BusinessMagazin

Tag: banc

  • Barna, despre comisia de anchetă legată de fraude la alegeri: Pare un banc din zona Bulă-Păcală

    „Mai ridicol decât să spui că «ştiţi, alegerile pe care noi le-am organizat cu ordinele noastre, cu mânuţele noastre, ştiţi, alegerile acelea, vrem să facem o comisie să vedem dacă nu cumva ne-am autofurat căciula». Pare un banc din zona mărfii Bulă-Păcală. Pare de-a dreptul ireal. PSD, fiind obişnuiţi ani de zile să facă matrapazlâcuri în alegeri, acum au început sau se gândesc să conteste propriile lor alegeri. Este la limita ilarului”, a afirmat Dan Barna luni seară, la Digi 24.

    Acesta a adăugat că ancheta comisiei parlamentare de anchetă ar putea duce spre sistemul electronic şi spre Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).

    ”Dincolo de faptul că e caraghios, ridicol şi subiect de glume, ar putea să existe, şi aici vorbeam cu colegii mei în Parlament astăzi (luni – n.r.), ancheta va duce spre sistemul electronic, posibil spre STS de exemplu. Cred că PSD a înţeles că în momentul în care se foloseşte vot electronic şi numărare electronică şi lucrurile sunt foarte clare, cu chei de veriificare, cu tot ceea ce înseamnă lucrul acesta e mult mai greu să te înţelegi cu doi primari de ai tăi, dintr-un colţ de judeţ, care să îţi pună în loc de un 78, un 378 sau să îţi mai completeze puţin cifrele. Pentru că totul este electronic se scanează nişte cărţi de identitate, lucrurile sunt mult mai trasabile şi mai verificabile. Atunci, din această perspectivă, este singurul loc unde aş putea să găsesc o intenţie sau un scop. Dincolo de asta, pare de-a dreptul absurd ca cei care au organizat alegerile să-şi reconteste şi să insinueze că au fost nereguli în propria lor organizare”, a conchis Barna.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele României, Klaus Iohannis: „La noi, cei care conduc instituţional destinele o fac ca şi cum ar fi la meteo”

    „Mă bucur foarte mult că am putut să revin cu această ocazie aici în Târgul Ieşilor, unde am fost de multe ori şi dacă îmi permiteţi să spun că de fiecare dată mi-a plăcut. Vorbim despre educaţie. La noi, ştiţi bancul acela educaţie, agricultură şi meteo toată lumea se pricepe. Doar că la noi cei care conduc instituţional destinele o fac ca şi cum ar fi la meteo. Sunt bucuros că am ajuns aici cu oameni care ştiu ce vorbesc care chiar ştiu ce vorbim când rostim sintagma „România educată”, a afirmat Klaus Iohannis, la Forumul Educaţiei 2019, o dezbatere pe marginea proiectului „România Educată”, care a avut loc sâmbătă la Iaşi.

    Şeful statului a adăugat că PSD va primi un răspuns de la români, la referendumul pe justiţie din 26 mai, dată la care au loc şi alegerile europarlamentare.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Victor Ponta, secretarul guvernului lui peşte: „Eram într-o altă ţară cu soţia mea şi am părăsit-o pentru domnul Grindeanu.”

    “Doamna purtator de cuvant ma cearta daca mai stau asa ca plec ca am treaba”.
     
    Toate aceste fraze nu sunt banc – aceasta este oroarea limbii. Am ras cand l-am ascultat pe dl Ponta de parca eram o maimuta fericita, dar m-am gandit apoi si mi-am revenit din fericirea mea de dobitoc: acest om a condus un guvern. Acest om se pregateste sa revina in fruntea guvernului. Acest om a condus guvernul Romaniei. Ce oroare!
     
    As vrea sa spun un lucru simplu, in cuvinte curate si clare: sunteti niste dobitoci!
     
    Dl Ponta s-a lasat nevasta pentru Grindeanu, dar nevasta dlui Ponta este verisoara lui Grindeanu. O afacere de familie, asadar, cum ar zice Adelina Radulescu.
     
    Daca partidul asta de guvernamant ar fi cu adevarat responsabil, asa cum isi spune si crede, ar da de pereti si cu Grindeanu si cu Ponta si cu “stiu programul de guvernare din scoarta cu mustata”.
     
    Tot ce vedem e o reglare de conturi publica in stil mafiot – eu nu as fi avut indrazneala sa pronunt acest cuvant (“mafiot”), daca nu l-ar fi pronuntat dl Ponta in conferinta de presa de la Palatul Victoria.
     
    O golanie politica si o oroare care-mi arata azi simplu si clar ca programul de guvernare atat de mult invocat este o minciuna.
     
    Nu vă înşelaţi copii, că şi puricii sunt vii!

  • Scoţianul care face primul cidru românesc

    Alan Clark a venit pentru prima dată în România în 2001, când avea o firmă de consultanţă. S-a îndrăgostit de România şi de o româncă cu care acum este căsătorit. Pentru el cidrul nu este un element nou, ci o băutură cu tradiţie. Tatăl său făcea cidru în casă, undeva lângă Edinburgh, încă de pe vremea când Clark era copil.

    Apoi el a continuat tradiţia şi în România şi a început să prepare cidru pentru consum personal în Argeş, unde el şi soţia lui au o casă şi o livadă de meri. Prietenii l-au îndemnat să înceapă o afacere cu cidru şi a început să lucreze la acest proiect încă din 2012.

    A studiat piaţa din România, a încercat să obţină o finanţare din fonduri europene, iar la finalul anului 2013 a găsit o hală unde putea fi amenajată o fabrică. Au început renovările în februarie 2014, apoi în toamna acelui an, când erau gata de producţie, Alan Clark a făcut o cerere pentru o autorizaţie de comercializare pe care au primit-o abia în septembrie 2015, iar luna următoare au început livrările.

    Cidrul nu era în acel moment o băutură foarte populară în România, însă asta avea să se schimbe când Heineken, unul dintre cei mai mari jucători din industria locală de bere, a făcut primul pas în afara pieţei tradiţionale şi a intrat pe segmentul de cidru prin lansarea Strongbow. „Înainte să vină Strongbow în România nu găseai nicăieri pe meniu o secţiune de cidru. Acum multe localuri au în meniu secţiune specială de cidru“, spune Alan Clark, care se bucură de apariţia competiţiei, pentru că astfel piaţa creşte mai repede.

    O piaţă care, potrivit Statistia, a generat vânzări de 718 milioane de dolari la nivel global în 2015. Heineken a promovat noul produs, iar acesta a putut fi văzut la TV, în social media şi la evenimente. Experienţa s-a dovedit una pozitivă, deoarece la doar patru luni după ce a atacat acest segment de piaţă compania olandeză a lansat un al doilea brand de cidru pe piaţa românească, Old Mout Cider, poziţionat pe segmentul premium. La scurt timp pe piaţă a intrat şi cidrul Somersby, adus pe plan local de către URBB (United Romanian Breweries Bereprod), subsidiară a grupului Calsberg Breweries.

    Potrivit unui studiu de emotional branding realizat de 360insights în care sunt analizate mărcile cele mai apreciate de români, categoria berii a fost lărgită de nou-intratul pe piaţa băuturilor alcoolice, cidrul. Astfel, Strongbow şi Somersby se lansează direct în top, pe locurile 6, respectiv 10; întrucât notorietatea mărcilor este încă medie sau scăzută (Strongbow 60%, Somersby 13%), intrarea lor direct în top este cu atât mai spectaculoasă, scria Business Magazin în urmă cu două numere.

    Pe această piaţă activează şi cidrul Clarks, care este poziţionat ca un produs românesc, un cidru obţinut 100% prin fermentarea sucului natural, stors doar din mere româneşti. „Noi ne-am poziţionat ca un produs românesc, natural, gustos, ce conţine 100% suc de mere. Avem un avantaj competitiv. Este o nişă spre care am ţintit“, povesteşte Clark. Scoţianul, care a făcut o facultate de biochimie, lucrează alături de un inginer chimist la reţeta cidrului şi mai apelează la prieteni cu cerul gurii sensibil pentru a lucra la gustul produsului.

    Clarks are un gust aparte, fiind în primul rând o băutură mai tare decât competitorii (are o alcoolemie de 7,5%), şi nu este atât de dulce precum celelalte produse de pe piaţă. Clarks este disponibil în trei sortimente – sec, demisec şi demidulce, dulceaţa fiind dată de cât suc de mere nefermentat este folosit în compoziţie, după cum aveam să aflu de la Clark. Acesta are în plan şi lansarea unui sortiment ediţie limitată, un cidru de mere cu aromă de fructe de pădure, dar pentru care aşteaptă autorizaţia de peste şase luni.

  • Cum îşi transformă corporaţiile angajaţii în “roboţi”

    DUPĂ CE DĂ CU MOPUL, FEMEIA DE SERVICIUCORPORATISTĂ SE OPREŞTE
    ÎNTR-UN COLŢ AL ÎNCĂPERII ŞI AŞTEAPTĂ.
    TRECE CEO-UL COMPANIEI:
    – CE AŞTEPTAŢI?
    – FEEDBACK, MAICĂ, FEEDBACK!

    IAR BANCUL DE MAI SUS IRONIZEAZĂ, ÎN CEL MAI SIMPLIST MOD, O ACTIVITATE DE RUTINĂ PENTRU ANGAJAŢII DIN MULTINAŢIONALE.De multe ori însă, să fii catalogat drept corporatist poate avea conotaţie negativă, semnalată mai ales de către cei care nu au lucrat pentru o multinaţională (pentru că nu au vrut sau pentru că au fost „respinşi„ de sistem) sau de către cei care au evadat, după ani buni în care au urmat regulile de multinaţională, în zona antreprenoriatului.

    Indiferent că e vorba de glume legate de munca peste program, de faptul că trebuie să dea mereu „feedback„ şefilor (chiar şi în weekend sau în concediu) sau că vorbesc romgleză, atât la serviciu, cât şi acasă, se observă o tendinţă tot mai mare a angajaţilor români din corporaţii de a face „haz de necaz„.

    Sistemul de lucru planificat, regulile din multinaţionale care, până la urmă, au condus la o profesionalizare a unei întregi clase de angajaţi au făcut din cei care se încadrează în categoria corporatiştilor persoane cu un statut social şi profesional aparte, spun specialiştii.

    „Glumele reprezintă în general o autoironie, uneori chiar amară, a condiţiei de «roboţei» ai unui sistem bine uns, pus la punct, unde procedura bate numele persoanei. Sau cel puţin aşa era în anii ‘90. Ulterior, am «asimilat» expatriaţii, care, unii dintre ei, semnificativi totuşi ca şi număr, au devenit chiar mai români decât românii! Cu toate acestea, în numele procedurilor se fac multe lucruri, unele pozitive, altele mai puţin.

    Glumele frizează mai puţin invidia celor din afara transnaţionalelor, cât, aşa cum spuneam, autoironia. În plus, mai avem o altă categorie de foşti corporatişti, astăzi antreprenori, care poate văd cu alţi ochi perioada tinereţii profesionale„, spune Cătălin Ionescu, partener în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Strategic Change.

    De regulă, o bună parte dintre cei care nu ajung să lucreze într-o multinaţională pentru că nu vor sau nu fac faţă activităţilor din aceste companii sunt cei care îi „arată cu degetul„ pe corporatişti, spune Roxana Tesiu, regional HR lead în cadrul firmei de servicii de tip BPO (business process outsourcing) Wipro Technologies.

    MULTINAŢIONALELE AU OFERIT OAMENILOR POSIBILITATEA SĂ SE DEZVOLTE PROFESIONAL, chiar dacă poate, uneori, mediul de lucru nu este cel ideal. General Electric, de exemplu, este o organizaţie recunoscută la nivel mondial pentru că ştie să formeze şi să «şlefuiască» manageri. Iar interesul tinerilor pentru o carieră într-o multinaţională este în continuare mare, dacă ne uităm la faptul că sute de candidaţi aplică pentru un post scos la concurs de o corporaţie pe site-urile de recrutare„, a spus Roxana Tesiu.

    Cu experienţă atât la stat, cât şi în privat (în companii româneşti şi în multinaţionale), Roxana Tesiu spune că principalul avantaj al muncii în multinaţionale îl reprezintă posibilităţile aproape infinite de interacţiune cu angajaţii şi clienţii companiei din alte state.