Tag: banci de economii

  • Banca centrala spaniola nationalizeaza o banca de economii, statul intervine cu 550 mil. euro

    Ca atare, Fondul de Restructurare Controlata a Bancilor (FROB)
    va injecta imediat 550 de milioane de euro in CajaSur, pentru ca
    aceasta sa poata indeplini cerintele minime de solvabilitate,
    urmand ca banca sa fie vanduta celui mai bun ofertant, fie el o
    alta banca de economii, o banca spaniola sau una straina, scrie
    publicatia Cinco Dias.

    CajaSur, cu sediul in Cordoba si 474 de sucursale in special in
    sudul Spaniei, reprezinta circa 0,6% din activele sistemului
    financiar spaniol, care nu va fi afectat in nici un fel de decizia
    de nationalizare, a afirmat banca centrala.

    Banca Spaniei a intervenit dupa ce conducerea CajaSur a respuns
    fuziunea cu Unicaja din Malaga, o alta banca de economii. Fuziunea
    intre Cajasur, institutie controlata de Biserica Catolica, si
    Unicaja ar fi dat nastere celei de a sasea banci de economii din
    tara in functie de active, si ar fi urmat dupa fuziunea intre
    Unicaja si Caja Jaen, perfectata vara trecuta.

    Dupa pierderi estimate la aproape 600 de milioane de euro in
    2009, resursele de capital ale CajaSur se situeaza la 444 de
    milioane de euro, mult sub nivelul de 967 de milioane cerut de
    lege, iar rata de solvabilitate este de 3,6%, sub nivelul cerut de
    8%. Volumul creditelor neperformante a crescut la 8,5%, aproape
    dublu fata de media la nivelul bancilor de economii.

    Banca Spaniei i-a schimbat din functie pe toti cei sase
    conducatori ai CajaSur, intre care cinci reprezentanti ai Bisericii
    Catolice, inlocuindu-i cu profesionisti din domeniul bancar.
    Autoritatea monetara a cerut clientilor sa-si pastreze calmul,
    intrucat depozitele lor sunt garantate, si a precizat ca procesul
    de vanzare a CajaSur va avea loc cat mai curand posibil si cu cele
    mai reduse costuri, fara ca operatiunile curente ale bancii sa fie
    afectate.

    CajaSur, infiintata in 1864, sub numele de Muntele de Pietate al
    Cordobei (societate de amanet), a fost considerata multa vreme
    drept o institutie cu caracter social, destinata finantarii celor
    cu venituri mici, si abia apoi a devenit casa de economii, sub
    egida Consiliului Ecleziastic local din Cordoba.

    Episcopul de Cordoba, Demetrio Fernandez, a justificat refuzul
    fuziunii, declarand ca Biserica “a fost dispusa sa piarda totul ca
    sa salveze locurile de munca de la CajaSur”. Reprezentantii altor
    institutii de stat in consiliul de conducere al CajaSur au replicat
    insa ca ratiunile de respingere a fuziunii sunt “greu de inteles”.
    In consiliu, 11 membri au votat contra fuziunii si pentru recursul
    la sustinerea din partea FROB si 8 membri au votat pentru fuziunea
    cu Unicaja.

    Presedintele demis al CajaSur, preotul Santiago Gomez Sierra, a declarat duminica
    pentru Cinco Dias ca “nu e momentul sa cautam cauze sau vinovati si
    sa aducem acuzatii institutionale sau politice”, lansand insa un
    apel ca situatia sa se rezolve “cu cele mai mici costuri sociale,
    de forta de munca si in raport cu cetatenii” din Cordoba si din
    toata Andaluzia. El a explicat ca “de saptamani intregi am
    avertizat ca nu vom aproba un proiect de fuziune in lipsa unui
    acord ferm privind soarta angajatilor, asa cum am cerut in
    protocolul de fuziune inca de acum aproape un an” si ca “procesul
    distructiv de negociere in care s-a implicat cealalta parte
    (Unicaja) a facut ca increderea sa dispara, in favoarea unui
    proiect de viitor iluzoriu”. Gomez Sierra a apreciat ca interventia
    din partea Bancii Spaniei era “singura optiune responsabila”, in
    conditiile in care Caja Sur a pierdut solvabilitate in ultimele
    luni, “cele in care administrarea a fost preluata de Unicaja”.

    Particularitatea sistemului financiar spaniol o constituie
    existenta bancilor de economii – “cajas”, majoritatea de importanta
    regionala, nelistate la bursa si care, cu active de circa 1,4 mii
    de miliarde de euro, reprezinta circa jumatate din activele
    sistemului. Ele sunt cele mai expuse fata de efectele exploziei
    bulei imobiliare, avand in vedere ca in anii precedenti au fost
    printre principalele finantatoare ale cumparatorilor de locuinte.
    Datoriile lor fata de dezvoltatorii imobiliari se ridicau in
    septembrie trecut la circa 230 de miliarde de euro, conform
    datelor bancii centrale, iar anul acesta mai
    mult de 7% din creditele oferite de ele ar putea deveni
    neperformante, fata de 5,1% anul trecut, dupa estimarile
    Confederatiei Spaniole a Bancilor de Economii.

    Pana acum, circa o treime dintre “cajas” controlate de
    autoritatile regionale au fuzionat, iar o alta treime se afla in
    proces de fuziune. Banca Spaniei a anuntat ca intentioneaza ca pana
    la jumatatea anului sa reduca numarul de “cajas” de la 45 la
    15.

    Fondul FROB a fost infiintat in vara trecuta, dupa ce Banca
    Spaniei a preluat controlul unei alte banci de economii confruntate
    cu un volum mare de credite neperformante – Caja Casilla de la
    Mancha. Capacitatea de finantare a FROB este de pana la 99 de
    miliarde de euro.