„Sigur că, în situaţia dată, lumea este îngrijorată. Este normal să fie aşa, şi mesajul meu, este ca oamenii să aibă încredere în forţa de reglementare pe care statul român o aplică şi în instituţiile sale, respectiv banca centrală, Ministerul Finanţelor, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Din punctul nostru de vedere, aşa cum arată situaţia pe care o avem de la direcţia de supraveghere din BNR, în acest moment nu găsim un motiv de îngrijorare“, a declarat vineri Dijmărescu la emisiunea ZF Live. Consiliul de administraţie al BNR a discutat joi mai multe ore, până seara târziu, despre situaţia din Cipru şi implicaţiile asupra pieţei locale. Cyprus Popular Bank, al doilea creditor din Cipru care va dispărea ca urmare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zonei euro şi FMI, deţine pe piaţa românească Marfin. Marfin are regim de filială în România şi se supune reglementărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, în timp ce Bank of Cyprus este sucursală. Depozitele din Cipru sunt garantate, la fel ca şi în România şi restul UE, în limita a 100.000 de euro, însă pentru sumele ce depăşesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 60%, conform ultimelor discuţii, în urma condiţiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe.
Tag: bănci cipriote
-
Criza bancară aruncă viaţa de zi cu zi a ciprioţilor în haos
Băncile din Cipru sunt blocate deja de o săptămână, depozitele constituite la bănci sunt îngheţate, iar retragerile de bani de la bancomate au fost limitate la 100 de euro pe zi de persoană. Ceea ce a început ca un plan de salvare pentru o economie adusă în pragul falimentului de un sistem bancar obez, propunerea confiscării unei părţi din depozite indiferent cui ar aparţine acestea, riscă să degenereze într-o criză socială. Băncile ar trebui să se redeschidă marţi, iar guvernul s-a înarmat cu restricţii ale fluxurilor de capital pentru a preveni retragerile masive de fonduri care ar duce cu siguranţă la prăbuşirea sistemului bancar. Pentru că nu au acces la bani, mulţi ciprioţi nu mai cumpără nimic altceva decât mâncare. Iar pentru că transferurile electronice sunt restricţionate, magazinele nu-şi mai pot plăti furnizorii şi avertizează că ar putea rămâne fără alimente.
-
Un cipriot plăteşte mai mult pentru un credit ipotecar decât orice alt cetăţean din zona euro
Unul din argumentele vehiculate pentru legitimarea taxei pe depozitele constituite la băncile din Cipru este că ciprioţii primesc bani buni pentru aceste economii. Dobânda medie la depozite de până la doi ani este de 4,5%, faţă de media de 2,7% în zona euro. Dar dobânda medie anuală pentru un credit ipotecar este de aproximativ 5%, mult peste nivelul mediu din uniunea monetară. Mulţi ciprioţi nu au altă sursă de finanţare pentru achiziţia unei locuinţe decât creditele bancare, scrie The Wall Street Journal. În zona euro, dobânda medie anuală la creditele ipotecare este de aproximativ 3%. Băncile cipriote profită de faptul că majoritatea gospodăriilor nu dispun de altă sursă de finanţare în cazul în care vor să achiziţioneze o locuinţă. Aproximativ două treimi din gospodăriile cipriote au datorii la instituţiile de credit şi aproape jumătate din populaţie are un credit ipotecar, potrivit datelor băncii centrale a Ciprului. Pentru cetăţenii care au depozite, dar şi credite la instituţiile financiare, cel mai mult contează diferenţa dintre cele două rate, nu doar rata de dobândă aferentă sumelor economisite.
-
Laiki, de la ambiţia de a sfida sancţiuni ale ONU la intrarea sub administrarea statului
Popular Bank of Cyprus, Laiki în limba greacă, a devenit prima instituţie de credit cipriotă care a trecut sub administrarea statului, guvernul încercând astfel să evite un faliment necontrolat şi o posibilă ieşire din zona euro, scrie Financial Times. Laiki este a doua bancă din Cipru ca mărime după Bank of Cyprus, cele două instituţii de credit având un rol esenţial în industria financiară din statul insular pentru că îşi ofereau produsele şi serviciile antreprenorilor bogaţi din Rusia care înfiinţau companii în paradisul fiscal insular conduse de avocaţi şi contabili locali. Transferurile bancare dintre Rusia şi Cipru au totalizat anul trecut peste 250 miliarde dolari. „Relaxarea reglementărilor a fost esenţială pentru Cipru văzut ca un centru financiar. Dar acest lucru ar putea deveni istorie acum, şi la fel şi băncile cipriote“, a spus un fost director executiv al băncii Laiki.
-
Cine este vinovat pentru criza din Cipru? Băncile cipriote sau un sistem care permite ca discordanţa dintre economia financiară şi cea reală să fie dusă la extrem?
În celelalte ţări europene care au avut probleme cu băncile, precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi în SUA, soluţiile extreme au putut fi evitate deoarece au un buget destul de mare în raport cu volumul activităţii bancare. Statul a avut suficient de mulţi bani pentru a interveni şi susţine sectorul privat. SUA au derulat după izbucnirea crizei financiare globale, începând cu 2008, un program cu o limită iniţială a cheltuielilor de 700 miliarde dolari – TARP – prin care a achiziţionat active de la instituţiile financiare. Rezerva Federala şi Banca Angliei încă efectuează achiziţii de active pentru a susţine sectorul privat. Dar Cipru, cu o economie de aproape 18 miliarde euro, s-a trezit pur şi simplu copleşit de povara salvării unui sistem bancar de opt ori mai mare decât PIB-ul. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional demonstrează că există „o legătură pozitivă şi puternică“ între sectorul financiar şi ritmul de creştere economică în ţările în care sectorul financiar este de mărime mică şi mijlocie.