Tag: bal

  • Cum a reuşit o tânără din Bucureşti să transforme o pasiune din liceu într-o afacere de peste 100.000 de euro

    În adolescenţă, combina texturi şi culori, dar ce tânără nu face asta, în anii de liceu, din dorinţa de a evada din lumea copiilor? De la a fi atentă la felul în care se îmbracă şi se încalţă ea însăşi, Wilhelmina Tambac a trecut la a le da sfaturi – solicitate sau nu – prietenelor ei. Iar de aici până la o afacere cu pantofi şi genţi nu a mai fost decât un pas… de fapt, mai mulţi, făcuţi în încălţămintea potrivită.
    L-a cooptat în afacere pe Daniel Ştefan şi în 2013 au pus împreună bazele The 5th Element, un business care le-a adus anul trecut venituri de 120.000 de euro. Numele brandului a fost o constatare a formei pe care o ia un pantof cu toc aşezat cu vârful în jos şi tocul către dreapta, acesta devenind, de altfel, şi logoul mărcii.
    „Ceea ce a fost deosebit de important în procesul de testare a produselor noastre a fost identificarea unei nişe în piaţa de fashion. Am observat că, deşi erau foarte multe opţiuni pe piaţă pentru încălţăminte, posibilitatea selecţiei pieilor era inexistentă”, povesteşte Wilhelmina Tambac.
    Aşa se face că în atelierul tinerei de 31 de ani clientele au un întreg catalog din care pot alege tipul de piele pe care îl preferă pentru pantofii, sandalele, balerinii sau ghetele pe care urmează să le poarte, de la piele clasică la piele întoarsă, lăcuită, cu aspect de şarpe, în nuanţe sidefii sau cu reflexii colorate.
    „Încălţămintea reprezintă accesoriul care poate da tonul oricărei ţinute – fie o va pune în valoare, fie o va dezavantaja, accentuând acele forme sau elemente care nu arată bine împreună.” După pantofi, „cheful” de creaţie s-a extins, natural, şi către genţi. Tot din piele pe alese. De designul pantofilor şi al genţilor se ocupă chiar Wilhelmina Tambac, care le şi consiliază pe cumpărătoarele din showroom şi din spaţiul virtual, în vreme ce colegul ei Daniel Ştefan se ocupă de administrarea afacerii şi este implicat direct în producţie. Împreună au pornit la drum acum şase ani.
    „Investiţia iniţială a fost de 1.000 de euro, echivalentul a şase perechi de pantofi. Pe parcurs, am început să investim în modele, piei şi calapoade, iar asta ne-a mărit semnificativ investiţia”, spune Wilhelmina Tambac.
    Pentru ca încălţămintea şi genţile The 5th Element să fie exact aşa cum le imaginează ea pe hârtie, lucrează mai mulţi angajaţi din câteva ateliere de producţie din Capitală, cu care antreprenorii au parteneriate. Atelierele prelucrează manual produsul final, folosind designul, calapoadele şi pieile furnizate de The 5th Element şi aduse preponderent din Italia. „Fiecare dintre cliente are parte de consiliere, fie că primim o comandă pe site, pe Facebook, pe Instagram sau direct în showroom. Ca atare, rata de retur este de până în 7%, fiind foarte mică pentru această piaţă.”
    Showroomul din Bucureşti funcţionează doar cu scop de prezentare, fiind practic poarta de intrare pentru viitoarele cliente, care pot să probeze încălţămintea şi să vadă întregul portofoliu de piei şi calapoade, urmând plasarea comenzilor propriu-zise. Din constatările celor doi fondatori ai The 5th Element, clientele vin, de regulă, din segmentul de vârstă cuprins între 24 şi 35 de ani, dornice să poarte produse realizate manual, şi nu industrial. „Sunt acele femei din mediul urban care au viaţă complexă, care participă la multe evenimente – sociale sau personale – şi ca atare au nevoie să-şi completeze ţinuta cu accesoriul perfect”, spune Wilhelmina Tambac. Toate colecţiile create de The 5th Element începând din 2013 sunt încă active, astfel că cei doi fondatori au decis să nu păstreze stocuri, pentru că ar fi avut un volum mult prea mare de produse. În plus, stocul înseamnă produse făcute pe o singură culoare de piele şi textură, or, cum afacerea lor mizează tocmai pe personalizare, păstrarea unor astfel de prototipuri nu se justifică. „În 2019, ne-am propus să colaborăm cu alte businessuri, dezvoltându-ne portofoliul de clienţi B2B (business to business – n. red.), precum agenţii de publicitate şi multinaţionale, care au nevoie de echipamente pentru diferite campanii de marketing sau promovare. Avem deja un parteneriat cu o multinaţională din industria tutunului, iniţiat acum trei ani. Avem parteneriate şi cu alte companii, pentru care producem încălţăminte şi genţi pentru diverse proiecte”, mai spune Wilhelmina Tambac. Practic, în cadrul acestor colaborări, The 5th Element produce genţi şi încălţăminte pentru hostesse, în funcţie de sezon şi de cerinţele clienţilor. O pereche de balerini, de pildă, sub emblema The 5th Element începe de la 340 de lei, iar o pereche de cizme ajunge la 600 de lei. Media pentru o pereche de pantofi sau sandale este în jurul a 400 de lei. Dar orice femeie ştie că valoarea pantofilor nu stă în bani, ci în imboldul pe care ţi-l dau ca să cucereşti lumea.


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • La bal cu cărţi, cadrane de ceas şi fân

    Dacă unii folosesc, de exemplu, saci de plastic pentru gunoi pentru colecţiile lor, alţii, precum creatoarea franceză Sylvie Falcon, folosesc mai tot ce le cade în mână pentru a confecţiona rochii de bal unicat.

    Aceasta s-a gândit să recurgă şi la alte materiale în afară de cele textile din dorinţa ca fiecare rochie a sa să spună o poveste.

    Confecţionarea unei rochii poate dura până la 250 de ore, iar printre materialele folosite se regăsesc bucăţi de instrumente muzicale, partituri, cotoare de cărţi şi chiar fân ori cadrane de ceas. 

  • Cum arată cea mai scumpă casă din lume. Costă un miliard de euro FOTO

    Cea mai scupă casă din lume a fost pusă la vânzare în sudul Franţei, pentru suma de un miliard de euro.

    Villa Les Cèdres, care a fost construită în jurul anului 1830 a fost cândva reşedinţa regelui Belgiei, Leopold al II-lea. Este localizată în oraşul exclusivist Saint-Jean-Cap-Ferrat, apoape de Nisa.

    Conform Daily Mail, proprietarul actual al casei, Suzanne Marnier-Lapostolle, un membru al familiei Marnier, ar căuta ceva mai mic în care să trăiască. Casa a aparţinut familiei, celebră pentru fabricarea coniacului, din anul 1920.

    Proprietatea are 10 dormitoare, o piscină de dimensiuni olimpice, o sală de bal şi grajduri pentru 30 de cai.

    Vezi aici cum arată cea mai scumpă casă din lume

  • Românul care a compus peste 300 de partituri pentru filme sau seriale TV. A obţinut Discuri de Aur şi Platină în întreaga lume

    Vladimir Cosma  este un violonist, compozitor şi dirijor francez de origine română care a compus coloanele sonore a peste 300 de filme. Acesta a realizat muzica pentru producţii cinematografice de succes, printre care se numără şi capodopera lui Ettore Scola “Balul”. Celebrul compozitor a acceptat să semneze pentru prima dată coloana sonoră a unui film românesc, “Funeralii fericite”, de Horaţiu Mălăele în 2013.

    Cosma s-a născut în Bucureşti într-o familie de muzicieni. Tatăl său a fost pianist şi dirijor, iar mama sa, Carola, autor-compozitor şi unchiul său Edgar Cosma, compozitor şi dirijor, a condus Orchestra Cinematografiei din Bucureşti.

    După câştigarea primelor sale premii la Conservatorul Naţional de la Bucureşti, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar),în 1963, unde îşi va continua studiile cu Nadia Boulanger şi la Conservatorul Naţional din Paris, potrivit Wikipedia. El îşi câştigă exitenţa concertând în lume ca violonist, iar in 1968, Yves Robert îi încredinţează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau seriale TV.

    De-a lungul carierei sale, Vladimir Cosma a primit două premii César pentru cea mai bună muzică de film, pentru contribuţia sa în cadrul producţiilor cinematografice “Diva” (1982) şi “Le Bal” (1984), precum şi două premii 7 d’Or, pentru cea mai bună muzică TV, în 1986 şi 1991.
    De asemenea, Cosma a obţinut numeroase Discuri de Aur şi Platină în întreaga lume: Franţa, Germania, Japonia, Anglia, Elveţia, Belgia, Italia, Olanda, Scandinavia, etc

  • CRĂCIUN 2015: Care era meniul de Crăciun în 1937 – FOTO

    Cu toţii aşteptăm perioada sărbătorilor de la finele lunii decembrie când, pe lângă cadouri, avem un alt motiv de a ne strânge împreună: masa de Crăciun. 2015 ne găseşte aşezaţi în faţa unui meniu variat, însă puţini ştiu că şi “pe vremuri” românii se bucurau de bucate pe cinste.

    În 1937, oamenii sărbătoreau Naşterea Domnului prin mese festive, unde erau invitaţi apropiaţii şi oamenii de seamă din acea perioadă. Conform unui jurnal de bal din 1937, descoperit de către Ion Coja, mesenii începeau să apară la casa gazdei în jurul prânzului, unde erau întâmpinaţi cu cele mai frumoase tacâmuri şi farfurii.

    Conform regulilor nescrise ale vremurilor respective, oamenii nu se aşezau direct la masa, ci socializau o perioadă. Domnii aveau la dispoziţie “alune sărate şi ţuică de Văleni”, în timp ce doamnele îşi retuşau machiajul, iar copiii deschideau cadourile de Crăciun.

    În tot acest timp masa se umplea de bunătăţi, printre care ouă umplute cu o pastă făcută din ficat de pasăre, roşii umplute cu brânză, caşcaval (cel mai bun era de la oierii sibieni), kaizer, măsline naturale marinate, salam de Sibiu, murături şi piftie de porc şi curcan. 

    După ce invitaţii luau câte puţin din fiecare (erau îndemnaţi de gazde să nu mănânce prea mult pentru a păstra loc următoarelor bunătăţi), urma un fel de mâncare aşteptat de toată lumea: salata de boeuf  “făcută din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de măsline, altceva, dar nu se mai ştie calitatea în ziua de astăzi ! Cu o cruce mare, roşie, din murături roşii, gogoşari, peste maioneză strălucitoare”, notează Ion Coja pe ioncoja.ro.

    Aceasta era prima parte a festinului, astfel că mesenii făceau o pauză de la mâncare şi se ridicau de la masă pentru a relua discuţiile despre societate şi politică, timp în care doamnele ajutau la strânsul farfuriilor şi la înlocuirea platourilor cu alte bunătăţi pe bază de peşte.

    “Iarăşi doamnele se ridicau de la masă, evacuau farfuriile şi platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăţi: icre şi pescărie.
    Icre de Manciuria şi Beluga (negre) şi autohtonele icre de ştiucă . Cu lămâi frumos tăiate, în spirale şi la icrele negre se mai adăuga unt de Sinaia şi gălbenuş tare de ou. Pâine prăjită, de la cuptorul de pe Zece Mese “, completează lingvistul pe site-ul său. La toate acestea se adăuga şi un platou mare, pe care se afla un şalău cu maioneză, sos alb de lămâie şi somn la grătar.

    Urma iarăşi o pauză de discuţii pentru a se face loc pe masă felurilor de mâncare tradiţionale. Abia acum urmau să apară ciorba de perişoare sau supa de pui şi sarmaluţele cu mămăligă, confirmând avertismentul gazdei de mai devreme.

    “Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile de porc, curcan şi vânat, cartofii prăjiţi pai-franţuzeşte, murăturile de multe feluri, gogonele, castraveţi, gogoşari. Apoi mici bucăţele de cârnat , ficat , rinichi , şorici , lebăr , caltaboş , mititei , POMANA PORCULUI ! Două feluri de vin roşu sec , Băbească şi Pietroasele . Pentru copii se făcea un meniu separat, cu piure şi şniţel vienez”, notează lingvistul Ion Coja, conform unui jurnal de bal din 1937.

    După masa copioasă musafirii erau invitaţi să se relaxeze la o cafea în salon, după care urmau piesele la patefon, ce aveau să ridice oamenii la dans. Nu lipseau în tot acest timp fructele exotice şi cozonacii pufoşi, umpluţi cu stafide, nucă şi cacao (nu se punea rahat).

    La final, mesenii erau invitaţi să servească din cele două torturi cu mere (unul pentru Prunc şi celălalt pentru fecioara Maria), iar vinul se schimba cu unul dulce, de Cotnari. Nu se servea şampanie de Crăciun, aceasta fiind păstrată pentru Revelion.

    Masa de Crăciun din 1937 se întindea până spre miezul nopţii, asta pentru că unii oameni uitau să mai plece acasă. Drept urmare, pe la ora 22:00 musafirii erau serviţi cu a doua cafea, numită “sictir caffe”, semn că invitaţii ar trebui să-şi ia rămas bun de la gazde.

    A doua zi, gazdele primeau scrisori de mulţumire din partea musafirilor, semn că masa de Crăciun a fost una apreciată de toată lumea.

  • Lux cu moderaţie: “In vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”

    Inainte clienţii cumpărau mai uşor. Acum au intervenit şi criza şi saturaţia„, spune Carmen Şeitan, care este implicată alături de soţul său în industria modei de lux de mai bine de un deceniu şi nu se vede făcând altceva. Familia Şeitan deţine în România patru buticuri de lux: Brunello Cucinelli, Moschino, Canali şi Distinto.

    Explicaţia vine din faptul că mulţi clienţi au deja produsele de bază, motiv pentru care acum mai cumpără doar la nevoie. „Înainte cumpărau mai uşor.„ Astfel, în vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”.

    Istoria declinului nu a fost însă una liniară, ca în alte industrii. 2009 a fost un an agitat pentru piaţa de lux. Companiile au intrat în silentio stampa, iar cumpărătorii au început să se lase aşteptaţi. Trecătorii nu făceau mai mult decât să arunce o privire către vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbării lor prin centrul oraşului. Pentru unele nume mari acesta a fost începutul sfârşitului.

    La început a fost Escada. Apoi au urmat La Perla, Versace Jeans Couture şi Hugo Boss. Începând cu 2010 însă, situaţia a luat o altă întorsătură, multe dintre mărci au revenit pe piaţă şi şi-au încercat norocul a doua oară. Piaţa a câştigat câteva zeci de nume în perioada 2010-2012. Începând cu 2013 însă, prudenţa a devenit cuvântul de ordine şi în industria luxului. Astfel, s-a schimbat în totalul afacerilor ponderea vânzărilor realizate în perioada de reduceri, tot mai mulţi clienţi preferând să meargă la cumpărături în perioada ofertelor şi discounturilor.

    „Acest comportament de consum nu îţi permite să te dezvolţi, ci doar să te menţii în piaţă.” Mai mult, chiar şi după ce va trece criza iar românii vor avea din nou mai mulţi bani ei vor fi obişnuiţi cu acest nou comportament de consum şi vor avea nevoie de trei-cinci ani pentru a reveni la obiceiurile iniţiale. „Dacă nu reuşeşti să vinzi 45-50% din marfa comandată înainte de perioada reducerilor ai o problemă.„

    Carmen Şeitan mai spune că nu doar comportamentul de consum s-a schimbat, ci şi unii clienţi: unii au dispărut, alţii sunt nou intraţi. Există însă şi aceia care au rămas fideli anumitor mărc i încă de la intrarea acestora pe piaţă. „Numărul total al clienţilor a rămas similar, iar vânzările sunt în uşoară creştere. Profitul însă este cel care a avut de suferit.„ Afacerile familiei Şeitan au fost în 2012 de circa 5 milioane de euro, iar pentru acest an estimează o stagnare sau o creştere de 1-2%. Marja de profit se situează la 10-12%.
     

  • Funeriu, ministrul Educatiei, danseaza vals la balul lui Ghita Falca (VIDEO)

    Balul caritabil la care au participat apropiatii sefului PDL
    Arad, Gheorghe Falca, a incantat invitatii cu orchestra si mancarea
    la cel mai inalt nivel: cerb lopatar, rata si somon. Biletul de
    intrare a costat 500 de lei, banii avand ca scop sustinerea unei
    cauze nobile, spun organizatorii.

    Atat ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, cat si cel al
    Internelor, Traian Igas, si secretarul de stat Eusebiu Pistru sunt
    aradeni.

    Ghita Falca este un apropiat al presedintelui Traian Basescu. In
    iulie 2007, presedintele Basescu a botezat-o pe fiica primarului
    aradean Falca la manastirea din cartierul Gai din municipiul
    Arad.

    Inalta Curte de Casatie si justitie a luat in calcul, in urma cu
    o saptamana, cererea procurorilor DNA ca dosarul edilului Gheorghe
    Falca pentru presupuse fapte de coruptie sa nu mai fie judecat de
    Tribunalul Arad, decizia urmand a fi luata in februarie. Din
    octombrie 2007, Falca a fost trimis in judecata pentru de luare de
    mita si abuz in serviciu contra intereselor publice, urmat de
    obtinerea unui avantaj patrimonial, cu consecinte deosebit de
    grave.

    Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea,
    spunea la finele lunii noiembrie ca Ghita Falca e candidatul pe
    care il sustine la conducerea PDL: “Eu nu l-am propus, cred ca s-a
    inteles gresit. Domnul Falca e singurul despre care eu stiu ca
    doreste sa candideze si acest lucru este de apreciat. Eu cred ca
    aceasta atitudine deschisa, care incurajeaza competitia, e
    sanatoasa pentru viata partidului. Mai degraba apreciez pozitia
    domnului Falca, de a declara ca da, urmeaza sa candideze, decat a
    altor colegi care incearca sa traga sfori si nu fac acest anunt sau
    asteapta sa-si negocieze candidatura inainte de a face
    anuntul”.

    Iata cum danseaza vals ministrul Educatiei, Daniel Funeriu
    (VIDEO)