BusinessMagazin

Tag: băncile din românia

  • BNR recunoaşte: băncile din România au un rol foarte redus la finanţarea investiţiilor. Doar 6% din investiţii în echipamente şi maşini se fac cu bani de la bancă

    „Aceste evoluţii impun o analiză mai riguroasă a politicilor economice şi o calibrare mai atentă a programelor guvernamentale, prin promovarea sectoarelor şi companiilor competitive sau care pot diminua vulnerabilităţile macroeconomice ale României“, susţine BNR.

    Creditele contractate de companii pentru maşini şi echipamente au înregistrat majorări importante de flux, dar acestea au o contribuţie modestă în finanţarea investiţiilor (6% în 2020, conform INS), majoritatea investiţiilor fiind finanţate din surse proprii (75%), susţine BNR.

    „Aceste evoluţii impun o analiză mai riguroasă a politicilor economice şi o calibrare mai atentă a programelor guverna­mentale, prin promovarea sectoarelor şi companiilor competitive sau care pot diminua vulnerabilităţile macroeconomice ale României“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii fi­nanciare.

    Pe de altă parte, volumul creditelor acordate pentru nevoile curente (finanţarea stocurilor şi credite de trezorerie) s-au majorat substanţial în 2022, ponderea acestor credite ajungând la 70% în totalul creditelor noi în primele nouă luni ale anului 2022, comparativ cu 67% în anul 2021, mai susţine BNR.

    Conform datelor băncii centrale, creditele noi corporate în euro au urcat în septembrie la 795 mil. euro (3,9 mld. lei), maximul istoric lunar din 13 ani, depăşind în premieră în ultimul deceniu creditele noi corporate în lei, de 2,8 mld. lei.

    Cumulat, creditele noi corporate în euro au ajuns în primele 9 luni din 2022 la un volum cumulat de echivalentul a 21,9 mld. lei (4,4 mil.euro), cu 74% peste nivelul din 9 luni/2021, în timp ce nivelul cumulat al creditelor noi corporate în lei a fost în primele 9 luni din 2022 de 31,5 mld. lei, cu circa 9% peste nivelul din ianuarie-septembrie 2021.

    Pe total, în primele 9 luni din 2022 companiile au luat credite noi în lei şi euro de 53,4 mld. lei, cu 29% peste volumul din 9 luni din 2021, de 41,3 mld. lei.

    Evoluţia economiei din prima parte a anului 2022 s-a realizat în condiţiile apelării într-o mai mare măsură de către companii la creditarea bancară, rata anuală de creştere a creditului acordat companiilor nefinanciare ajungând în septembrie 2022 la Ă25%, susţine BNR.

    Pe ansamblul primelor 9 luni/2022 creşterea economică din România a fost de 5%.

    România a înregistrat o creştere importantă a PIB în prima parte a anului 2022, pe fondul eliminării restricţiilor sanitare impuse de pandemia COVID-19 şi al evoluţiilor pozitive la nivel global, dinamica trimestrială fiind printre cele mai mari din UE19.

    Însă, izbucnirea războiului din Ucraina, criza energetică, tensiunile geopolitice şi deteriorarea balanţei externe au determinat o temperare în trimestrul al doilea, rata de creştere diminuându-se la 1,8% comparativ cu 5,1% în primul trimestru (modificări trimestriale, serii ajustate sezonier).

  • Până unde se poate întinde coarda? Băncile din România au cea mai mare expunere pe împrumuturi de stat din regiune şi din UE, dar guvernul are în continuare nevoie de sume mari de bani. „Dacă te îndatorezi pentru a plăti salarii, pensii în zona bugetară sau chiar pentru a plăti datorii mai vechi, este extrem de păgubos“

    Cu un deficit estimat la aproape 80 de miliarde de lei în 2022, în acest moment, guvernul are nevoie ca de aer de acces la finanţare. Una dintre resursele cele mai importante, finanţarea bancară, este la cel mai mare nivel din regiune şi din Uniunea Europeană. 

    ♦ Greul începe din a doua parte a anului, pentru că programarea bugetară actuală prevede un deficit de 77 de miliarde de lei.

    Cu un deficit estimat la aproape 80 de miliarde de lei în 2022, în acest moment, guvernul are nevoie ca de aer de acces la finanţare. Una dintre resursele cele mai importante, finanţarea bancară, este la cel mai mare nivel din regiune şi din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE), expunerea sistemului bancar pe administraţia publică este de 25% în România, cu mult mai mare decât media europeană de 8%.

    „Ponderea administraţiei publice în total active este cea mai ridicată în România – 25% din PIB – dintre toate ţările din zona noastră şi incomparabil mai mare faţă de UE şi faţă de zona euro. Mă refer la datoria publică din bilanţurile băncilor. Singurele două ţări care sunt mai aproape sunt Polonia şi Ungaria. Sectorul bancar are o expunere mult prea mare pe datoria publică din România. Spaţiul pentru creşterea datoriei în sistemul bancar este mic şi băncile au deja pierderi contabile din cauza marcării la piaţă ca urmare a creşterii dobânzilor“, a spus, la ZF Bankers Summit 2022, Eugen Rădulescu, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Spre comparaţie, băncile din zona euro au în bilanţuri datorie acordată statelor de doar 6%, în vreme ce în Bulgaria procentul este de 11%, iar în Cehia de 18%. Expunerea băncilor pe împrumuturi publice în Ungaria este de 18%, iar în Polonia de 21%.

    În aprilie 2022, cele mai recente date publice, datoria publică a României era de 603 miliarde de lei, un plus de 26 de miliarde de lei faţă de începutul anului. La 6 luni din 2022, potrivit execuţiei bugetului general consolidat, deficitul bugetar era de aproape 24 de miliarde de lei, iar dobânzile plătite erau de 13 mld. lei. Greul începe din a doua parte a anului, pentru că programarea bugetară actuală – urmează ca săptămâna aceasta să fie publicat proiectul de rectificare bugetară – prevede un deficit de 77 mld. lei. În consecinţă, doar pentru a acoperi deficitul, fără a mai discuta de rostogolirea datoriei vechi, în a doua jumătate a anului, guvernul trebuie să se împrumute de pe piaţa internă şi externă de cel puţin 53 mld. lei, adică peste 10 mld. euro.

    Momentan, chiar şi la dobânzi mari – randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani, barometrul pentru costul de finanţare a unui stat, este de peste 8% – analiştii financiari sunt de părere că România nu are probleme de finanţare.

    Uniunea Europeană spune că nivelul maxim de îndatorare publică, ca pondere în Produsul Intern Brut, este de 60%. România a reuşit să se menţină la sub 50% din PIB, dar nu datorită menţinerii sau scăderii datoriei publice în termeni nominali, ci pe fondul creşterii PIB. Cu toate acestea, chiar dacă nivelul de îndatorare a ţării ca pondere în PIB nu este la nivel de avarie, pieţele financiare se uită şi la alte aspecte, cum ar fi dimensiunea şi evoluţia deficitelor gemene ذ deficitul bugetar şi deficitul de cont curent.

    „Economiştii nu se uită doar la dimensiunea datoriei, care evident că este relevantă, dar şi la sustenabilitatea datoriei suverane a unei ţări. Avem exemple în economia internaţională de ţări cu o datorie de peste 200% din PIB, precum Japonia, care continuă să ramburseze. Acolo sunt şi anumite particularităţi, dar au o economie sănătoasa la exporturi. Alte ţări au avut probleme, au avut sincope, au fost aproape de default la valori de 20% – 30% ale acestui indicator. Deci nu este atât de important cât de mare e datoria, ci cât este de sustenabilă, adică dacă poate fi rambursată atât datoria, cât şi dobânzile aferente serviciului datoriei externe“, spune Liviu Deceanu, profesor universitar de economie la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca.

    Contează ce faci cu banii împrumutaţi, adaugă el: „Dacă te îndatorezi pentru a plăti salarii, pensii, în zona bugetară sau chiar pentru a plăti datorii mai vechi, este extrem de păgubos. Dacă te îndatorezi pentru investiţii, pentru transfer de tehnologie, know-how, rezultatele pot să fie pe măsură şi sustenabilitatea să aibă de câştigat.“

  • Băncile din România sunt mai profitabile şi mai solvabile decât cele europene, dar dau mai puţine credite. De ce?

    Sistemul bancar românesc are in­di­ca­tori prudenţiali de solvabi­litate, pro­fitabilitate şi structură a bilan­ţu­lui mai buni decât media euro­pea­nă, însă calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante (NPL-non-perfor­ming loans) şi a celei a creditelor cu măsuri de re­structurare, care, deşi au scăzut puternic se menţin peste nivelurile medii din UE, după cum reiese din datele BNR.

    Datele din tabloul de risc pentru sistemul bancar românesc arată că majoritatea indicatorilor se încadrează în cel mai bun interval de prudenţă în primele nouă luni din 2019, iar performanţa este superioară mediei europene, care are cei mai mulţi indicatori la categoria „intermediar“.

    În cazul României, în intervalul de prudenţă „intermediar“ se regăsesc rata credi­telor neperformante, rata măsurilor de restructurare şi raportul cost/venit.

    Rata creditelor neperformante a scăzut puternic în România, coborând sub 5% în 2019 (4,6% în septembrie 2019), dar rămâne în banda intermediară de risc depăşind în continuare media UE, de 3%. Rata creditelor restructurate a fost anul trecut pentru băncile din România de 2,91%, tot peste media UE, de 1,9%. 

    Raportul cost/venit pentru sistemul bancar ro­mânesc este sub media UE, de 64%, ajun­gând la 53,1% în primele nouă luni din 2019, dar rămâne peste pragul recomandat de 50%. „Eficienţa operaţională plasează sectorul bancar românesc într-un interval cu risc mediu, nevoia de îmbunătăţire fiind mai pregnantă la nivelul unor bănci de talie mică şi medie“, susţine BNR.

    Structura bilanţieră a rămas echilibrată şi anul trecut, respectând standardele în privinţa ra­por­tului dintre credite şi depozite (73,4%), procentul mic indicând faptul că există potenţial de creditare, în timp ce media UE a fost de 116,4%.

    În ceea ce priveşte profitabilitatea siste­mu­lui bancar românesc este aproape dublă faţă de media UE. Indicatorul de profitabilitate ROE (rata rentabilităţii capitalului) era la finele primelor nouă luni din 2019 de circa 12%, în timp ce media la nivelul UE era de 7%. 

  • Absolut toţi românii care au un card sau un cont bancar sunt vizaţi de această lege. Măsura este obligatorie şi tocmai a intrat în vigoare

    De la 1 iulie au intrat în vigoare o serie de prevederi din legislaţia fiscală care îi vizează pe absolut toţi românii care au o relaţie cu o bancă, fie că este vorba despre un cont bancar, un card sau o cutie de valori. De la această dată toate băncile din România trebuie să se supună noilor reglementări şi să le aplice fără niciun fel de excepţie.

    Măsurile trebuiau să intre în vigoare la 1 ianuarie, însă instituţiile bancare au suţinut că nu sunt pregătite cu sistemele informatice cerute, astfel că decizia a fost amânată până la 1 iulie.

    Află aici care este legea care îi vizează pe toţi românii care au un card sau un cont bancar. Măsura este obligatorie şi tocmai a intrat în vigoare