BusinessMagazin

Tag: balotesti

  • CFR a anunţat compania câştigătoare pentru dublarea căii ferată între Mogoşoaia şi Baloteşti

    Durata contractului (proiectare şi execuţie) este de 17 luni, iar sursa de finanţare, pentru realizarea acestui obiectiv, va fi asigurată din fonduri de investiţii de la bugetul de stat, conform CFR.
     
    Contractul prevede lucrări de infrastructură şi suprastructură feroviară pe întreaga distanţă, inclusiv modernizarea „Punctului de Oprire Aeroport”.
     
    „Semnarea contractului între cele două părţi este condiţionată de aprobarea bugetului pe 2019, conform clauzei suspensive menţionată în Anunţul de Participare nr. CN1005560/23.10.2018”, au subliniat reprezentanţii CFR.
     

  • Una dintre cele mai importante atracţii de weekend din Bucureşti e vizitată de mii de străini

    De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa

    50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, aquaparkul din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro).

    Aquaparkul Therme este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    Anul acesta, la finalul lunii iulie, compania va deschide parcurile Therme. Proiectul reprezintă o extindere a zonei Galaxy, cu parcul tematic Feng Shui, întins pe o suprafaţă de aproape 5.000 de de metri pătraţi, alcătuit din opt grădini tematice, precum şi completarea zonei exterioare The Palm cu parcul Pangea, întins pe 3.800 de metri pătraţi.

  • Una dintre cele mai importante atracţii de weekend din Bucureşti e vizitată de mii de străini

    De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa

    50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, aquaparkul din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro).

    Aquaparkul Therme este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    Anul acesta, la finalul lunii iulie, compania va deschide parcurile Therme. Proiectul reprezintă o extindere a zonei Galaxy, cu parcul tematic Feng Shui, întins pe o suprafaţă de aproape 5.000 de de metri pătraţi, alcătuit din opt grădini tematice, precum şi completarea zonei exterioare The Palm cu parcul Pangea, întins pe 3.800 de metri pătraţi.

  • La sfârşitul lunii aprilie, Lidl va inaugura un nou magazin în Baloteşti

    Unitatea va dispune de o zonă de relaxare pentru angajaţi, un spaţiu pentru servirea mesei, bucătărie, vestiare şi o terasă situată la etaj, cu lumină şi ventilaţie naturală, precum şi o sală destinată studiului individual, dotată cu aparatura necesară pentru e-learning, pentru angajaţi.  

    Magazinul va avea o suprafaţă de de vânzare de 1.400 mp şi peste 140 de locuri de parcare. În cadrul magazinului vor lucra în jur de 20 de angajaţi.  

  • Antreprenorul Ovidiu Buluc mută cartierul general la Baloteşti

    In biroul său aflat la câţiva paşi de staţia de metrou Pipera, Ovidiu Buluc este liniştit. A încheiat anul 2013 între primii trei în clasamentul distribuitorilor de medicamente din România, iar afacerile sale au crescut cu 17%, în timp ce profitul brut a urcat cu 50%. „A fost o creştere de 6% a pieţei, iar restul vine din cota de piaţă luată de la alţii.

    Profitabilitatea a crescut printr-o mai bună gestionare a costurilor şi o sporire a productivităţii personalului, pentru că numărul de angajaţi a rămas constant. Chiar acum stau eu personal în birou şi pritocesc fiecare capitol de cheltuieli şi sunt convins că până la finalul lunii mai pot face două-trei milioane de lei economii.„ Anul 2014 a debutat pentru Farmexim cu mutarea integrală a activităţii logistice la Baloteşti, loc unde antreprenorul a investit 14 milioane de euro într-un depozit de 15.000 de metri pătraţi care permite stocarea a 6.000 de paleţi.

    „Ce am operat până în şase ianuarie nu era depozit. Era un spaţiu adus cât de cât la un nivel, dar nu aveam viteză de operare în interior. Actualele facilităţi din Pipera nu mai corespund stadiului de dezvoltare a companiei. Aveam nevoie de un spaţiu mai mare, iar din punct de vedere tehnologic aceste spaţii au fost gândite ca nişte hale industriale, nu ca nişte depozite. Nu puteam să construim fluxuri sau să intrăm cu TIR-ul„, spune Buluc.

    Omul de afaceri a cumpărat în urmă cu doi ani terenul de 40.000 de metri pătraţi de la Baloteşti de la un cetăţean turc, la un preţ de 1,6 milioane de euro. „Mi-am trimis echipa de arhitecţi şi specialişti să vadă zece depozite din străinătate să avem un model funcţional. Nu mai inventăm noi roata. Actualul depozit central permite şi extinderea activităţii.„ Farmexim şi-a propus pentru anul în curs o creştere a cifrei de afaceri de 10%, însă Buluc admite că „zece la sută înseamnă 150 de milioane de lei în plus la vânzări, ceea ce e un obiectiv curajos„.

    Noul centru logistic are implementat un sistem de warehouse management şi va permite o gestionare mai precisă a întregului lanţ de operaţiuni logistice la nivel naţional, cu efecte în scurtarea timpului de distribuţie şi creşterea profitabilităţii pe termen mediu şi lung. Investiţia în depozit se va amortiza în 20 de ani.

    În prezent, în sediul din Pipera mai activează doar birourile Farmexim şi Help Net. „Am scos tot la vânzare. Vorbim de 26.000 mp, din care 4.600 reprezintă spaţii de birouri şi 10.000 mp înseamnă depozite. Vreau să vând pentru că nu pot să gestionez două imobile. Din vară vom funcţiona în totalitate la Baloteşti„, spune Buluc. Preţul cerut de antreprenor este de circa 600 de euro/mp, ceea ce înseamnă un cost total de 15,6 milioane de euro.

    „Sunt în discuţii. Nu m-am agitat pentru că nu sunt sub presiune. Nu vreau să vând în orice condiţii. Faptul că este în gura metroului o face una dintre cele mai bune zone. În plus, pe şoseaua Fabrica de Glucoză o să intre autostrada Bucureşti – Ploieşti, ceea ce îi oferă o poziţie foarte bună. Aici se poate face un foarte frumos centru comercial.„ Centrul logistic la Baloteşti include şi o clădire de 6.000 mp de birouri, cu termen de finalizare în luna iunie.

    Şeful Farmexim plănuieşte să cumpere şi un teren de 10-12 mii mp la Timişoara, unde va construi un depozit de 5.000 mp. „Cei trei mari (Mediplus, Farmexpert şi Farmexim – n.red.) continuă să facă investiţii. Va urma o perioadă de consolidare a pieţei în care distribuitorii mari îşi vor creşte afacerile pe seama reducerii activităţii celor mici.„

  • Ovidiu Buluc investeşte 16 milioane de euro într-un nou centru logistic la Baloteşti

    Pentru a susţine ritmul de creştere pe care compania l-a înregistrat în ultimii ani, dar şi pentru a spori nivelul serviciilor oferite către partenerii săi, producători de medicamente sau farmacii, Farmexim a iniţiat în anul 2012 un proces investiţional care a avut ca principal obiectiv pregătirea companiei pentru provocările anilor următori.

    Depozitul este echipat cu dotări tehnologice de ultimă generaţie în domeniu, la standarde GDP, are o suprafaţă de peste 15.000 mp şi o capacitate de stocare de peste 6000 de paleţi, permiţând gestionarea unui număr de peste 11.000 de articole diferite.

    În cadrul grupului, Farmexim, unul dintre primii trei distribuitori de medicamente din România, a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri brută de aproximativ 1.500 miliarde de lei (aproximativ 340 milioane euro), în creştere cu peste 17% faţă de 2012. Totodată, compania a înregistrat în anul 2013 un profit cu peste 50% mai mare faţă de anul 2012.

    Farmexim este prima companie de import şi distribuţie de medicamente din România, înfiinţată în Bucureşti în anul 1990. În cei 24 de ani de activitate, compania a ajuns să asigure distribuţia de medicamente la nivel naţional, prin intermediul unui număr de 13 filiale, în principalele oraşe ale ţării. Compania are parteneriate cu peste 250 de producători de medicamente, interni şi externi, şi oferă un portofoliu de peste 5.500 de produse unui număr de 3.500 de clienţi farmacii şi peste 400 de spitale.

  • Cel mai mare lanţ de supermarketuri din România: Mega Image va ajunge la o reţea de 260 de magazine

     Primul dintre cele cinci magazine va fi deschis miercuri în Baloteşti, Ilfov. Unitatea, operată cu brandul Mega Image, are o suprafaţă de 451 metri pătraţi, se arată într-un comunicat al retailerului.

    “Mega Image îşi extinde în mod constant reţeaua de magazine, ajungând la 256 de locaţii, şi pătrunde astfel tot mai mult în proximitate. Mega Image urmează să mai deschidă patru magazine noi până la finalul lunii octombrie”, se arată în comunicat.Xavier Piesvaux este şeful Mega Image.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are 27 de ani şi a refuzat oferte de joburi din America şi Emirate ca să îşi îndeplinească visul la Baloteşti

    De la un loc destinat doar pescuitului, Laguna Verde este azi un complex turistic: cabane, un restaurant cu specific pescăresc şi echipamente pentru sporturi acvatice în mijlocul câmpului.

    Alaska era liniştitoare, mai ales dimineaţa, când ne duceam la micul dejun, şi, până veneau clienţii, ne beam cafeaua pe ultima punte a vasului în timp ce traversam canalele dintre păduri„, îşi aminteşte Dan Mehedinţu unul dintre cele mai plăcute momente petrecute pe vasul de croazieră. În cei patru ani în care a lucrat traversând oceanele a văzut mare parte din lume, dar a hotărât să se întoarcă în ţară pentru a conduce împreună cu tatăl lui afacerea „Laguna Verde”.

    Construită în jurul unei bălţi aflate la 15 kilometri de Capitală, aceasta constă într-un restaurant cu specific pescăresc, 20 de căsuţe din lemn şi o vilă pentru cazare, pontoane prevăzute cu instalaţii de iluminare destinate pescuitului, dar şi hidrobiciclete, bărci, skyjet sau caiac canoe – cu o valoare totală de jumătate de milion de euro.

    Cu clienţii selectaţi atent, Mehedinţu mizează pe „oaza de linişte„ pe care tatăl lui a încercat să o găsească atunci când a venit prima oară în Baloteşti. Acum atât tatăl, cât şi fiul îşi petrec cea mai mare parte a timpului în „lagună„, împărţindu-şi activitatea între discuţiile cu clienţii – printre care pot fi văzuţi şeici sau politicieni –  coordonarea angajaţilor, inovaţii cum ar fi o fântână arteziană în mijlocul lacului sau alegerea mobilierului pentru restaurantul recent deschis.

    „M-am certat cu toată familia, iar apoi am pornit pe un vas de croazieră„, îşi descrie Mehedinţu începutul experienţei în domeniul restaurantelor, în 2001. În acea perioadă era student în anul trei la Facultatea de finanţe-bănci în cadrul ASE şi simţea că nu va continua în acest domeniu. Prin urmare, imediat ce a împlinit vârsta legală servirii de băuturi alcoolice a luat drumul mărilor şi oceanelor: „Aveam 21 de ani, câştigam 4.000 de dolari pe lună şi vedeam şi lumea„.

    Amuzat, îşi aminteşte că găsise o modalitate prin care să o facă mai uşoară: „Am găsit un job pe barcă în care trebuia să îi supraveghez pe chelnerii din barul personalului, astfel mi se permitea să mă trezesc la ora 11„. Soluţie pe care o consideră caracteristică stilului „descurcăreţ„ al românilor, care găsesc întotdeauna o portiţă prin care să muncească mai puţin. În cei patru ani în care a lucrat pe vas, a strâns 60.000 de dolari: salariul era de 50 de dolari, iar restul de bani veneau din bacşiş de la cei circa 4.000 de clienţi obişnuiţi cu servicii de lux.

    După ce s-a întors în ţară, şi-a cheltuit banii pe o maşină sport şi pe o casă şi a plecat să studieze în Elveţia la o şcoală de management hotelier. Şcoala presupunea un curs teoretic de şase luni şi un training practic în Washington, SUA, unde Mehedinţu a experimentat toate etapele muncii din industria HoReCa. A început cu spălatul vaselor şi bucătărie – pe care le numeşte un coşmar -, apoi cu gestionarea magaziei, până la marketingul şi contabilitatea unui restaurant.

    Managerii restaurantului de peste Ocean i-au propus să lucreze acolo, dar a ales să se întoarcă în Elveţia pentru a-şi continua studiile cu obţinerea unei diplome de master, tot în domeniul managementului hotelier. Deşi oferta de la americani era încă valabilă, iar altele au continuat să vină, din Dubai, Vietnam sau Taiwan, Mehedinţu a mizat pe România pentru continuarea afacerii începute de tatăl lui, în acea perioadă o baltă de pescuit.