BusinessMagazin

Tag: Banca Nationala

  • Banca Naţională a Elveţiei menţine ratele negative ale dobânzii de referinţă

    Banca a refuzat astfel să urmeze exemplul Băncii Centrale Europene şi al Rezervei Federale a Statelor Unite de reducere a ratelor dobânzilor. Instituţia a oferit totuşi asigurări că va interveni pentru a ţine sub control francul în cazul ueni aprecieri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marele jaf comunist din 1959 de la Banca Naţională. Acesta a fost cel mare jaf petrecut vreodată într-o ţară din lagărul comunist

    Acesta a fost cel mare jaf petrecut vreodată într-o ţară din lagărul comunist. 
     
    Pentru acest furt, încă neelucidat, au fost arestaţi cinci bărbaţi şi o femeie, care după două luni de investigaţii, au fost obligaţi să reconstituie în faţa camerelor de filmare prezumtivul jaf. Aceştia au fost actori în pelicula „Reconstituirea”, regizată de Virgil Calotescu.
     
    Filmul a rulat în circuit închis, numai pentru membrii de încredere ai partidului. Din acest film reiese că singurele probe împotriva acuzaţilor au fost mărturisirile lor. 
     
    După terminarea filmului, cei cinci bărbaţi au fost executaţi, iar femeia a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă, ţinându-se cont că era mamă a doi copii.
     
    Cei acuzaţi în 1959 de jaf au fost Alexandru Ioanid, Paul Ioanid, Igor Sevianu, Monica Sevianu, Saşa Muşat şi Haralambrie Obedeanu.
    „Banda Ioanid” şi Jaful Secolului
    Alexandru Ioanid era cumnatul ministrului de interne Alexandru Drăghici. Până cu câteva luni înaintea jafului, Ioanid fusese şeful serviciului de criminalistică al miliţiei. În august ‘59 a fost mutat la Ministerul Comerţului.
     
    Paul Ioanid era şeful catedrei de studii aviatice la Academia Militară. A studiat în Rusia cu Tupolev şi Antonov şi participase ca reprezentant al României la programul spaţial secret al Rusiei. El a fost arestat chiar la întoarcerea de la Moscova.
     
    Igor Sevianu era inginer de aviaţie renumit pentru misiunile sale de sabotaj în cel de al doilea război mondial. Sevianu a participat la luptele de stradă care au grăbit retragerea germanilor din Bucureşti în august 1944 şi mai apoi a lucrat pentru departamentul aviatic al Ministerului de Interne.
     

  • Vasilescu, BNR: Ne aşteptam la inflaţia de peste 5%. Personal nu cred că Banca Naţională va majora dobânda-cheie

    Va alege BNR să majoreze dobânda-cheie, pentru stăvilirea inflaţiei, având în vedere că ţinta de inflaţiei este de 2,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual?
     
    “Asta nu se poate şti niciodată, înainte de a se întâmpla. Dar, personal, nu cred că Banca Naţională va majora dobânda – cheie pentru că noi am decis dobânda de 2,5%, când inflaţia era la 5,40%. Acum este la 5,06%, deci mai jos. Noi nu am ales să ducem dobânda la nivelul inflaţiei, ci la jumătate. O creştere a dobânzii-cheie ar fi un impuls pentru creşterea ROBOR care este acum la 3,5%”, a comentat Vasilescu.
     
    El crede ă ROBOR va rămâne la un punct peste dobânda-cheie.
     
    “ROBOR mai poate creşte doar dacă băncile fac prostii. Adică, în loc să vină la noi se duc la vecin care îi imprumută cu 3,75%, să zicem”.
     

  • Vasilescu, BNR: Ne aşteptam la inflaţia de peste 5%. Personal nu cred că Banca Naţională va majora dobânda-cheie

    Va alege BNR să majoreze dobânda-cheie, pentru stăvilirea inflaţiei, având în vedere că ţinta de inflaţiei este de 2,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual?
     
    “Asta nu se poate şti niciodată, înainte de a se întâmpla. Dar, personal, nu cred că Banca Naţională va majora dobânda – cheie pentru că noi am decis dobânda de 2,5%, când inflaţia era la 5,40%. Acum este la 5,06%, deci mai jos. Noi nu am ales să ducem dobânda la nivelul inflaţiei, ci la jumătate. O creştere a dobânzii-cheie ar fi un impuls pentru creşterea ROBOR care este acum la 3,5%”, a comentat Vasilescu.
     
    El crede ă ROBOR va rămâne la un punct peste dobânda-cheie.
     
    “ROBOR mai poate creşte doar dacă băncile fac prostii. Adică, în loc să vină la noi se duc la vecin care îi imprumută cu 3,75%, să zicem”.
     

  • Planul Ungariei pentru a ajunge la fel de bogată ca Austria

    Analiza nu are concluzii optimiste despre rezultatele de până acum. „În pofida mai multor încercări, Ungaria, ca multe alte state din Europa Centrală şi de Est, nu poate ajunge din urmă vestul din punctul de vedere al economiei“, se arată în lucrarea citată. Documentul stabileşte ţinte macroeconomice ambi­ţioa­se pentru 2030 care pot fi atinse prin urmarea celor 180 de paşi.
     
     De ase­menea, studiul demonstrează că, prin prisma comparaţiei cu statisticile inter­na­ţionale, progresul economic al Un­gariei ar trebui să se bazeze mai degrabă pe o creştere calitativă decât pe o creş­tere cantitativă. Prin reforma com­peti­ti­vităţii se va putea îmbunătăţi pro­duc­tivitatea, iar în 10 ani salariile no­minale se pot dubla.
     
    Dacă se ajunge la ocuparea integrală a forţei de muncă, se va putea menţine permanent o creştere a PIB de 4-4,5%. Banca centrală a făcut 14 propuneri pentru diferite sectoare, dintre care multe sunt în acord cu pla­nurile guvernului. Guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy este prieten bun cu premierul Viktor Orban. Sectoarele vizate includ impozitarea, demografia şi reforma pieţei muncii. Banca centrală propune, printre altele, reducerea şi mai mult a taxelor legate de muncă. Concepţia de stat mic şi eficient pre­zentă în planurile băncii este, de ase­menea, în ton cu politicile guvernului.
     
    Ţintele propuse de banca centrală ar putea fi atinse prin transformarea celor două sisteme principale de stat – de sănătate şi de educaţie. Investiţiile în capitalul uman ar juca un rol esenţial. De fapt, un sfert din propuneri vizează educaţia publică, învăţământul superior şi problemele de sănătate. În aceste domenii, Ungaria are performanţe slabe în comparaţie nu doar cu ţările occidentale, dar şi cu Europa Centrală.
     

  • FMI: Trecerea de pragul de 40% din PIB al datoriei publice creşte riscul de recesiune

    Datele FMI, bazate şi pe cele ale Băncii Naţionale ale României (BNR), indică un nivel al datoriei între 40% si 45% din PIB ca prag pentru o creştere semnificativă a riscului de recesiune, cu impact negativ asupra capacităţii guvernului de refinanţare a datoriilor. Nivel de 45% din PIB este, însă, considerat critic, riscul de recesiune crescând până la 50%.

    Această concluzie a fost prezentată şi în Raportul privind Stabilitatea Financiară din 2015 al BNR.

    Fondul Monetar mai atrage atenţia şi asupra faptului că, din punct de vedere istoric, riscul suveran (posibilitate neindeplinirii obligatiilor de plată externe din motive aflate sub controlul guvernului) a fost volatil chiar şi când datoria publică a avut o pondere mică în PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Ministerul Finanţelor: Banca Naţională nu a propus limite privind gradul de îndatorare a populaţiei

    „În cadrul discuţiilor avute în Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, Banca Naţională a României, în calitate de instituţie responsabilă cu analiza şi reglementarea condiţiilor de creditare a populaţiei, a prezentat aspecte referitoare la creşterea gradului de îndatorare a populaţiei, fără a propune limite privind gradul de îndatorare a populaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte categoriile de credite acordate în monedă naţională sau valută”, menţionează MFP.

    În urma discuţiilor din cadrul Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială „s-a agreat ca Banca Naţională a României să efectueze un studiu detaliat privind gradul de îndatorare a populaţiei, urmând să prezinte informaţiile necesare pentru prevenirea creşterii excesive a creditării şi îndatorării populaţiei”, se mai arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Naţională se opune intenţiei OTP Bank de a prelua Banca Românească

    „Banca Naţională a României informează că în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 227/2007, al Regulamentului BNR nr 6/2008 privind începerea activităţii şi modificările în situaţia instituţiilor de credit, persoane juridice române şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe, precum şi al Regulamentului BNR nr 11/2007 privind autorizarea instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe, se opune intenţiei OTP Bank România SA de a achiziţiona o participaţie calificată directă (în proporţie de 99,28%), respectiv intenţiei OTP Bank Nyrt. de a achiziţiona o participaţie calificată indirectă (în proporţie de 99,28%), din capitalul social şi drepturile de vot ale Băncii Româneşti SA Membră a Grupului National Bank of Greece”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare FRAUDĂ din istoria ţării: 1,8 miliarde de dolari. In acest caz este implicat si un miliardarul care are afaceri cu bijuterii

    Frauda a avut loc la filiala din sudul oraşului Mumbai a Băncii Naţionale Punjab, reuşind să afecteze încrederea în sectorul bancar din India.

    Conform anchetatorilor, un manager al acestei filiale, ajutat de un subordonat au reuşit să sustragă prin fraude 1,8 miliarde de dolari, în intervalul 2011-2017.

    Deocamdată, nu este clar cum a avut loc frauda, dar activităţile au implicat folosirea ilegală a sistemului interbancar de mesagerie SWIFT şi încălcarea procedurilor bancare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile fac măcel în piaţa de criptomonede din România după comunicatul BNR

    „Am încheiat colaborările cu băncile româneşti. Motivele invocate de ei au fost vagi, ne-au transmis că au dreptul de a-şi selecta clientela şi atât”, a declarat Valentin Socaci, CEO al CryptoCoin Pro, o platformă de tranzacţionare criptomonede cu peste 7.500 de utilizatori în România.

    În data de 6 februarie BNR a emis un comunicat de presă cu privire la poziţia instituţie faţă de criptomonede, clasificându-le drept „active speculative, extrem de volatile şi riscante. Pe fondul lipsei reglementărilor şi a lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum şi a diversificării acestora, s-au amplificat riscurile financiare şi reputaţionale la nivelul deţinătorilor”, se arată în comunicatul Băncii Naţionale.

    ING, Alpha Bank şi Raiffeisen Bank sunt băncile care au închis conturile companiei CryptoCoin PRO. „Am încercat să discutăm cu 90% dintre băncile pe care le-am găsit în Bucureşti, dar nu am reuşit să operăm cu niciuna”, spune Socaci.

    Începând de vineri, 16 februarie, platforma CryptoCoin PRO a trecut în administrarea societăţii DomainIndex SARL cu sediul în Leudelange, Luxembourg. Clienţii pot folosi în continuare platforma pentru tranzacţionare, însă doar prin intermediul unui cont în euro. Platforma va oferi ca variante de achiziţie transferul bancar, cu 0% comision, suma minimă fiind de 1.000 de euro, sau plata online cu cardul, în cazul căreia suma minimă este de 50 de euro,  comisionul de procesare a plăţii fiind de 3,9%, faţă de 2,9% – comision valabil până acum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro