BusinessMagazin

Tag: Banca Centrala Europeana

  • Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, avertizează că inflaţia din zona euro este încă prea mare. „Inflaţia din zona euro este prea mare şi va rămâne aşa pentru mult timp. Însă, natura luptei cu inflaţia se va schimba.”

    Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat marţi că inflaţia este prea mare şi că este încă devreme pentru ca BCE să declare victoria asupra creşterii preţurilor, scrie CNBC.

    Vorbind la ECB Forum on Central Banking organizat în Sintra, Portgulia, Christine Lagarde a explicat că „Inflaţia din zona euro este prea mare şi va rămâne aşa pentru mult timp. Însă, natura luptei cu inflaţia se va schimba.”

    „Această problemă a persistenţei este cauzată de faptul că inflaţia intră în economie în diferite faze, pe măsură ce agenţii economici încearcă să-şi paseze costurile unii altora.”

    BCE a început să majoreze ratele dobânzilor încă din iulie 2022, crescând dobânda cu peste 400 de puncte de bază până în acest moment. Jucătorii din piaţă consideră că Banca Centrală Europeană o să majoreze încă o dată dobânda la şedinţa din iulie, rămânând în expectativă pentru septembrie.

  • Banca Centrală Europeană avertizează: Recuperarea economică riscă să fie întârziată de o creştere bruscă a ratei şomajului

    Zona euro va suferi, cel mai probabil, o creştere masivă a ratei şomajului în toamnă chiar dacă economiile îşi vor reveni în parametri normali, scrie Financial Times.

    Rata şomajului din Europa a fost relativ stabilă comparativ cu datele pe care le-au înregistrat Statele Unite, situaţia fiind datorată în mare parte programelor de susţinere a locurilor de muncă.

    Însă guvernele nu ştiu cât mai pot prelungi schemele de ajutorare a angajaţilor de vreme ce efectele crizei continuă să îşi facă simţită prezenţa de-a lungul pieţei forţei de muncă. Între aprilie şi iunie, numărul angajaţilor din zona euro a scăzut cu 2,8%, cel mai mare declin din 1995, ceea ce înseamnă că şi-au pierdut locul de muncă aproximativ 4,5 milioane de oameni.

    Membrii consiliului BCE şi-a exprimat grijile cu privire la posibilitatea unor „scăderi bruşte” în cazul în care măsurile guvernamentale vor fi ridicate până la sfârşitul anului, decizie ce ar putea declanşa o explozie a ratei şomajului de-a lungul ţărilor europene. De asemenea, BCE spune că mediul de business se confruntă cu o perspectivă sumbră în viitorul apropiat, iar incertitudinile create de pandemie continuă să afecteze investiţiile.

    Economia zonei euro a suferit o contracţie record de 12% în T2, după ce înregistrase o scădere de 3,6% în primele trei luni ale anului. Chiar dacă estimările pentru T3 sunt tot mai optimiste, Philip Lane – principalul economist al BCE – spune că „va fi nevoie de o perioadă extrem de lungă de timp pentru a ne reveni din şocul pandemiei”.

    În iunie, output-ul fabricilor din zona euro au crescut semnificativ pentru a doua lună consecutivă, însă a rămas cu mult sub nivelurile înregistrate înainte de coronacriză. Astfel, producţia industrială a crescut cu 9,1% faţă de luna mai, perioadă care a fost martora celei mai mari creşteri lunare de când au început să fie raportate datele, adică din 1991.

    Totuşi, cererea nu a fost suficientă pentru a acoperi pierderile lunilor martie şi aprilie, nivelul producţiei fiind cu 11% mai mic decât rezultatele lunii februarie.

  • BCE este dispusă să lase băncile cipriote să se prăbuşească dacă Ciprul nu acceptă cerinţele UE şi FMI. Oficialii europeni vorbesc deschis de ieşirea ţării din zona euro

    Într-un comunicat cu doar câteva pro­poziţii, BCE a anunţat că guver­natorii băncilor centrale din zona euro, membrii consiliului guvernator al instituţiei, au decis să menţină până luni liniile de lichiditate de urgenţă pentru băncile cipriote, scrie Financial Times. „După aceea, programul de Asistenţă de Lichiditate de Urgenţă (ELA) va fi luat în considerare doar dacă va exista un program UE/FMI care să asigure solvenţa băncilor respective“, notează comunicatul.

    Analiştii atrag atenţia că Bank of Cyprus şi Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, destabilizate de criza din Grecia, sunt dependente de lichiditatea furnizată de BCE şi au interpretat mesajul instituţiei ca pe un semn că aceasta nu este dispusă să suporte pierderile pe care i le-ar provoca retragerea depozitelor din Cipru.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Banca Centrală Europeană: Economia zonei euro ar trebui să înceapă să-şi revină pe parcursul acestui an

    “Strategia politicii monetare relaxate, împreună cu o încredere semnificativ îmbunătăţită pe pieţele financiare şi o fragmentare mai redusă, ar trebui să ajungă în economie, iar cererea globală să devină mai puternică. Presiunile inflaţioniste ar trebui să rămână limitate”, se arată într-un raport lunar al BCE, publicat joi şi citat de Bloomberg.

    Zona euro se află în recesiune, întrucât criza datoriilor, declanşată în 2010, afectează cererea şi investiţiile.

    BCE, care a menţinut în ianuarie dobânda de politică monetară la minimul record de 0,75%, afirmă că programul de achiziţie de obligaţiuni şi operaţiunile de susţinere a lichidităţii pe termen lung au ajutat la restabilirea unui calm relativ pe pieţele financiare. Acum depinde de guverne să implementeze reforme economice, potrivit BCE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Tsunami-ul” federalist loveşte Europa. De ce am trăi mai bine cu Statele Unite ale Europei decât fără ele?

    Fostul cancelar german, social-democratul Gerhard Schroder, pretinde, de-a dreptul, transformarea Comisiei Europene într-un veritabil guvern european şi federalizarea Uniunii Europene.

    Săptămâna trecută, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a adus în discuţie revizuirea Tratatul de la Lisabona (versiune consolidată a tratatelor Uniunii Europene), semnat în 2007 şi intrat în vigoare în 2009, pentru a da responsabililor de la Bruxelles o marjă mai mare de manevră în domeniul economic. Nu mai departe de acum trei săptămâni, preşedintele Traian Băsescu vorbea de Statele Unite ale Europei ca soluţie la păstrarea poziţiei Europei ca mare putere pe scena lumii.

    Ultimul venit în clubul federaliştilor: italianul Mario Draghi care peste nici două luni va prelua fotoliul de şef al BCE şi care cere şi el modificarea Tratatului de la Lisabona, pe considerentul că nu pieţele, ci construcţia inadecvată a UE stă la baza ultimului val al crizei în zona euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Expertii straini recomanda bancilor grecesti sa-si fuzioneze subsidiarele din Romania si Bulgaria


    Focus citeaza
    opiniile reprezentantilor FMI, ai Bancii Centrale Europene si ai
    Comisiei Europene, care au discutat saptamana trecuta la Atena
    posibilele optiuni pentru recapitalizarea si consolidarea bancilor
    din Grecia, in conditiile in care pietele externe sunt practic
    inchise pentru statul elen si pentru institutiile bancare din
    aceasta tara, ce isi sustin lichiditatea prin credite de la Banca
    Centrala Europeana.

    Expertii FMI, ai BCE si ai CE
    considera ca fuziunile intre bancile grecesti, de care s-a tot
    vorbit in ultimele luni, n-ar reusi sa asigure recapitalizarea,
    intrucat “atunci cand doi saraci hotarasc sa se casatoreasca, nu
    inseamna ca devin automat bogati”. Pe de o parte, expertii au
    incurajat bancile sa caute investitori strategici in strainatate;
    pe de alta parte au avertizat ca investitorii straini nu au
    incredere in Grecia si nu-si vor asuma riscuri, atata vreme cat
    piata elena le ofera impozite mari si o legislatie a muncii
    nefavorabila pentru angajatori.

    Asa se face ca expertii au
    ajuns in cele din urma la solutia vanzarii subsidiarelor de banci
    grecesti din sud-estul Europei: o subsidiara solida din Romania sa
    preia o alta mai slaba din Bulgaria, de pilda, sau poate invers.
    Conform FMI, aceasta ar reduce costurile de operare si ar creste
    profitul, iar concurenta dintre bancile grecesti ar continua fara
    problemele de orgoliu sau de suprapunere a atributiilor care ar
    aparea in cazul unei fuziuni. “Gasiti bani sau vindeti” a fost
    sugestia expertilor, potrivit ziarului elen To Vima.

    O alta sugestie a fost ca
    bancile sa se alature Fondului pentru stabilitate, din care vor
    putea primi bani in schimbul cedarii catre stat a unor actiuni
    preferentiale, iar daca in cinci ani o banca nu returneaza banii
    catre Fond, atunci actiunile vor deveni actiuni ordinare, cu
    drepturi de vot aferente. In plus, statul va avea dreptul sa-si
    numeasca un reprezentant in consiliul director al bancii, cu drept
    de veto in decizii.

    Sensul acestor recomandari este
    ca bancile grecesti sa-si poata majora capitalul si astfel sa-si
    poata reduce dependenta fata de Banca Centrala Europeana, care nu
    le mai poate finanta la infinit, mai ales in contextul in care
    toate previziunile vorbesc de o deteriorare a climatului economic
    in Grecia in 2011 si de noi dificultati pentru banci.

    Finantarea de la BCE
    pentru nevoile curente de lichiditate ale bancilor grecesti a
    totalizat 95,9 miliarde de euro in august, ajungana 19% din totalul
    activelor bancare, scrie Reuters.

    Intre timp, scenariile ce
    vorbesc de fuziuni continua sa fie vehiculate in presa. Ideea
    fuziunii dintre Eurobank EFG si Alpha Bank a fost respinsa de un
    oficial al Eurobank, dar contactele intre actionarii acestora
    continua, conform presei elene. Saptamana aceasta, de asemenea,
    consultantii alesi de guvern – Lazard, HSBC si Deutsche Bank Londra
    – se vor pronunta si asupra proiectului de cumparare de catre
    Piraeus Bank a Bancii Agricole si a Hellenic Postbank. Alte
    informatii vorbesc de o fuziune Piraeus-Marfin, in timp ce National
    Bank of Greece si-a majorat capitalul cu 2,8 miliarde de euro,
    vanzandu-si 20% din actiuni catre Turkish Finanz Bank.

    La jumatatea lui octombrie,
    bancile grecesti vor trece un nou test de credibilitate, de asta
    data organizat de autoritatile elene – un test de solvabilitate si
    rezistenta la socuri financiare care va urmari mai exact profilul
    fiecarei banci, expunerea la titlurile de stat elene, investitiile
    in strainatate si politica de creditare. La testul de stres
    financiar organizat de autoritatile monetare europene in vara
    pentru 91 de banci din Europa, o singura banca greceasca a ratat
    testul – ATEBank.

  • Seful BCE: Statele industrializate ar trebui sa majoreze imediat taxele

    Trichet considera, totodata, ca prelungirea programelor de
    stimulare reprezinta o greseala, iar diminuarea imprumuturilor va
    avea efecte foarte limitate asupra cresterii economice. Opiniile
    presedintelui BCE contrasteaza cu indemnurile continue ale SUA ca
    inasprirea fiscalitatii sa fie amanata pana cel putin in 2011, ceea
    ce sugereaza ca inca nu s-a ajuns la un compromis in privinta
    modalitatilor de a obtine o revenire solida dupa criza economica si
    financiara care a aparut in urma cu doi ani, noteaza FT. Trichet
    critica presiunile de anul trecut de a se implementa masuri de
    stimulare bugetara, facand referire la administratia SUA si la
    Fondul Monetar International.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Seful BCE a castigat anul trecut 360.000 de euro

    Vicepresedintele BCE, Lucas Papademos, a incasat anul trecut
    309.096 euro, iar ceilalti patru membri ai Comitetului Executiv al
    bancii – Jose Gonzalez-Paramo, Lorenzo Bini Smaghi, Gertrude
    Tumpel-Gugerell si Jurgen Stark – au avut un salariu de 257.568
    euro.


    Click aici pentru a vedea cat castiga alti guvernatori
    de banci centrale

    Cheltuielile Bancii Centrale Europene cu personalul, incluzand
    salarii, alocatii, asigurari si alte cheltuieli au insumat anul
    trecut 158,6 milioane de euro, fata de 149,9 milioane in 2008. La
    sfarsitul lui 2009, BCE avea 1.536 de angajati cu norma intreaga,
    din care 150 in posturi de conducere.

    Membrii Comitetului Executiv al BCE primesc salariu de baza,
    indemnizatii suplimentare de resedinta si reprezentare, iar in
    cazul presedintelui, se asigura o resedinta oficiala aflata in
    proprietatea BCE. Membrii Comitetului au dreptul la alocatie pentru
    gospodarie, pentru copil si alocatie scolara, in functie de
    situatia individuala. Salariile de baza se impoziteaza in
    beneficiul UE, din ele fiind deduse contributiile la sistemele de
    pensii si asigurari sociale. In 2009, suma totala a alocatiilor si
    a benefiiilor platite membrilor Comitetului Executiv a fost de
    614.879 euro, fata de 600.523 de euro cu un an in urma.

    Conform raportului BCE, autoritatea monetara europeana a
    incheiat anul 2009 cu un profit net de 2,25 miliarde de euro, in
    crestere substantiala fata de 2008, cand profitul net a fost de
    1,32 miliarde. Aceasta evolutie se datoreaza transferului a 30 de
    milioane de euro din contul provizionului alocat pentru riscul
    valutar, de dobanda, de credite si pentru fluctuatiile in pretul
    aurului. Transferul sumei a fost facut pentru a nu depasi valoarea
    maxima admisa a provizionului (valoarea capitalului varsat de
    bancile zonei euro la BCE). In 2008, dimpotriva, profitul net
    raportat a rezultat dupa scaderea din venitul net inregistrat in
    acel an a unui provizion de 1,34 miliarde de euro.

    Profitul net a fost repartizat celor 16 banci centrale nationale
    din zona euro, proportional cu cotele varsate la capitalul BCE,
    precizeaza Jean-Claude Trichet, in introducerea raportului.

    La 31 decembrie 2009, valoarea provizioanelor constituite de BCE
    ajunsese la 4,02 miliarde de euro, fata de 4,01 miliarde la 31
    decembrie 2008.

    PIB real al zonei euro a inregistrat anul trecut o scadere de 4%
    in 2009, iar rata medie anuala a inflatiei a fost de 0,3%. Pentru
    2010, ultima prognoza de la Bruxelles, care dateaza din decembrie,
    are in vedere o crestere anuala a PIB real intre 0,1% si 1,5% in
    2010, respectiv intre 0,2% si 2,2%.

  • FMI si banii europenilor vor salva Grecia

    Conform presedintelui francez Nicolas Sarkozy, citat de BBC, partea de finantare care ar reveni
    partenerilor europeni ai Greciei ar fi asigurata prin credite
    bilaterale coordonate, in proportie de circa doua treimi din
    pachetul financiar total, restul urmand sa fie asigurat de FMI.

    Acordul asupra sprijinului pentru Grecia, incheiat dupa discutii
    in contradictoriu care au ocupat saptamani intregi primele pagini
    ale presei europene, era intrucatva previzibil, dupa ce cancelarul
    german Angela Merkel declarase joi, inainte de a pleca la summitul
    de la Bruxelles, ca Germania va accepta sa se implice cu resurse
    financiare numai alaturi de FMI si ceilalti membri ai zonei euro,
    “numai in ultima instanta” si numai daca in interiorul eurozonei
    vor fi negociate si stabilite noi reguli de performanta fiscala si
    sanctiuni care sa evite cazuri similare cu cel al Greciei.

    Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care
    initial spusese ca o implicare a FMI in finantarea Greciei ar fi
    “foarte, foarte rea” pentru credibilitatea zonei euro, si-a
    schimbat punctul de vedere dupa acordul de la Bruxelles,
    declarandu-se “extrem de fericit” ca s-a ajuns la o intelegere
    (Wall Street Journal) si ca planul de ajutor comun FMI-UE ar fi “o
    solutie fezabila” (Reuters). Premierul grec Georgios Papandreou a
    salutat si el intelegerea, calificand-o drept “foarte
    satisfacatoare”. Presedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat ca
    “este un mesaj politic extrem de clar” si ca “e vorba de un
    mecanism mixt, dar in care Europa va juca rolul cel mai important”.
    Rompuy a adaugat ca planul ar trebui sa transmita pietelor
    “increderea ca membrii eurozonei nu vor abandona niciodata
    Grecia”.

    Franta ar fi dorit ca apelul la FMI sa fie evitat, spre a nu da
    de inteles pietelor ca zona euro nu-si poate rezolva singura
    problemele, insa Germania s-a opus, nedorind sa ajunga in postura
    de a suporta costurile pentru situatia Greciei. In plus, Angela
    Merkel a impus includerea in acord a prevederii ca mecanismul de
    sprijin nu va fi activat decat daca “finantarea de pe piata este
    insuficienta” – ceea ce scoate din discutie argumentul Atenei ca ar
    trebui sa aiba parte de sprijinul partenerilor europeni pe motiv ca
    i se cer dobanzi prea mari cand se imprumuta de pe pietele externe.
    “Prin ‘insuficient’ nu trebuie inteles ‘impovarator’ sau ‘prea
    scump’”, a sugerat un oficial german, citat de Wall Street Journal.

    Ultima emisiune de euroobligatiuni elene, de 5 miliarde de euro,
    a avut o dobanda de peste 6%, aproximativ dubla fata de dobanda la
    care se imprumuta Germania, considerata referinta pietei. Pana la
    sfarsitul lunii aprilie, Grecia trebuie sa faca rost de mai mult de
    20 de miliarde de euro spre a plati credite ajunse la scadenta.
    Deficitul bugetar al statului elen este de 12,7% din PIB, aproape
    triplu fata de cel acceptat in zona euro, iar datoria publica se
    apropie de 300 de miliarde de euro.

    Acordul de la Bruxelles a fost anuntat dupa inchiderea burselor
    europene, astfel incat primele care au reactionat au fost pietele
    asiatice, unde moneda europeana si-a revenit, castigand fata de
    dolar (1,3325 dolari/euro la Tokyo, cu 0,4% fata de nivelul de la
    inchidere de ieri de la New York), si fata de yen (la 123,31, un
    avans de 0,2%), transmite Reuters.

    Desi economia Greciei reprezinta doar 2% din cea a Uniunii
    Europene, problemele tarii s-au reflectat din plin in cursul euro,
    care a pierdut 7% fata de dolar de la inceputul anului, ajungand in
    aceasta saptamana pana la minimul ultimelor 10 luni.

    Dealerii citati de presa internationala sustin insa ca pietele
    nu sunt in totalitate convinse de declaratiile liderilor europeni,
    avand in vedere ca acordul de la Bruxelles nu inseamna ca Grecia
    si-a rezolvat problemele fiscale, implicarea FMI e vazuta in
    continuare ca o slabiciune interna a zonei euro, iar in afara de
    Grecia mai sunt si alte state in dificultate. Miercuri, agentia
    Fitch a inrautatit ratingul Portugaliei, din cauza situatiei
    finantelor publice (deficit de 9,3% din PIB), la doar cateva
    saptamani dupa ce Lisabona a anuntat o serie de masuri de
    austeritate, intre care inghetarea salariilor in sectorul de stat
    si cresterea unor taxe. Italia, Spania si Irlanda se confrunta si
    ele cu niveluri inalte ale deficitelor si cu cresterea costului la
    care se pot imprumuta de pe pietele externe.

    Vineri dimineata, bursele europene de actiuni au deschis in
    usoara scadere, reactionand precaut la stirile de la Bruxelles.
    “Planul de salvare nu rezolva chestiunile de fond, din moment ce va
    fi disponibil doar daca Grecia nu poate face rost de bani de pe
    piata. Toata lumea stie ca Grecia poate sa faca rost de bani, dar
    problema e la ce cost poate s-o faca”, a declarat Ben Potter,
    analist la IG Markets, citat de Wall Street Journal.

  • Zona euro va avea o crestere economica moderata in acest an

    Coordonarea si cooperarea internationala reprezinta cheia
    reformei din zona reglementarii sectorului financiar, a continuat
    oficialul european, intr-un mesaj transmis reuniunii anuale a
    Asociatiei Producatorilor din Israel.

    “Ne asteptam ca economia zonei euro sa inregistreze in 2010 o
    crestere intr-un ritm moderat. Ar trebui sa adaug, insa, ca
    procesul de relansare va fi cel mai probabil neuniform, iar
    prognoza este caracterizata de un grad ridicat de incertitudine”, a
    aratat Trichet.

    El a reiterat ca riscurile care ameninta perspectiva economica
    sunt “echilibrate, in linii mari”.

    Amanunte pe www.mediafax.ro