BusinessMagazin

Tag: bancile

  • Ce spun băncile: ratele la creditele ipotecare cresc cu 70-80%. Simulările băncilor de top pentru un credit ipotecar de 50.000 de euro şi o durată rămasă de 25/30 de ani

    ♦ BRD, Raiffeisen şi UniCredit Bank, trei din cele mai mari 10 bănci din sistemul bancar, au înregistrat creşteri ale ratelor clienţilor la creditele ipotecare în lei legate atât de ROBOR, între 70 şi 80%, cât şi de IRCC, între 34 şi 40%, potrivit simulărilor transmise la solicitarea ZF.

    ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea do­bânzilor variabile la creditele în lei înainte de luna mai 2019, se afla la un nivel de puţin peste 1,5% în octombrie 2021, ulterior ajungând la 7,93% în octombrie 2022.

    Odată cu creşterea indicelui ROBOR, ratele la creditele ipotecare pe care românii le-au luat înainte de introducerea IRCC au mers pe o pantă ascendentă, ajungând la creşteri de 70-80%.

    Începând cu octombrie 2022, IRCC a făcut primul pas spre rate mai mari pentru creditele ipotecare, respectiv o creştere până la 4,06%, de la 2,65%, traiectoria fiind una de creştere.

    De exemplu, în cazul BRD, pentru cele două simulări oferite de bancă, rata pentru un credit ipotecar legat de ROBOR a ajuns la 2.248 lei în octombrie 2022, cu 82% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pentru un credit legat de IRCC creşterea este de 40%, până la 1.580 lei.

    La Raiffeisen Bank, rata pentru un credit ipotecar legat de ROBOR a ajunge cu 73% mai mult la final de septembrie 2022 faţă de septembrie 2021, până la 2.397 lei, în timp ce la creditul legat de IRCC rata a ajuns la 1.635 lei, în creştere cu 34%.

    În ceea ce priveşte UniCredit Bank, simularea oferită a fost numai pentru un credit legat de IRCC, iar rata a ajuns la 1.635 lei, în creştere cu 35% în octombrie 2022 faţă de octombrie 2021.

  • OPINIE Cristian Hostiuc: Băncile se confruntă cu o presiune teribilă pe lichiditatea în lei, aşa că dobânzile nu vor scădea, ci vor creşte şi mai mult: dacă depozitele bancare nu cresc, băncile nu au lei să finanţeze companiile. Pe partea de retail, la persoanele fizice, creditarea s-a prăbuşit

    Miercuri, 5 octombrie, Consiliul de Administraţie al BNR va avea o nouă şedinţă de politică monetară, unde va decide din nou majorarea dobânzii de referinţă.

    Dacă în vară Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, era destul de sigur că din toamnă inflaţia va intra pe un trend descendent vizibil astfel încât anul viitor să scadă la 7,5% de la 13,9% (estimarea BNR pentru acest an), ultimele date indică că presiunea pe inflaţie rămâne în continuare ridicată şi că este nevoie de mai mult – măsuri şi timp – pentru ca această creştere a preţurilor să se mai domolească.

    Războiul din Ucraina a revenit din nou în prim-plan după anexarea unor teritorii de către Rusia şi ameninţările cu folosirea armelor nucleare.

    Problema aprovizionării cu gaze a Europei în această iarnă atinge noi cote de tensiune după explozia conductei Nord Stream care practic taie gazul către Europa.

    BNR şi-ar fi propus, poate, să închidă anul cu o dobândă de referinţă de 6,5%, adică în cele două şedinţe de acum să majoreze dobânda de la 5,5% la 6,5%, dar s-ar putea să fie nevoie de o creştere mai mare. Nu de alta, dar toate băncile centrale din lume au intrat acum într-o cursă a majorărilor de dobândă, în încercarea de a mai reduce inflaţia. În zona euro inflaţia a ajuns la 10%, ceea ce era de neconceput la începutul anului. Ca să nu mai vorbim că în Germania inflaţia a ajuns la 10,9% în septembrie, cel mai ridicat nivel din ultimii 70 de ani, de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, când economia era prăbuşită.

    În America, Fed – banca centrală – este presată să crească dobânda peste 4%, dacă nu chiar 5%, de la 3,2% acum, pentru a stopa creşterea preţurilor. În Europa, Banca Centrală Europeană trebuie să ridice dobânda de referinţă la 3% de la 0,75% acum. Orice dobândă inferioară faţă de cât se aşteaptă piaţa va aduce o reacţie negativă a pieţelor financiare. Aşa cum s-a întâmplat în Marea Britanie, când lira sterlină a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani, după ce noul guvern şi mai ales noul ministru de finanţe au promis tăieri de taxe şi injectări de bani în economie.

    Pieţele financiare nu mai vor relaxare ci dimpotrivă, cer majorarea dobânzilor. Nici nu mai contează că recesiunea economică începe să se instaleze peste tot.

    BNR va fi presată să majoreze dobânzile poate mai mult decât ar fi vrut având în vedere noul context internaţional. Ungaria a ajuns cu dobânda la 13%, iar Polonia are deja 6,25% şi urmează o nouă sau mai multe creşteri.

    Dacă pe piaţa valutară interbancară lucrurile sunt mai stabile (Isărescu a declarat că stabilitatea cursului este obiectivul principal al BNR), pe piaţa monetară interbancară în lei, acolo unde tranzacţionează băncile între ele, există o presiune teribilă, care în loc să scadă creşte tot mai mult.

    Având în vedere seceta indusă de BNR (ţinerea sub control a lichidităţii pentru oprirea creşterii inflaţiei dar şi pentru ţinerea cursului sub control), toate băncile au nevoie de lei şi sunt în căutare de lei.

    Deficitul de lei este mare şi tinde să devină din ce în ce mai mare, iar acest lucru are şi va avea implicaţii destul de mari  în următoarea perioadă în asigurarea finanţării companiilor. Având în vedere că au nevoie de lei şi nu prea au de unde să îi ia, băncile sunt nevoite să frâneze finanţarea.

    Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, cu inflaţia, cu creşterea dobânzilor, cu scăderea puterii de cumpărare, având în vedere că salariile nu prea acoperă creşterea preţurilor, populaţia nu mai pune bani deoparte.

    În această vară a consumat surplusul acumulat în perioada Covidului şi, cel mai important lucru, nu mai are de unde să pună pună bani deoparte. Aşa că băncile nu mai au surplus de lei, ci dimpotrivă, au trecut pe deficit.

    Chiar dacă creşterea creditării a mai încetinit pentru că băncile au pus frână, pe fondul scăderii depozitelor dar şi necesităţii finanţării tot mai mari a bugetului, băncile sunt pe minus pe lei. Au surplus de valută, dar nu au unde să-l plaseze având în vedere că nu mai dau credite în valută populaţiei, iar la nivelul companiilor împrumuturile în euro nu sunt generalizate, deşi dobânzile sunt mai mici decât Robor.

    Cu portofoliul de titluri de stat acumulat, băncile se duc zi de zi la BNR ca să se împrumute la Lombard, la 6,5%, dar tot nu este de ajuns.

    Pe piaţa interbancară dobânda medie este de 6,61%, iar în tranzacţiile bilaterale băncile oferă companiilor care au bani şi clienţilor persoane fizice cu bani dobânzi mult mai mari. Spre exemplu, Banca Românească i-a oferit companiei Nuclearelectrică o dobândă de 9,6% ca să îi ia bani în depozit. În aprilie dobânda era de 6,35%.

    Având în vedere situaţia din piaţă şi faptul că BNR nu pare dispusă să mai scadă presiunea pe lichiditate, băncile vor mai majora dobânzile către populaţie spre 8%, dacă nu chiar spre 9% în cazuri particulare.

    Pe piaţa swap-urilor, acolo unde se tranzacţionează euro contra lei, dobânzile la lei au ajuns chiar la 12%.

    ROBOR, care are în spate mai mult o percepţie decât dobânzi tranzacţionate efectiv, este cotat la 7,93%, sub 8%, mai mult de frica BNR decât de faptul că băncile ar vedea o stabilizare a situaţiei.

    Pe piaţa titlurilor de stat, Ministerul Finanţelor reuşeşte să se împrumute destul de greu, iar randamentele (dobânda efectivă) continuă să fie ridicate. Vineri, pe scadenţa de 10 ani, randamentul era de 8,76%.

    Confruntate cu acest deficit de lichiditate, băncile nu mai finanţează atât de mult deficitul prin achiziţia de titluri de stat. Băncile aşteaptă ca titlurile cumpărate anterior să ajungă la scadenţă şi să-şi ia banii pentru a face rost de lichiditate. Aşa că la noile emisiuni de vânzare de titluri de stat cererea din partea băncilor a scăzut vizibil.

    De fapt, băncile şi-au modificat şi strategia, preferând să-şi plaseze euro în eurobondurile scoase la vânzare de Ministerul Finanţelor, având în vedere că au excedent de euro.

    Leii preferă să îi ţină pentru vremuri grele.

    În aceste condiţii, presiunea pe lei se menţine ridicată, la cote nemaivăzute de foarte, foarte mult timp, iar majorările de dobândă de peste tot în lume vor complica şi mai mult situaţia.

    Inflaţia nu va scădea aşa de uşor nicăieri ci dimpotrivă, dacă războiul din Ucraina ia acum o întorsătură dramatică, pieţele financiare vor reacţiona imediat. Peste tot există o presiune pentru creşterea preţurilor, iar această situaţie nu poate fi temperată decât prin recesiune, scădere economică şi şomaj, respectiv darea oamenilor afară.

    BNR are viaţă foarte grea având în vedere situaţia internaţională dar şi situaţia din România. Inflaţia nu are cum să scadă conform estimărilor, bugetul de stat are nevoie de din ce în ce mai mulţi bani, băncile au nevoie de lei, toată lumea aşteaptă ca în orice moment cursul valutar să crească, economia încetineşte, băncile nu mai oferă linii de finanţare atât de uşor ci dimpotrivă, creditarea de retail, în special cea ipotecară, a frânat brusc, iar companiile încep să simtă scăderea încasărilor.

  • Cum au ajuns băncile să dea 50% din creditele noi corporate cu garanţii de stat. Topul băncilor care au luat cei mai mulţi bani din IMM Invest la final de S1/2022

    Perspectiva creditării cu riscuri mici, prin programe guvernamentale, garantate de stat, a atras ca un magnet în ultimii ani multe bănci, băncile mari fiind pe poziţiile fruntaşe în topul plafoanelor de garantare alocate în cadrul programului guvernamental IMM Invest, prin care statul român, prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), a garantat un procent important din valoarea creditelor acordate pentru finanţarea IMM-urilor.

    La finalul lunii iunie 2022 s-a încheiat programul IMM Invest. Bilanţul celor doi ani de implementare a IMM Invest înregistrează 60.000 de garanţii acordate, în valoare de 33 mld. lei, care au susţinut credite de 40 mld. lei, potrivit FNGCIMM.

    Conform ultimului studiu al ARB, doar în anul 2021 au fost în sold credite noi pentru companii de 60 mld. lei, dintre care 30 mld. lei sunt garantate de FNGCIMM, ceea ce înseamnă că jumătate dintre creditele din 2021 sunt garantate de către FNGCIMM, potrivit oficialilor instituţiei.

    Analizând situaţia plafoanelor de garantare alocate băncilor pentru IMM Invest la finalul primului semestru (S1) din 2022 se observă că Banca Transilvania, cea mai mare bancă din piaţa locală după active, este lider şi în acest top, cu un plafon de garantare pentru IMM Invest de 1,76 mld. lei, adică aproape 30% din totalul plafoanelor de garantare de peste 6 mld. lei aferent pentru 20 de bănci, potrivit FNGCIMM.

    Pe locul 2 în acest top al plafoanelor de garantare alocate băncilor pentru IMM Invest de la final de S1 se regăseşte BCR, a doua cea mai mare bancă, cu un plafon de 626,7 mil. lei.

    ING Bank, a patra bancă mare de pe piaţa românească, este pe podium pe locul 3 figurând în top cu un plafon alocat pentru IMM Invest de 578,5 mil. lei.

    Dacă adunăm plafoanele alocate pentru cele trei bănci mari – Banca Transilvania, BCR şi ING Bank, prezente pe podium în topul alocărilor pentru IMM Invest de la final de S1 reiese un nivel de aproape 3 mld. lei cumulat, adică jumătate (50%) din totalul plafoanelor alocate pentru 20 de bănci.

  • Ce venit suplimentar au făcut băncile din dobânzi după ce au „sărit calul“ cu ROBOR: 2,7 mld. lei în S1/2022

    Băncile au încasat în S1/2022 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 12,1 mld. lei, mai mari cu 2,7 mld. lei, respectiv cu 29% faţă de S1/2021, creşterea fiind influenţată şi de saltul ROBOR pe piaţa interbancară, indicatorul de referinţă pentru împrumuturile în lei contractate înainte de primăvara anului 2019.

    Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă prncipala sursă de câştig. În ultima perioadă dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, trecând în iunie de 15%. Creşterea substanţială a ROBOR în ultima perioadă, în jurul a 8%, a mărit tensiunea celor care mai au credite la bancă cu dobânda legată de acest indice şi a stârnit critica guvernatorului BNR Mugur Isărescu care a atenţionat că ROBOR la 3 luni a depăşit dobânda-cheie (care a ajuns la 5,5% în august) şi rata de creditare Lombard. ROBOR la 3 luni mediu a fost de 4,6% în S1/2022 faţă de doar 1,6% în S1/2021. În ceea ce priveşte cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite, nivelul a ajuns în S1 la aproape 2,9 mld. lei, în creştere cu 1,3 mld. lei, respectiv cu 80% faţă de nivelul din S1/2021, conform datelor transmise de BNR pentru ZF. Aceste cheltuieli sunt de mai mult de 4 ori ori mai mici decât veniturile încasate din dobânzile la credite.

    Nivelul veniturilor nete din dobânzi a fost în S1 de 9,2 mld.lei, cu 18% peste încasările nete din S1/2021.

    Cele mai mari trei bănci din sistem, Banca Transilvania, BCR şi BRD-SocGen, au adunat în S1/2022 venituri nete din dobânzi de peste 4 mld. lei, reprezentând peste 44% din încasările nete din dobânzi la nivelul întregului sistem bancar.

    Profitul operaţional al băncilor a înregistrat în S1/2022 o creştere de 13% faţă de S1/2021, până la 6,1 mld. lei. Comparativ, veniturile nete cumulate din dobânzi şi comisioane au ajuns în această perioadă la 11,7 mld. lei. Profitul net al sistemului bancar a atins în S1 un nivel record de aproape 5 mld. lei.

  • Băncile „au sărit calul“ cu ROBOR şi au făcut profit record de aproape 5 miliarde de lei în S1/2022. 16% era rentabilitatea capitalului băncilor (ROE) în S1/2022

    ♦ Remarca guvernatorului BNR Mugur Isărescu că băncile au „sărit calul“ cu ROBOR a început să se vadă în cifrele privind câştigul record al băncilor din S1/2022, de circa 5 mld. lei, şi se va vedea şi în profitul băncilor din trimestrul trei, când ROBOR a explodat la 7% şi apoi la 8%. ♦ ROBOR la 3 luni mediu a fost de 4,6% în S1/2022 faţă de doar 1,6% în S1/2021ROBOR la 3 luni mediu a fost de 4,6% în S1/2022 faţă de doar 1,6% în S1/2021.

    Profitul net la nivelul sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul lui S1/2022 la un nou record, de aproape 5 mld. lei, în creştere cu circa 14% faţă de câştigul raportat pentru S1/2021, conform datelor preliminare ale BNR.

    Acesta a fost cel mai bun prim semestru din ultimii ani pentru bănci, după ce în S1/2021 câştigul preliminar a fost de 4,2 mld. lei, în S1/2020 profitul băncilor era de 2,8 mld. lei, apropiat de profitul din S1/2019, de circa 2,77 mld. lei. Astfel, remarca guverna­torului BNR Mugur Isărescu că băncile au „sărit calul“ cu ROBOR a început să se vadă în cifrele privind câştigul record al băncilor din S1/2022 şi se vor vedea şi în profitul băncilor din trimestrul al treilea, când ROBOR a explodat la 7% şi apoi la 8%.

    Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig pentru instituţiile de credit. În ultima perioadă dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, trecând în iunie de 15%. Creşterea substanţială a ROBOR în ultima perioadă, în jurul a 8%, a mărit tensiunea celor care mai au credite la bancă cu dobânda legată de acest indice şi a stârnit critica guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care a atenţionat că ROBOR a depăşit şi dobânda-cheie, şi rata de creditare Lombard. Dobânda-cheie a fost majorată de BNR de mai multe ori în ultimele şedinţe, fiind setată la 3,75% în luna mai, 4,75% în luna iulie şi 5,5% în august.

    ROBOR la 3 luni mediu a fost de 4,6% în S1/2022 faţă de doar 1,6% în S1/2021.

    Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul lui S1/2022 de 1,45% şi respectiv 16%, uşor peste nivelurile din S1/2021. Având în vedere nivelul ROA şi al activelor, reiese un profit de circa 4,8 mld. lei pentru sistemul bancar în S1/2022.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active, nu a anunţat încă rezultatele financiare pentru S1/2022. Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut în S1/2022 un profit net de peste 1 mld. lei, în creştere cu 51% faţă de câştigul din S1/2021. Iar BRD-SocGen, a treia bancă din piaţă, a obţinut în S1/2022 un profit de 617 mil. lei, în scădere cu 2%, la venituri record de 1,6 mld. lei, mai mari cu 9%.

    Creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a continuat să crească în S1/2022, viteza împrumuturilor acordate de bănci depşind 15% în fiecare lună, deşi dobânzile sunt pe o pantă de creştere. Ritmul de majorare a creditelor a depăşit şi viteza de creştere a depozitelor.

    În iunie, ritmul de creştere a creditului privat a fost de 17,5%, cel mai rapid de după 2009, soldul împrumuturilor urcând la 352,8 mld. lei. Ritmul mediu de creştere a creditării în S1/2022 a fost de 16%.

  • Fini sunt! Într-un final, băncile sunt forţate să majoreze dobânzile şi la depozite

    • BNR a majorat dobânda de referinţă la 3,75%, de trei ori mai mult decât în urmă cu un an. Dobânda Lombard, la care băncile împrumută bani de la BNR, a crescut la 4,75%.
    • Deşi dobânzile sunt real negative cu mult, deponenţii nu prea au alternative la depozitele bancare.
    • Băncile vor fi nevoite să majoreze mai mult dobânzile la depozite, pentru a nu pierde clienţi şi lichidităţi în favoarea altor bănci.

    Inflaţia a fost în aprilie de 13,8%, iar în lunile următoare va creşte la 15%, dacă nu chiar mai mult.

    BNR a majorat dobânda de referinţă la 3,75%, de trei ori mai mult decât în urmă cu un an. Dobânda Lombard, la care băncile împrumută bani de la BNR, a crescut la 4,75%.
    ROBOR-ul – dobânda de referinţă pentru împrumuturile luate de companii şi pentru o parte din creditele Prima casă – a urcat vineri la 5,71%, plus 90% faţă de începutul anului. Faţă de acum un an, ROBOR-ul a crescut de aproape patru ori. IRCC-ul, noua dobândă de referinţă pentru persoanele fizice, este cotat acum la 1,88%, dar din trimestrul al treilea va creşte la 2,6%, iar din trimestrul al patrulea va urca la 3,5-4%.

    Citiţi articolul integral pe www.alephnews.ro

  • Cum reuşesc băncile să aibă venituri duble faţă de costuri?

    Raportul cost/venit, unul dintre cei mai importanţi indicatori care măsoară eficienţa băncilor, s-a situat în 2021 între 33% şi 81%, la nivelul a opt dintre cele mai mari bănci după active de pe piaţa românească.

    Un indicator cost/venit opera­ţional mare reflectă o profitabilitate operaţională deficitară. Eficienţa operaţională la nivelul sistemului bancar poate fi îmbunătăţită atât prin creşterea gradului de intermediere, cât şi prin continuarea tendinţelor de consolidare.

    O întrebare care apare este cum reuşesc unii bancheri să aibă venituri duble sau chiar triple faţă de cheltuieli. Şi în ce alte sectoare mai reuşesc firmele să obţină câştiguri duble faţă de costuri.

    Indicatorul costuri/venituri (cost income ratio – engl.) calculat pentru domeniul bancar nu este direct comparabil cu alte sectoare şi aparenţa că băncile obţin venituri duble faţă de cheltuieli decurge din modul de calcul al indicatorului. În determinarea indicatorului se lucrează cu dobânda netă, astfel că cea mai importantă cheltuială bancară, cea cu plata dobânzilor la depozite şi la credite, să fie eliminată din calculul raportului costuri/ venituri. Costurile rămase sunt doar cheltuielile cu salariile şi alte cheltuieli operaţionale, susţine analistul economic Aurelian Dochia.

    Pragul semnal indicat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) pentru raportul cost/venit este de 50-60%.

     

  • Fini sunt! Băncile încep să crească dobânzile la depozite, dar nu vor acoperi creşterea inflaţiei

    Creşterea inflaţiei la 8% a spulberat aproape trei ani de dobândă bancară la depozitele populaţiei. România, ca de astfel toate ţările occidentale, se confruntă acum cu puternic dobânzi real negative, adică inflaţia este peste dobânda de referinţă a băncilor centrale sau la depozitele bancare.

    În România avem o dobândă real negativă de 4-5% pentru economiile populaţiei la bănci, la titluri de stat, acolo unde dobânzile sunt mai mari, avem o dobândă real negativă de 3,5%, iar la depozitele în euro avem o dobândă real negativă de 5,4% pentru că majorarea cursului leu/euro este de numai 1,6%, cu mult sub inflaţie.

    Presate de BNR, care strânge lichiditatea monetară din piaţă, băncile încep să majoreze dobânzile la depozite, dar creşterile vor fi limitate, între 0,5 şi 1%, peste dobânzile actuale de 1-3%. Băncile mai mici, care au nevoie de lichiditate, oferă depozite mai mari la depozite, de 4%, faţă de 1-3% cât oferă băncile mari.

    Citiţi articolul intergral pe www.alephnews.ro

  • Băncile se pregătesc să acorde credite Noua casă de până la 140.000 de euro. Normele de aplicare sunt în Monitorul Oficial

    Programul Noua casă vine cu dublarea plafonului pentru credite la locuinţele noi, la 140.000 euro, dar şi avansul minim se triplează, de la 5% la 15%.

    Românii vor putea să ia în perioada următoare credite ipotecare prin programul Noua casă de până la 140.000 euro, după ce normele de aplicare ale noii ordonanţe au fost publicate la sfârşitul săptămânii trecute în Monitorul Oficial.

    Varianta modificată a programului Prima casă, redenumit Noua casă, stabileşte dublarea plafonului pentru creditele destinate cumpării de locuinţe noi, până la 140.000 de euro, precum şi triplarea avansului minim care trebuie plătit la bancă, de la 5%, la 15%.

    La celelalte categorii de locuinţe, mai vechi, care pot fi cumpărate cu credit prin programul No­ua casă, plafonul maxim de credit urcă la 70.000 de euro, în timp ce avansul minim se menţine la 5%.

    Creditele ipotecare acordate prin programul iniţial Prima casă, care presupuneau un avans de doar 5%, au pierdut teren în ultimul an, ajungând să reprezinte mai puţin de 30% din totalul finanţărilor ipotecare noi, după cum reiese din datele BNR. Creditele ipotecare standard, pentru care trebuie achitat un avans cuprins între 15% şi 25% din partea clienţilor, au devenit soluţia cea mai folosită pentru a finanţa achiziţia unei locuinţe, ponderea acestor credite urcând peste 70% din totalul finanţărilor ipotecare noi la finele lunii aprilie 2020. Comparativ, în urmă cu 7-8 ani ipotecarele standard aveau o pondere mai mică de 30% din totalul finanţărilor noi.

    Persoanele care apelează la programul Noua casă pot achiziţiona locuinţe noi, inclusiv cele construite prin programele derulate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), pentru care documentele de recepţie la terminarea lucrărilor de construcţii noi s-au semnat cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat, precum şi locuinţe consolidate, destinate achiziţionării, pentru care documentele de recepţie la terminarea lucrărilor de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic s-au semnat cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat, inclusiv cele construite prin programele derulate de ANL. Totodată, pot fi cumpărate prin programul Noua casă alte categorii de locuinţe, recepţionate la terminarea lucrărilor de construcţii noi sau de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic, după caz, cu mai mult de 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat, destinate achiziţionării, inclusiv cele construite prin programele derulate de ANL, care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate în categoriile anterioare.

    Prin programul Noua casă valoarea creditului destinat achiziţiei unei locuinţe noi este de maximum 140.000 de euro, echivalent lei, garantat de către stat, prin Ministerul Finanţelor, în procent de maximum 60% din valoarea creditului, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat, reprezentând maximum 85% din preţul de achiziţie al locuinţei, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei.

    Concret, dacă valoarea finanţării este cuprinsă între 70.001 euro şi 140.000 euro, compusă dintr-un credit de 59.501-119.000 euro plus avansul plătit de beneficiar, garanţia statului acoperă maximum 60%, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente finanţării garantate şi acoperă maximum 85% din preţul de achiziţie al locuinţe.

    Pe de altă parte, actul normativ stabileşte că pentru achiziţia celorlalte categorii de locuinţe creditul acordat unui beneficiar este în valoare maximă de 70.000 de euro, echivalent lei, garantat de către stat, prin Ministerul Finanţelor, în procent de maximum 50% din valoarea creditului, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat, reprezentând maximum 95% din preţul de achiziţie al locuinţei, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei.

    Prin locuinţă nouă în sensul programului Noua casă se înţelege orice locuinţă recepţionată la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării finanţării garantate. De asemenea, în sensul programului Noua casă, sunt asimilate locuinţelor noi şi locuinţele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic recepţionate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării finanţării garantate.

    Beneficiarii acestui program pot fi cei care la data solicitării creditului garantat nu deţin în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia o locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită.

    O altă schimbare adusă de programul Noua casă este abrogarea din cuprinsul normelor de implementare a articolelor privind subcomponenta de construcţie de locuinţe de către beneficiarii Programului în regim propriu şi asociativ şi a celor privind trecerea la o locuinţă mai mare ca suprafaţă sau valoare în cadrul programului.

    Programul Prima casă lansat în 2009, redenumit O familie, o casă într-un proiect aprobat în primăvară, a devenit în această vară Noua casă, venind cu noi modificări determinate şi de implicaţiile pandemiei de coronavirus, la doar câteva luni după ce proiectul de modificare iniţial fusese promulgat de preşedinte.

    Ministerul Finanţelor a susţinut că prin stabilirea unor valori diferenţiate ale finanţărilor garantate, care cresc progresiv în funcţie de încadrarea locuinţelor în categoria noi, s-a urmărit stimularea achiziţiei de locuinţe noi, superioare din punct de vedere calitativ, în vederea înnoirii şi creşterii calităţii fondului locativ, având ca rezultat implicit şi relansarea sectorului de construcţii.

    În cadrul programului Prima casă, până la data de 30 iunie 2020 au fost acordate un număr de 296.905 promisiuni şi contracte de garantare în valoare totală de 26,7 mld. lei.

    Plafonul de garantare aprobat pentru acordarea de garanţii în cadrul programului Prima casă în anul 2020 este de 2 mld. lei, din care s-a alocat către instituţiile de credit un plafon de garantare în valoare de 1,98 mld. lei din care până în prezent s-au consumat circa 424 mil. lei, ceea ce reprezintă procentual doar în jur de 21,4% din valoarea plafonului alocat pentru anul 2020.

  • Oferta IMM Invest pentru garanţii bancare de 15 mld. lei a fost suprasubscrisă de 5 ori. Dar băncile nu se grăbesc să arunce cu bani în firme: dintre cererile analizate 6% au fost aprobate şi 94% respinse

    ♦ Programul IMM Invest are un succes de public enorm. La trei săptămâni de la lansare, IMM-urile au cerut finanţări de 74 miliarde de lei, în vreme ce guvernul garantează împrumuturi de 15 miliarde de lei.

    Ieri, la ora 12.00, 54.498 de IMM-uri aveau o cerere de finanţare înregistrată în portalul IMM Invest. Dintre aceste cereri, 46.638 au fost transmise băncilor.  Băncile au analizat până ieri 193 de cereri, au aprobat 11 şi au respins 182, ceea ce înseamnă o rată de aprobare la finanţare de 6%, dovadă că accesul la creditele garantate de stat nu este chiar mana din cer aşteptată.

    „În acest moment avem aprobate de tot, atât de noi, cât şi de bancă 11 firme cu volum de finanţare de 7.380.000 de lei. Mai sunt 17, cu volum de finanţare în valoare de 21.250.000, care sunt încărcate de către bănci, dar nu au fost exportate în aplicaţia noastră. Au fost respinse de bănci 182 de cereri de finanţare trimise de IMM-uri“, a spus Dumitru Nancu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), pentru ZF.

    IMM-urile au cerut finanţare de 73,9 mld. lei, dintre care 21,9 mld. lei pentru capital de lucru şi 52 mld. lei pentru investiţii, după cum spune Dumitru Nancu.

    Din punctul de vedere al cererilor de finanţare primite de bănci, pe primul loc este Banca Transilvania cu 22.237 de cereri de la IMM-uri, urmată de ING – 5.000 de cereri, Raiffeisen – 4.500 şi BCR cu 4.200 de cereri, explică Dumitru Nancu.

    „Suntem în dialog continuu cu băncile pentru a accelera puţin ritmul de implementare pentru că orice întârziere înseamnă atât locuri de muncă, cât şi bani pentru întreprin­derile mici şi mijlocii. O bancă mi-a spus că va încărca peste 20.000 de cereri în aplicaţie săptămâna viitoare. Sperăm ca şi băncile să fie la fel de deschise şi să aprobe mai repede aceste credite şi să le trimită la noi pentru că după aceea urmează şi perioada de analiză a garantării“, a adăugat directorul general al FNGCIMM.

    În ceea ce priveşte codul CAEN al cererilor pe care FNGCIMM le-a trimis băncilor, pe primul loc sunt transporturile de mărfuri cu 3.355 de cereri, pe locul al doilea sunt construcţiile –2.570 de cereri, iar pe locul al treilea sunt companiile din HoReCa, cu 2.261 de cereri.

    Printre companiile care au primit acordul de finanţare de la bănci a fost o companie cu 137 de angajaţi care se ocupă cu fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, companie ce a mai creat 15 locuri de muncă după finan­ţarea prin IMMInvest, o firmă de producţie care are drept cod CAEN comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor, producător de roşii ce livrează lanţului Lidl şi o companie care se ocupă cu fabricarea produselor din carne.

    „Au mai fost aprobate cereri pentru companii cu activităţi stoma­tologice, cu fabricarea produselor de morărit, cu comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente şi cu comerţul cu amănuntul al ziarelor şi al articolelor de papetărie în magazine specializate“, explică Nancu.

    Programul şi-a propus să salveze 580.000 de locuri de muncă, iar în acest moment IMM-urile înscrise au 692.784 de locuri de muncă.

    „Datele acestea arată faptul că pentru Guvernul are un plan de investiţii fără precent în următorii ani. Prin acest program IMM Invest, practic am înlocuit măsurile de subvenţionare cu cele de stimulare a economiei. Este exact ce are nevoie economia românească în acest moment, adică de un plan vizionar de reconstrucţie. Prin acest program se stimulează competitivitatea economiei, bazată pe investiţii, care să ducă la bunăstare şi consum. Este exact opusul la ceea ce s-a întâmplat până acum, adică s-a bazat o creştere pe creşterea salariilor, ci nu pe productivitate şi pe investiţii“, a adăugat Dumitru Nancu.

    El afirmă că la Guvern s-a dis­cutat, marţi, despre cel de-al doilea plan de măsuri economice pentru sprijinirea mediului de afaceri.

    „Prin acest plan se va lua o măsură care completează cele patru necesităţi ale întreprinderilor, anume deblo­carea accesului la creditul comercial, obţinerea de produse sau servicii cu plata la termen, care considerăm noi că în acest moment este principalul canal de finanţare al firmelor din România. IMMInvest şi implemen­tarea schemei de garantare a creditului comercial sunt cei doi piloni de relansare a economiei în acest moment. Sunt soluţii care au efecte imediate în economie“, concluzionează directorul general al FNGCIMM.