BusinessMagazin

Tag: bailout

  • Grecia a trimis miniştrilor din zona euro cererea pentru prelungirea acordului de ajutor financiar

    “Am primit cererea Greciei pentru o extindere cu şase luni”, a scris Dijsselbloem pe Twitter, fără a oferi alte detalii referitoare la termenii continuării acordului.

    De asemenea, un oficial al guvernului de la Atena a declarat că documentul prin care executivul elen cere ca fondurile din pachetul de bailout să fie disponibile şi după finalul lunii februarie a fost trimis către creditorii săi joi dimineaţa, potrivit Bloomberg.

    Miniştrii de finanţe din zona euro vor evalua joi după-amiază cererea Greciei, iar dacă vor considera că o înţelegere între cele două părţi poate fi încheiată pe baza propunerii guvernului elen, se vor întâlni vineri pentru a lua o decizie finală.

    Acordul pe care Grecia l-a încheiat în 2010 cu Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional pentru un pachet de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro expiră la sfârşitul lunii februarie.

    În lipsa încheierii unei noi înţelegeri între guvernul de la Atena şi creditorii săi, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată până la finalul lunii martie şi ar putea părăsi zona euro.

    JP Morgan a avertizat în această săptămână că băncile din Grecia vor rămâne fără garanţii pentru accesarea de noi credite în trei luni şi jumătate, întrucât clienţii acestora retrag din conturi circa 2 miliarde de euro săptămânal.

    În luna ianuarie, BCE a decis să nu mai permită băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, punând presiune pe banca centrală a Greciei şi pe guvernul condus de Alexis Tsipras pentru renegocierea datoriei publice.

    Banca centrală a Greciei furnizează în prezent băncilor lichidităţile de care acestea au nevoie prin accesarea programului de finanţare de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance) de la BCE, program care a fost suplimentat joi cu 3,3 miliarde de euro, la 68,3 miliarde de euro.

    În aceste condiţii, mai mulţi reprezentanţi ai creditorilor internaţionali au solicitat Greciei să ceară prelungirea programului de sprijin financiar, după ce întâlnirea de luni a Eurogrupului s-a încheiat fără un acord între ministrul grec de Finanţe Yanis Varoufakis şi omologii săi din zona euro.

    Ministrului german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat marţi că Grecia trebuie să ceară extinderea programului, deoarece miniştrii Finanţelor din zona euro nu vor discuta acordarea de noi ajutoare în absenţa unei cereri formale din partea lui guvernului elen.

    Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.

  • Criza din Cipru oferă două lecţii pentru investitorii şi bancherii din Europa: Conturile nu trebuie să depăşească 100.000 de euro, iar băncile pot să dispară cu economiile lor

    Despre bailoutul Ciprului, care presupune bani blocaţi în conturi, obligarea deponenţilor înstăriţi să suporte pierderi şi lichidarea băncii Laiki, una dintre cele mai mari din ţară, oficialii europeni spun că nu va fi un model pentru programele viitoare de salvare. Dar ei ţin să dea două avertismente: băncile pot fi desfiinţate pen­tru a nu înghiţi banii guvernelor, iar dacă o bancă se prăbuşeşte, o parte din pierderi va fi suportată de cei cu depozite mari.

    „Este important ca din lecţia Ciprului să învăţăm că băncile pot fi desfiinţate, chiar dacă vor fi dificultăţi în aplicarea programului (de bailout – n.r.)“, a declarat guvernatorul băncii centrale germane Jens Weidmann într-un interviu difuzat de postul de radio Deutschlandfunk. El a asigurat că bailoutul Ciprului nu poate fi considerat un model, deoarece acesta a fost croit strict pentru a acoperi problemele cipriote, una dintre ele fiind un sistem financiar prea mare în comparaţie cu economia reală, dar a atenţionat că este „crucial“ ca aceeia care care au adus băncile în pragul falimentului să fie traşi la răspundere.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ca şi în România, liderii portughezi nu-şi cunosc Constituţia: Mai multe măsuri de austeritate, printre care tăierea pensiilor, au fost declarate neconstituţionale

    Curtea Constituţională a Portugaliei a respins mai multe măsuri de austeritate din programul de bailout de 78 de miliarde de euro aflat în deru­lare de aproape 2 ani, printre care eliminarea unuia dintre cele 14 salarii pe care angajaţii publici le primesc într-un an şi reducerea cu 6,4% a pensiilor foştilor salariaţi ai statului.

    În România, în 2010, Curtea Constituţională a declarat ne­consti­tuţional un plan al guvernului de a reduce cu 15% pensiile. Salariile angajaţilor publici au fost atunci diminuate cu 25%, iar pentru a acoperi deficitul de finanţare, guvernul a majorat TVA.

    Reducerea pensiilor a fost declarată neconstituţională şi în Slovenia anul acesta. Acelaşi lucru s-a întâmplat în Grecia în 2012, dar aici ar fi urmat a cincea reducere într-un interval scurt de timp.

    În Portugalia, pe lângă eliminarea unui salariu de vacanţă şi tăierea pen­siilor, comisia de 13 judecători ai Curţii Constituţionale a mai declarat ca fiind neconstituţionale diminuarea ajutoa­relor acordate şomerilor şi persoanelor bolnave, potrivit Deutsche Welle.

    Toate stirile sunt pe zf.ro