BusinessMagazin

Tag: banci romanesti

  • Cele mai inovatoare companii din România, 2019: Cum a fost dezvoltat primul portofel electronic al unei bănci româneşti

    Descrierea inovaţiei:
    BT Pay este o aplicaţie de plăţi mobile de tip mobile wallet care le permite clienţilor Băncii Transilvania să efectueze plăţi contactless, să transfere bani şi să îşi monitorizeze tranzacţiile şi cardurile cu ajutorul smartphone-ului. Endava a făcut parte din fiecare etapă a procesului de dezvoltare pentru această aplicaţie. Soluţia software tip portofel digital este disponibilă atât pentru Android cât şi pentru iOS, iar clienţii nu trebuie decât să îşi adauge cardurile în aplicaţie. În realizarea proiectului au fost implicaţi reprezentanţi ai Băncii Transilvania, (printre care Gabriela Nistor – project sponsor, director general adjunct retail banking; Oana Ilaş – business decision maker, director executiv dezvoltare şi management produse, Mariana Chindriş – project supervisor, director executiv transformare digitală, Dorian Petrovici, Livia Bozodg, Alina Fanatan (business product owners), precum şi Alina Patricia Crişan – project manager, alături de echipa Endava (Florin Barna – delivery manager, Simona Bucin – senior project manager, Anca Corbureanu – senior business analyst, Cătălin Timofti – UX designer, Ciprian Ileana – solution architect, Radu Moldovan – solution architect). Au colaborat şi cu echipe specializate pe Android, iOS, Java backend, testare.

    Elementul de noutate:
    BT Pay este primul portofel digital care permite plăţile contactless lansat de o bancă românească, bazat pe tehnologie inteligentă de plată Visa Token Service şi MasterCard Digital Enablement Service, şi în acelaşi timp este primul portofel digital lansat în Europa de Sud-Est care foloseşte serviciul token al Visa.

    Efectele inovaţiei:
    Numărul utilizatorilor aplicaţiei a ajuns la 400.000 în luna septembrie. Potrivit reprezentanţilor Endava, lansarea BT Pay a fost un pas important pentru Banca Transilvania în ceea ce priveşte extinderea ofertei de servicii digitale, având în acelaşi timp un impact pozitiv asupra poziţionării băncii în zona de digital banking. În acelaşi timp, aplicaţia reprezintă şi un nou canal de comunicare care se potriveşte generaţiilor tinere de clienţi.

  • Cum s-a schimbat mentalitatea românilor: în urmă cu numai 16 ani, a lua un credit era ceva total neobişnuit. Acum majoritatea achiziţiilor personale majore sunt finanţate de bănci

    Să iei un credit de la bancă pentru a cumpăra o casă este unul dintre cele mai fireşti lucruri în România, însă în urmă cu numai 16 ani, când a apărut primul credit ipotecar, a lua bani cu împrumut de la o instituţie financiară era ceva neobişnuit. În prezent băncile româneşti dau cu împrumut populaţiei şi companiilor credite de peste 1,3 miliarde de euro pe lună. Cine sunt oamenii care au pus umărul la construirea sistemului bancar românesc, prin ce schimbări a trecut acesta de-a lungul anilor şi ce va urma pentru băncile din România?

    Momentul cheie pentru sistemul bancar românesc a fost sfârşitul anului 1990, când s-au pus bazele unei legislaţii care să permită dezvoltarea unui sistem bancar modern după modelul occidental. Concret, acest lucru a însemnat o separare bine definită între rolul Băncii Naţionale a României (BNR) şi rolul băncilor comerciale. BNR, care până la momentul respectiv era şi un jucător comercial, a fost reorganizată, fiindu-i atribuită exclusiv responsabilitatea de a conduce politica monetară a ţării.

    Cum s-a schimbat mentalitatea românilor: în urmă cu numai 16 ani, a lua un credit era ceva total neobişnuit. Acum majoritatea achiziţiilor personale majore sunt finanţate de bănci 

  • Drumul până la credite de peste 1,3 miliarde de euro pe lună

    Cine sunt oamenii care au pus umărul la construirea sistemului bancar românesc, prin ce schimbări a trecut acesta de-a lungul anilor şi ce va urma pentru băncile din România?

    Momentul cheie pentru sistemul bancar românesc a fost sfârşitul anului 1990, când s-au pus bazele unei legislaţii care să permită dezvoltarea unui sistem bancar modern după modelul occidental. Concret, acest lucru a însemnat o separare bine definită între rolul Băncii Naţionale a României (BNR) şi rolul băncilor comerciale. BNR, care până la momentul respectiv era şi un jucător comercial, a fost reorganizată, fiindu-i atribuită exclusiv responsabilitatea de a conduce politica monetară a ţării.

    În acest moment, mai exact în 1991, începe şi istoria BCR, care este de peste două decenii cea mai mare bancă comercială din România. Banca Comercială Română a fost înfiinţată în 1991 tocmai pentru a prelua operaţiunile comerciale ale BNR, respectiv portofoliul de credite pentru industrie şi active cu o valoare totală de 273 de miliarde de lei. În primii ani, BCR a funcţionat mai mult ca o instituţie de credit orientată către companii, operaţiunile de retail începând să fie dezvoltate abia spre sfârşitul anilor ’90.

    După reorganizarea băncii centrale a urmat reorganizarea băncilor specializate, care au fost convertite în bănci comerciale universale, iar pasul următor a fost înfiinţarea băncilor cu capital local şi străin, precum şi atragerea primelor bănci străine. Primele grupuri străine care au mizat pe România au fost în principal cu capital turcesc şi grecesc. Tot în această etapă, mai exact în 1993, la Cluj, un grup de 46 de persoane fizice şi companii au fondat cu 4 milioane de dolari Banca Transilvania, cu scopul de a crea o instituţie de credit care să deservească zona Transilvaniei. Ambiţiile lor s-au dovedit a fi prea mici în comparaţie cu ce este acum Banca Transilvania – respectiv al doilea jucător ca mărime din sistemul bancar românesc şi cel mai de temut rival al BCR.

    Pariurile străinilor şi celebrele privatizări

    Un alt momentul crucial pentru sistemul banacar românesc şi care a dat configuraţia actuală a clasamentului bancar a fost absorbirea activelor sănătoase ale băncii falimentare Bancorex de către BCR, proces care a avut loc la finele anului 1999.

    Anii 2000 nu au fost mai prejos decât precedenţii, perioada fiind marcată de un val de privatizări ale băncilor mari. De departe cea mai cunoscută privatizare din România, dar şi cea mai scumpă a fost privatizarea BCR. Procesul de vânzare a BCR a început abia în 2003, când statul a vândut 25% din acţiunile BCR instituţiilor financiare internaţionale BERD şi IFC, pentru aproximativ 210 de milioane de euro, pachet pe care l-au vândut după numai trei ani, de şapte ori mai scump, grupului austriac Erste. Prin bancherul Andreas Treichl austriecii au semnat în 2005 un cec de 3,75 miliarde de euro pentru pachetul de 62% din acţiunile BCR.

    Pariul enorm făcut de Treichl pe BCR şi, implicit, pe România a făcut din vânzarea BCR cea mai mare privatizare din istoria României, dar şi a Europei Centrale. Achiziţia BCR a asigurat grupului Erste controlul unei treimi din activele bancare locale, iar după această mişcare ponderea capitalului străin în sistemul bancar românesc a ajuns la 90%.

    De altfel, şi în prezent statul român controlează mai puţin de 9% din activele bancare prin intermediul a două bănci: CEC, cea mai veche instituţie de credit din România, şi mai tânara EximBank (Banca de Export-Import a României). În ultimii 25 de ani statul a tot pierdut teren în piaţa bancară, în condiţiile în care nu a avut forţa de a susţine băncile din portofoliu asemenea investitorilor străini. Mai mult, CEC, cea mai mare bancă a statului, nu a mai primit capital de la stat din decembrie 2006 din cauza restricţiilor privind schemele de ajutor impuse de Comisia Europeană, capitalizarea băncii fiind făcută cu o parte din profiturile anuale obţinute. Rezultatul a fost ieşirea CEC din top trei bănci locale şi alunecarea până pe poziţia a şaptea la finalul anului 2017.

    Achiziţiile străinilor în sistemul bancar românesc au dus implicit la restrângerea numărului de actori din piaţă. Dacă în 1998, de exemplu, BNR număra 42 de bănci, în 2017 numărul jucătorilor bancari a scăzut la 35, o cifră considerată de specialişti încă mare pentru dimensiunea economiei româneşti. Puţine branduri de renume în anii ‘90 au reuşit să reziste în piaţă. Din cele 42 de branduri bancare din 1998 doar 10 au rămas în picioare în 2017, iar acestea sunt în principal străine.

    Criza a trecut, rănile au fost închise, iar pe masă a apărut un nou obiectiv: captarea creşterii economice

    După anii grei din perioada crizei în care businessul principal a fost lăsat deoparte, concentrarea fiind curăţarea bilanţurilor, băncile locale se bucură în prezent din nou de o perioadă de creştere. Captarea unei cote cât mai mari din actuala creştere economică şi implicit a profitabilităţii bancare reprezintă principalul obiectiv al tuturor băncilor.

    Creşterile de salarii au creat optimism şi încredere în rândul populaţiei, iar efectul vizibil de la nivelul sistemului bancar a fost revenirea clienţilor în sucursale pentru a luat credite de consum, carduri şi mai ales împrumuturi ipotecare. Câştigătorul: sistemul bancar care este premiantul Europei la capitolul profitabilitate, cu o rentabilitate a capitalurilor (ROE – return on equity) de peste 19%. Spre comparaţie, media europeană este de sub 7%, de aproape trei ori mai redusă.

    Mai mult forţate decât de bunăvoie, băncile româneşti merg într-o nouă direcţie: digitalizarea

    Împinse de cerinţele noilor generaţii, toate băncile locale s-au văzut nevoite să facă din digitalizare o prioritate, deşi bună parte din ele încă văd tehnologia mai degrabă ca pe o ameninţare, ca pe un rival în lupta pentru clienţi. Digitalizarea este încă în fază incipientă, tehnologia fiind prezentă în sistemul bancar deocamdată în principal prin aplicaţii mobile şi câteva sucursale self-service. Servicile digitale sunt însă din ce în ce mai solicitate, în special în rândul tinerilor. Circa 7% din populaţia României cu vârsta cuprinse între 16 şi 74 de ani a utilizat anul trecut serviciile de internet banking, un progres faţă de 2016, când doar 5% din populaţie au intrat în contact cu băncile în mediul virtual, potrivit Eurostat. 

  • Băncile fac măcel în piaţa de criptomonede din România după comunicatul BNR

    „Am încheiat colaborările cu băncile româneşti. Motivele invocate de ei au fost vagi, ne-au transmis că au dreptul de a-şi selecta clientela şi atât”, a declarat Valentin Socaci, CEO al CryptoCoin Pro, o platformă de tranzacţionare criptomonede cu peste 7.500 de utilizatori în România.

    În data de 6 februarie BNR a emis un comunicat de presă cu privire la poziţia instituţie faţă de criptomonede, clasificându-le drept „active speculative, extrem de volatile şi riscante. Pe fondul lipsei reglementărilor şi a lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum şi a diversificării acestora, s-au amplificat riscurile financiare şi reputaţionale la nivelul deţinătorilor”, se arată în comunicatul Băncii Naţionale.

    ING, Alpha Bank şi Raiffeisen Bank sunt băncile care au închis conturile companiei CryptoCoin PRO. „Am încercat să discutăm cu 90% dintre băncile pe care le-am găsit în Bucureşti, dar nu am reuşit să operăm cu niciuna”, spune Socaci.

    Începând de vineri, 16 februarie, platforma CryptoCoin PRO a trecut în administrarea societăţii DomainIndex SARL cu sediul în Leudelange, Luxembourg. Clienţii pot folosi în continuare platforma pentru tranzacţionare, însă doar prin intermediul unui cont în euro. Platforma va oferi ca variante de achiziţie transferul bancar, cu 0% comision, suma minimă fiind de 1.000 de euro, sau plata online cu cardul, în cazul căreia suma minimă este de 50 de euro,  comisionul de procesare a plăţii fiind de 3,9%, faţă de 2,9% – comision valabil până acum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grea lovitură pentru băncile româneşti. Ce se întâmplă cu creditele în franci elveţieni

    Curia spune, printre altele,  că băncile trebuie să prezinte, în contractele de credit, posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină. Mai mult, informaţiile instituţiilor bancare trebuie să privească nu numai posibilitatea aprecierii sau a deprecierii valutei în care a fost contractat împrumutul, ci şi impactul pe care fluctuaţiile cursului de schimb valutar şi o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile în moneda străină îl au asupra împrumutului.

    Instanţa naţională va stabili caracterul abuziv al clauzei de risc valutar şi dacă aceasta a fost exprimată în mod clar şi inteligibil în contractele de credit, a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), scrie realitatea.net

  • Două dintre cele mai cunoscute bănci româneşti vor DISPĂREA

    Negocierile pentru achi­zi­ţia Bancpost şi Piraeus Bank au intrat în linie dreap­tă, în joc fiind două bănci care cumulat au cota de piaţă de 4,6% şi câteva milioane de clienţi. Ofertele financiare s-au depus pentru amândouă băncile, conform unor surse de pe piaţa bancară. Pentru Bancpost, numărul 9 din România cu o cotă de piaţă de 2,96% şi active de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro) la finalul lui 2016, se luptă Banca Transilvania, fondul de investiţii american Varde şi fondul de investiţii J.C. Flowers.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Două dintre cele mai cunoscute bănci româneşti vor DISPĂREA

    Negocierile pentru achi­zi­ţia Bancpost şi Piraeus Bank au intrat în linie dreap­tă, în joc fiind două bănci care cumulat au cota de piaţă de 4,6% şi câteva milioane de clienţi. Ofertele financiare s-au depus pentru amândouă băncile, conform unor surse de pe piaţa bancară. Pentru Bancpost, numărul 9 din România cu o cotă de piaţă de 2,96% şi active de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro) la finalul lui 2016, se luptă Banca Transilvania, fondul de investiţii american Varde şi fondul de investiţii J.C. Flowers.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Şase bănci româneşti vor acorda finanţări pentru IMM în valoare de 400 de milioane de euro

    Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri 2014-2020 (POIIMM), cu cofinanţare de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), în valoare de 100 de milioane de euro, sprijină întreprinderile mici şi mijlocii prin garanţii pentru credite noi de investiţii şi capital de lucru. Instrumentul financiar de tip garanţie neplafonată este susţinut prin resurse atât ale POIIMM, cât şi ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ale Uniunii Europene prin programul Horizon 2020. Valoarea totală a creditelor va fi de peste 500 milioane Euro, prin efectul de multiplicare specific instrumentului.

    Acordul de colaborare dintre Grupul BEI, Comisia Europeană şi Guvernul României a fost semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2016. Finanţările pentru IMM vor fi acordate de băncile selectate prin apel deschis.

  • Schimbare MAJORĂ la cea mai mare bancă din România. Cum vor fi afectaţi clienţii

    BCR şi Erste, acţionarul majoritar, au anunţat luni plecarea lui Tomas Spurny din poziţia de CEO al BCR, pe care o ocupa de trei ani şi jumătate, şi numirea lui Sergiu Manea la conducerea celei mai mari bănci româneşti, el fiind primul român pe care austriacii pariează să ducă banca înainte.

  • Biogenis a preluat activitatea unei bănci româneşti de celule stem înfiinţate de un fost jurnalist

     În urma acestei tranzacţii, Biogenis a preluat toate contractele existente, iar probele clienţilor şi întreaga activitate a laboratorului FreezeLife vor fi mutate în laboratorul Biogenis, care are o capacitate mai mare de stocare. Freezelife este acreditată prin ordin de ministru şi autorizată de Agenţia Naţională de Transplant.

    “Prin această preluare Biogenis şi-a dorit consolidarea poziţiei pe piaţa celulelor stem din România. (…) Grupul nostru se află în acest moment în proces de analiză pentru preluarea şi a altor bănci de celule stem, atât în Europa, cât şi în Romania, acest proces urmând să fie finalizat spre finalul anului”, a declarat într-un comunicat Cristian Lăcraru, directorul de marketing şi comunicare al Biogenis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro