniturile încasate de bănci au staţionat. Cheltuielile cu dobânzile la depozite, minus14%.

    Majoritatea băncilor mari prezente pe piaţa românească au raportat creşteri consistente ale profiturilor în 2021, de 20-70% sau chiar le-au dublat faţă de câştigurile din 2020. Iar profitul la nivelul sistemului bancar a atins un record de 8,3 mld. lei. Întrebarea este cum au reuşit băncile să obţină profituri record în pandemie în contextul dobânzilor încă mici.

    O influenţă asupra creşterii câştigurilor băncilor în 2021 a venit din costuri mai mici cu riscul, respectiv din reversarea unor provizioane, adică trecerea acestora pe venituri, după ce în 2020 costurile mari cu riscul, respectiv banii puşi deoparte pentru acoperirea creditelor neperformante potenţiale, presau pe câştigurile băncilor. În 2021 s-a înregistrat şi creşterea creditării şi a veni­turilor. Veniturile nete din dobânzi, cea mai importantă resursă de profit a băncilor, au continuat să crească şi în 2021, însă rata de majorare a fost de 3,3%, până la 16 mld. lei, în condiţiile în care creditarea a crescut cu un ritm mediu de 10,7%, conform datelor BNR.

    Băncile au încasat în 2021 venituri din dobânzile percepute pentru creditele acordate de 19,18 mld. lei, în scădere uşoară, cu 0,05% faţă de 2020. Astfel, se observă că veniturile din dobânzi au stagnat anul trecut, după ce în 2020 creşteau. Cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost în 2021 de circa 3,2 mld. lei, în scădere cu peste 14% faţă de 2020.

    Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost de circa 6 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite.

    Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci, mai mult de jumătate din veniturile totale venind din dobânzi. Dar şi comisioanele sunt un element important în structura veniturilor băncilor. Veniturile nete din comisioane ale băncilor au ajuns la final de 2021 la circa 4,6 mld. lei, fiind în creştere cu 19,3% faţă de 2020.