BusinessMagazin

Tag: banca angliei

  • Banca Angliei menţine ratele constante însă avertizează că lupta cu inflaţia nu este încă câştigată. Andrew Bailey, guvernatorul BoE: „Vom menţine ratele ridicate atât timp cât este nevoie pentru ca inflaţia să revină în ţinta de 2%”

    Banca Angliei a decis să menţină dobânda la nivelul actual, explicând totodată că politica monetară restrictivă va fi necesară pentru o „perioadă lungă de timp”, scrie CNBC.

    Comitetul de politică monetară a votat cu 6-3 în favoarea menţinerii dobânzii la 5,25%, trei membri preferând o creştere de 25 de puncte de bază la 5,5%.

    „Cele mai noi prognoze ale Comitetului de politică monetară arată că cel mai probabil este nevoie ca politica monetară să rămână restrictivă pentru o perioadă îndelungată de timp. Noi majorări ale dobânzilor vor fi necesare dacă presiunile inflaţioniste persistă”, a transmis instituţia într-un comunicat.

    De la ultimele prognoze realizate în octombrie inflaţia a continuat să scadă ajungând la 6,7%, rămânând însă mult peste ţinta asumată de 2%.

    Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a declarat joi că în ciuda scăderii inflaţiei aceasta rămâne prea mare şi că nu este loc de „bucurie”.

    „Vom menţine ratele ridicate atât timp cât este nevoie pentru ca inflaţia să revină în ţinta de 2%. Vom urmări îndeaproape pentru a vedea dacă sunt necesare noi majorări ale dobânzii. Chiar dacă acestea nu vor mai fi necesare, este prea devreme pentru a ne gândi la reduceri”, a arătat Andrew Bailey.

  • Nori de furtună asupra premierului britanic Rishi Sunak: Portofoliul de obligaţiuni al Băncii Angliei este la pământ din cauza creşterii dobânzilor. Instituţia a cerut 150 de miliarde de lire de la guvern pentru a putea susţine pierderile

    Pierderile Băncii Angliei generate din obligaţiunile cumpărate în 2008 pentru a susţine economia vor fi „substanţial mai mari decât se anticipa anterior”, potrivit unui raport Deutsche Bank, scrie CNBC.

    La sfârşitul lunii iulie, banca centrală a estimat că va solicita Trezoreriei Marii Britanii să sprijine pierderile de 150 de miliarde de lire sterline realizate în timpul operaţiunilor.

    Programul a fost derulat din 2009 până în 2022 şi a fost conceput pentru a îmbunătăţi condiţiile de finanţare pentru companiile afectate de criza financiară din 2008. BOE a acumulat obligaţiuni în valoare de 895 de miliarde de lire sterline, ratele dobânzilor atingând minime istorice.

    Cu toate acestea, banca centrală a început să lichideze din poziţii anul trecut, iniţial anulând investiţiile suplimentare, urmând să vândă obligaţiuni în valoare de 80 miliarde în fiecare an, începând cu octombrie 2022.

    Ritmul în care BOE a fost nevoită să majoreze ratele dobânzilor în încercarea disperată de a domoli inflaţia a scăzut semnificativ valoarea obligaţiunilor guvernamentale, chiar în timp ce insituţia încerca să le vândă.

    Datele privind finanţele publice din iulie au arătat că Trezoreria a transferat 14,3 miliarde de lire sterline în cursul lunii către Banca Angliei pentru a acoperi pierderile din programul său de relaxare cantitativă, cu 5,4 miliarde de lire sterline peste cifra estimată de Office for Budget Responsibility în martie.

    Sanjay Raja, Senior Economist la Deutsche Bank, a arătat că un total de 30 de miliarde de lire au fost mutate de la Trezorerie la BOE din septembrie anul trecut şi că transferurile vor depăşi prognozele guvernului.

  • În lupta disperată împotriva inflaţiei Banca Angliei surprinde pieţele financiare majorând dobânda cu 50 de puncte de bază până la 5%. Economiştii previzionau o creştere cu doar 0,25%

    Banca centrală a Angliei (BoE) a surprins pieţele financiare cu o majorare de 50 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară, ducând dobânda de referinţă la 5%. Este cea de-a treisprezecea majorare consecutivă în lupta împotriva inflaţiei, scrie CNBC.

    Comitetul de politică monetară a votat cu 7-2 în favoarea creşterii cu jumătate de punct procentual. Decizia a fost mai agresivă decât aşteptările aşteptările pieţei, care previziona o creştere cu doar 25 de puncte de bază.

    Datele de miercuri au arătat că inflaţia anuală a preţurilor de consum din Regatul Unit a fost de 8,7% în mai, neschimbată faţă de luna precedentă, cimentând aşteptările pieţei că banca centrală va opta pentru o nouă majorare.

    Cel mai îngrijorător pentru banca centrală, inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile la energie, alimente, alcool şi tutun, a fost de 7,1% în mai, în creştere de la 6,8% în aprilie şi marcând cea mai mare rată din martie 1992.

  • Fostul guvernator al Băncii Angliei, Mark Carney, dă vina pe Brexit pentru creşterea dobânzilor

    Fostul guvernator al Băncii Angliei, Mark Carney, a indicat Brexitul ca motiv cheie pentru care banca centrală britanică este acum nevoită să majoreze dobânzile în lupta cu inflaţia, notează Bloomberg. Ieşirea din UE a sporit riscurile economice ale Marii Britanii, în opinia lui Carney.

  • Băncile Centrale din Europa scot toate armele pentru a evita colapsul economic: Banca Angliei anunţă o extindere semnificativă a programului de achiziţie de obligaţiuni şi avertizează asupra riscului crescut la adresa stabilităţii financiare

    Banca Angliei şi-a extins programul de cumpărare de obligaţiuni de urgenţă în cea mai nouă încercare de a opri „vânzările de incendiu” ale fondurilor de pensii, care au creat un „risc material pentru stabilitatea financiară” a Regatului Unit, scrie Business Lend.

    Instituţia financiară centrală a menţionat mărţi că este gata să acorde până la 5 miliarde de lire sterline pe zi în obligaţiuni indexate, deoarece a avertizat cu privire la o serie de „disfuncţii” pe piaţa dolarilor. Noua sa intervenţie marchează prima dată când au fost cumpărate datorii indexate ca parte a schemelor sale de cumpărare de obligaţiuni.

    Cele mai noi măsuri, care au fost introduse pur şi simplu înainte de deschiderea pieţelor la Londra, vin la doar o zi după ce BoE a dezvăluie un nou program de finanţare pe termen scurt, care spera că va acţiona ca o supapă de lansare a forţei pentru schemele de pensii care au fost prinse într-un cerc vicios, după ce bugetul „mini” al cancelarului Kwasi Kwarteng a fost anunţat pe 23 septembrie.

    Schema de cumpărare de obligaţiuni de urgenţă a BoE, care a fost lansată pe 28 septembrie, a ajutat iniţial la calmarea pieţelor. Dar promovarea a crescut puternic luni, deoarece analiştii şi cumpărătorii sunt nervoşi cu privire la datele de încheiere a programului de vineri.

    În urma intervenţiei BoE, vânzarea a atras o cerere puternică, cu toate acestea, DMO a plătit cea mai bună valoare a împrumuturilor ajustate în funcţie de inflaţie pentru orice datorie din 2008, cu preţul obligaţiilor lor la un randament real de 1,55%. Pieţele au fost mai stabile mărţi, cu randamentul gilt-ului pe 10 ani, legat de inflaţie, scăzând din nou cu 0,16.

    BoE a ridicat luni restricţia privind activităţile zilnice de obligaţiuni la 10 miliarde de lire sterline, de la 5 miliarde de lire sterline în prealabil. A stocat acest plafon total intact marţi, dar a menţionat că ar putea cumpăra la 5 miliarde de lire sterline pe zi în gilt-uri standard şi 5 miliarde de lire sterline în gilt-uri indexate până vineri când programul expiră. Până acum, instituţia financiară centrală a folosit doar o mică parte din totalul de 65 de miliarde de lire sterline pe care i-a alocat pentru achiziţiile de obligaţii.

  • Banca Angliei doreşte să adopte cea mai mare creştere a dobânzii din ultimii 25 de ani

    Factorii politici ai Băncii Angliei vor fi sub presiune să accelereze ritmul înăspririi monetare atunci când se vor reuni săptămâna aceasta, urmând exemplul stabilit de Banca Centrală Europeană şi Rezerva Federală a SUA, scrie Financial Times.

    Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a precizat că o creştere de 0,5 puncte procentuale a ratelor dobânzilor se va număra „printre opţiunile pe bază” atunci când comitetul de politică monetară se va întâlni joi. BoE a majorat ratele dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale începând din decembrie, dar s-a angajat în iunie să acţioneze „în forţă”, dacă este necesar, ca răspuns la presiunile inflaţioniste mai persistente.

    Analiştii spun că decizia va fi bine echilibrată, întrucât factorii de decizie politică cântăresc presiunile inflaţioniste necruţătoare împotriva riscurilor crescânde de recesiune. 

    „După ce BCE şi Fed au înregistrat creşteri ample la întâlnirile din iulie, este probabil ca Banca Angliei să simtă o presiune similară”, a declarat Amarjot Sidhu, economist la BNP Paribas.

    Philip Shaw, de la Investec, a spus că BoE „ar putea simţi teama unei crize de credibilitate dacă este percepută ca fiind în urma colegilor săi”.

    FMI, care şi-a redus previziunile de creştere globală săptămâna aceasta, a indicat Regatul Unit drept una dintre ţările în care perspectivele pentru inflaţie s-au înrăutăţit cel mai mult. Acesta a îndemnat factorii de decizie să ia „măsuri decisive”, chiar dacă vor afecta creşterea, locurile de muncă şi salariile pe termen scurt – argumentând că o abordare graduală ar duce pur şi simplu la o ajustare mai greoaie mai târziu.

    Inflaţia, care a atins 9,4% în iunie, a crescut până acum, în mare măsură, în conformitate cu prognozele băncii centrale din mai. Dar cea mai recentă creştere a preţurilor la gaze înseamnă că noile previziuni ale BoE vor arăta, probabil, o creştere a inflaţiei la nivelul de peste 10%, depăşind aşteptările iniţiale pentru venirea sezonului rece. 

  • Veşti proaste pentru economia Marii Britanii: Inflaţia a atins nivelul maxim din ultimii 30 de ani

    Inflaţia din Regatul Unit a urcat în decembrie până la 5,4%, maximul ultimilor 30 de ani, au arătat datele publicate miercuri, ceea ce a condus la creşterea costului vieţii şi a mărit posibilitatea ca Banca Angliei să crească din nou ratele dobânzilor, scrie Business Insider.

    Mulţi economişti sunt de părere că preţurile vor continua să crească în lunile următoare, Banca Angliei aşteptând ca inflaţia să urce la 6% în primăvară.

    Cifra de 5,4% a indicelui preţurilor de consum pentru decembrie marchează maximul ultimilor 30 de ani, potrivit Oficiului Naţional de Statistică. Acesta a indicat că preţurile bunurilor şi serviciilor din Regatul Unit au fost în medie cu 5,4% mai scumpe în decembrie decât au fost cu un an mai devreme.

    Inflaţia a surprins analiştii, care se aşteptau la o creştere la 5,2%. Creşterea reală reprezintă un salt semnificativ faţă de cifra de 5,1% din noiembrie.

    Lira sterlină a rămas constantă în raport cu dolarul, la 1,34 USD, la scurt timp după publicarea datelor. Indicele bursier FTSE 100 din Londra a scăzut cu 0,18%.

    „Este probabil ca inflaţia să rămână aproape de ratele actuale în T1 2022, înainte de a creşte din nou în aprilie”, a declarat Martin Beck, consilier economic şef al EY Item Club.

    Beck şi alţi economişti au spus că o creştere bruscă a plafonului preţului energiei din Marea Britanie în aprilie va duce probabil la creşterea bruscă a inflaţiei.

    „Este probabil ca inflaţia să ajungă undeva la 6%, cu posibilitatea de a creşte în continuare”, a spus Beck, conform sursei citate.

    Cu toate acestea, analistul este de părere că inflaţia ar trebui să se modereze în a doua jumătate a anului 2022 şi în 2023, odată cu estomparea crizei coronavirusului şi cu posibilele ieftiniri ale petrolului şi gazelor.

    Banca Angliei a majorat ratele dobânzilor de la un minim record de 0,1% la 0,25% în decembrie, iar comercianţii se aşteaptă la noi creşteri în 2022.

    Ambrose Crofton, strateg de piaţă globală la JP Morgan Asset Management, a declarat:

    „Credem că Banca Angliei va creşte ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază în februarie. Anticipăm că, pe viitor, aceste rate vor continua să crească”.

     

  • Una dintre cele mai mari şi importante economii ale Europei se afundă tot mai tare. Banca Centrală avertizează că ţara se îndreaptă spre o nouă recesiune

    Banca Angliei va pompa încă 150 de miliarde de lire sterline (195 miliarde de dolari) în economia britanică după ce a avertizat cu privire la riscul unei recesiuni duble din cauza pandemiei de coronavirus şi a unor perspective incerte din cauza Brexit, relatează CNN.

    Banca centrală britanică a anunţat joi că va menţine ratele dobânzii neschimbate la un nivel record de 0,1% şi va creşte achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale britanice la 875 miliarde de lire sterline (1.100 de miliarde de dolari).

    Restricţiile introduse pentru a limita creşterea rapidă a cazurilor Covid-19 ar putea afecta cheltuielilor consumatorilor într-o măsură mai mare decât a estimat banca în august, „ducând la o scădere a PIB” în al patrulea trimestru al acestui an, a adăugat instituţia.

    Anglia a reintrat joi într-un nou blocaj naţional, cu restaurante, baruri şi afaceri neesenţiale închise până pe 2 decembrie. Regatul Unit a raportat a doua cea mai mare creştere zilnică a cazurilor Covid-19 miercuri, cu 25.177 de noi infecţii înregistrate în 24 de ore.

    Blocarea şi discuţiile nerezolvate privind un acord comercial post-Brexit cu Uniunea Europeană au lăsat în incertitudine perspectivele pentru economia britanică, a declarat Banca Angliei. Fără un acord UE, companiile din Marea Britanie se confruntă cu tarife, cote şi alte bariere pe cea mai mare piaţă de export a ţării, de la 1 ianuarie.

    “Blocajul din noiembrie şi o agravarea situaţiei cu Covid-19 în restul Europei înseamnă că economia britanică este pe un curs de recesiune în această iarnă şi pentru o redresare mult mai dificilă în 2021”, a spus Tim Moore, economist director la IHS Markit.

    Estimările indică o creştere a economiei britanice în al treilea trimestru, după ce a suferit cea mai mare scădere a PIB din rândul economiilor majore.

  • Viitorul plăţilor cu bancnote: Banca Angliei plănuieşte integrarea unei monede digitale în sistemul fiscal

    Banca Angliei ia în considerare introducerea bancnotelor electronice pentru consumatori şi business-uri, potrivit BBC.

    „Suntem în mijlocul unei revoluţii a plăţilor”, a declarat guvernatorul Mark Carney, adăugând că Banca trebuie să cerceteze detaliat felurile în care pot funcţiona banii electronici.

    Carney a mai spus că schimbarea va completa, nu va înlocui, bancnotele clasice, în condiţiile în care oamenii încă au nevoie de bani cash. Însă mişcarea ar putea deschide uşa banilor programabili către o integrare tot mai accentuată în sistemul fiscal sau în aparatele casnice.

    Bancnotele au fost principalul mod de plată între indivizi şi băncile centrale timp de 300 de ani, spune Banca, adăugând că valoarea totală a bancnotelor din Marea Britanie era aproape să atingă un maxim istoric, însă oamenii au făcut tot mai puţine tranzacţii cash.

    Guvernatorul a spus că firmele de tehnologie financiară au început să ofere noi forme de bani şi noi moduri de plată, însă este important să ai o monedă creată de o bancă centrală de încredere.

    Astfel, Banca ia în considerare o Monedă Digitală a Băncii Centrale, care ar fi exprimată în lire sterline, exact ca bancnotele cu care ne-am obişnuit. În consecinţă, 10 lire digitale ar valora cât o bancnotă de 10 lire sterline.

    Sistemul ar fi diferit de banii digitali păstraţi într-un cont bancar şi de criptomonede, fiind garantat de bancă, nu de o afacere comercială. Clienţii vor putea să plătească fără să li se înregistreze toate datele tranzacţiei, ceea ce ar genera un nivel asemănător de anonimat cu cel al banilor cash.

    În 2020, se estimează că un miliard de persoane folosesc o aplicaţie mobilă de plată, numărul urmând să crească la 1,31 miliarde până în 2023. În 2008, piaţa globală de plăţi mobile era de aproximativ 881 miliarde de dolari. Până în 2024, numărul va ajunge la 3.081 de miliarde, conform merchantsavvy.

     

  • Bursele continuă să scadă dramatic chiar şi după ce BCE, Fed şi Banca Angliei au anunţat stimuli şi pachete în valoare totală de peste 140 miliarde euro; se activează mecanismul de oprire de la tranzacţionare; S&P 500 scade 8%; Dow Jones scade 10%

    Bursa americană continuă să scadă dramatic chiar şi după Banca Centrală Europeană, FED-ul şi Banca Angliei au anunţat astăzi şi ieri o serie de stimulente şi pachete în valoare totală de peste 140 miliarde euro.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare a fost activat mecanismul cunoscut drept circuit breaker – care se activează atunci când indicii bursieri majori scad cu mai mult de 7% şi reprezintă o oprire temporară de 15 minute a tranzacţionării.

    Indicele S&P 500 înregistra o scădere de 8%, în timp ce indicele Dow Jones scădea cu 10% la începutul şedinţei de tranzacţionare de joi.