O lupta dura pentru un loc in topul bancar, pentru clientii de retail si pentru extinderea retelelor de sucursale: cam asta a adus 2005, iar urmatorul an nu va face decat sa creasca si mai mult competitia. Mai ales ca ultimele doua banci cu capital de stat vor trece in maini private.
Fara doar si poate, 2005 va ramane in istorie ca anul celei mai mari privatizari din sistemul bancar autohton – nimeni nu se mai indoieste ca tranzactia prin care BCR va trece in maini private isi va adjudeca acest titlu.
2005 este si anul in care au fost demarate procedurile de vanzare ale venerabilei Case de Economii si Consemnatiuni. Iar pentru CEC, anul care tocmai se incheie a adus si o modificare de statut, institutia infiintata in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru Ioan Cuza functionand acum ca orice alta banca comerciala. Dupa prima etapa de selectie si retragerea francezilor de la Société Générale, in lupta pentru CEC au mai ramas sase banci internationale. Finalizarea tranzactiei va avea loc cel mai probabil la inceputul anului viitor, autoritatile preferand sa o lase in stand by pana la finalizarea negocierilor pentru BCR.
Castigatorul acesteia din urma – ales intre austriecii de la Erste Bank si portughezii de la Millennium Banco Comercial Portugues – va fi cunoscut pe 21 decembrie; la fel si pretul platit pentru cele 68% din actiuni scoase de statul roman la vanzare.
Lupta pentru BCR, a atras in Romania importante grupuri internationale – de la giganti europeni de talia Deutsche Bank sau BNP Paribas la grupuri regionale, precum Erste Bank sau Millennium Banco Comercial Portugues. Pe langa cele patru banci, pe 17 octombrie si-au mai depus ofertele italienii de la Banca Intesa, belgienii de la Dexia si grecii de la Banca Nationala a Greciei.
Scrisori de intentie depusesera, in septembrie, 11 banci – dar olandezii de ABN AMRO s-au retras dupa doar cateva zile, iar consortiul format din Citigrup Venture Capital International si Texas Pacific Group a fost considerat nepotrivit de partea romana. Dintre cei noua ramasi in cursa s-au mai pierdut pe drum alti doi candidati: belgienii de la Fortis si KBC, care au renuntat sa mearga mai departe.
Cele doua tranzactii n-au fost insa singurele din sistem. 2005 a fost momentul in care, dupa mai bine de doi ani de discutii si tatonari, omul de afaceri Ion Tiriac a renuntat, in urma unei fuziuni, la controlul asupra Bancii Tiriac. Fostul tenisman a decis ca cea mai buna varianta pentru banca pe care o detinea o reprezinta maritisul cu austriecii de la Bank Austria Creditanstalt.
Valoarea tranzactiei, anuntata in mai 2005, a fost de 248 de milioane de euro, suma in care au fost incluse si o serie de costuri aditionale de achizitie. Povestea fuziunii nu se opreste insa aici. Tranzactia din Romania se va prelungi si cu integrarea, in urma unei miscari internationale, cu italienii de la Unicredito, rezultand astfel o banca gata sa reclame pozitia a treia in topul bancilor din Romania.
Lupta pentru un loc in top ten-ul bancilor romanesti va continua, asadar, la fel de acerb si anul viitor. Deja, la jumatatea anului, miscarile in primii zece jucatori au demonstrat o lupta pe viata si pe moarte. Jucatori puternici – precum BCR, Raiffeisen, CEC, ING si Bancpost – inregistrau, la data respectiva, ingustari ale cotelor de piata, intr-un sistem bancar ce avea la jumatatea anului active de 29,1 miliarde de euro.
Si totusi, chiar daca este inca mic, sectorul bancar (romanesc – n.r.) poate sa creasca de circa zece ori, in urmatorii 15 ani, crede Axel Miller, presedintele belgienilor de la Dexia, unul dintre jucatorii care s-au inscris atat in cursa pentru BCR, cat si in cea pentru CEC. De altfel, acesta este si motivul pentru care belgienii nu au mai asteptat rezultatul privatizarilor si au venit deja in Romania, deschizandu-si un birou de reprezentare. Pentru moment, si-au fixat ca tinta finantarea municipalitatilor. La randul lor, austriecii de la Erste Bank au spus in repetate randuri ca nu vor renunta cu nici un chip la Romania, chiar si in cazul in care nu vor castiga nici una dintre privatizari. Acestea ar fi doar doua exemple care sustin ideea ca, in viitor, bancile romanesti de mici dimensiuni vor fi la mare cautare.
Recent, Banca Transilvania, un jucator de top ten ce detine aproximativ 3,4% din activele totale ale sistemului, a fost inclusa printre cele zece companii est-europene cele mai vizate pentru a fi preluate de grupuri occidentale. Iar alaturi de ea se vehiculeaza si nume precum Banca Carpatica, Libra Bank sau alte banci din Romania cu cote de 1-3%. Ne putem, asadar, astepta la o miscare de consolidare in anul ce vine si intr-un ritm chiar mai accentuat decat in acest an. Loc de crestere, a dovedit-o si 2005 si o arata si o simpla privire aruncata statisticilor, mai este din belsug.
Gradul de bancarizare la noi este unul dintre cele mai scazute din Europa: intermedierea financiara este in Romania de numai 35%, fata de 74% in zona central- si est-europeana si 206% in zona euro.