Tag: baieti

  • Antreprenoarea care a construit un imperiu în ţara noastră. Ea şi-a dus afacerea şi peste graniţe, vânzându-şi produsele în 15 ţări

    Printre cele mai recente realizări profesionale ale Rucsandrei Hurezeanu, fondator şi CEO Ivatherm, inclusă recent în catalogul 105 Cele mai puternice femei din business – ediţia 2020, realizat de Business Magazin, se numără extinderea internaţională a brandului Ivatherm în 15 ţări, precum şi o serie de lansări de produse noi. Pentru anul în curs ea spune că şi-a propus o creştere de 30% a businessului.

    În ceea ce priveşte calităţile pe care o femeie le poate aduce într-o afacere, fondatoarea Ivatherm observă astăzi o creştere a importanţei valorilor „feminine” în conducerea companiilor: comunicarea, empatia, grija faţă de ceilalţi sunt valorizate mai mult, iar femeile-lider de astăzi par confortabile cu propria feminitate, recunoscând şi apreciind grija pentru ceilalţi în stilul lor de conducere. „Când mă întorc din Asia sau din Orientul Mijlociu, ţări în care femeilor le e greu să se facă auzite şi îşi câştigă greu locul la masă, sunt recunoscătoare şi bucuroasă că sunt româncă şi apreciez mai mult ţara în care trăiesc şi valorile ei, chiar dacă mai e mult de muncă până să ajungem la o egalitate reală.”

    În cazul său, spune că, fiind mamă a doi băieţi, nu i-a fost întotdeauna uşor să găsească un echilibru între partea profesională şi cea personală, să se împartă între muncă, viaţa de familie şi călătorii. „Dar băieţii mei au înţeles că muncesc mult şi sunt des plecată, că nu sunt ei mereu centrul universului şi cred că le-a prins bine.”

    Sfatul său pentru tinerele antreprenoare este: „Să se concentreze pe profesia lor şi pe a fi cele mai bune în ceea ce fac, fără să se lase distrase de la inima businessului şi de la pasiunea lor.”

     

     

  • Dezvoltatorii va trebui să facă noile apartamente după chipul şi asemănarea fetelor, pentru că băieţii preferă să rămână la mama acasă

    1. Băieţii pleacă mai târziu de acasă şi fetele mai devreme.
    Conform unor date de la Institutul Naţional de Statistică citate de Hotnews, jumătate dintre bărbaţii români cu vârsta între 30 şi 34 de ani locuiesc cu părinţii.
    De asemenea, sunt peste un milion de români, băieţi şi fete, cu vârsta între 29 şi 34 de ani care stau cu părinţii.
    Iar această tendinţă este de creştere.
    Acum 20 de ani, doar trei din zece bărbaţi români locuiau cu părinţii, iar astăzi sunt 5 din 10.
    Faptul că băieţii stau mai mult cu părinţii însemnă o modificare socială importantă, care va însemna o lipsă de cerere pe piaţa imobiliară.
    Daniel David, cel mai cunoscut psiholog român, spune, citat de Hotnews: Cauza principală pentru care băieţii stau mai mult cu părinţii este cea economică, adică nu au bani pentru chirie sau pentru rata unui apartament. Ponderea ratei pentru un apartament dintr-un salariu mediu a scăzut la 60%, faţă de 250% acum 10 ani.
    Eu cred mai degrabă că bărbaţii preferă confortul din familie, rufele călcate, masa pusă şi să-şi păstreze banii lor. Dar mai mult decât atât, având mult mai multe opţiuni feminine şi multe prejudecăţi care s-au eliminat, preferă să nu-şi asume prea multe responsabilităţi.
    2. Fetele pleacă de acasă mult mai repede, în jurul vârstei 25,8 ani, conform datelor Eurostat, în timp ce băieţii pleacă la 30,3 ani.
    Asta înseamnă că fetele încep să-şi caute unde să stea mult mai devreme şi dacă găsesc un job bun se gândesc mai degrabă să-şi cumpere un apartament, decât să stea în chirie, ca o măsură de siguranţă şi de independenţă.
    În aceste condiţii, dezvoltatorii trebuie să se gândească cum proiectează viitoarele locuinţe, astfel încât să acomodeze „mai multe dulapuri în casă”.
    Pentru că băieţii preferă să rămână acasă la mama, fetele vor locui mai degrabă singure.
    În aceste condiţii, o soluţie pe care am dat-o unor designeri era de a face dulapuri de haine şi de valize (toată lumea vrea să călătorească acum) pe holul de la scara blocului. Deci designul şi siguranţa apartamentelor trebuie făcute mai degrabă pentru fete decât pentru băieţi.
    3. Prima căsătorie a ajuns la vârsta de 33 de ani, faţă de 26 de ani în 1990, conform datelor de la Statistică citate de Hotnews. Asta înseamnă că numărul celor care vor să se angajeze să cumpere o locuinţă va scădea treptat, mai ales în rândul băieţilor.
    Poate nu mai are atât de mult sens din punct de vedere financiar să ai locuinţa ta, atâta timp cât nu eşti căsătorit, iar copiii nu mai apar aşa repede, ci mult mai târziu. Plus că familiile nu mai vor să facă aşa mulţi copii, de la doi în sus, pentru că simt că pierd oportunităţi în viaţă, mai ales fetele, care reuşesc să aibă joburi mai bine plătite şi pe funcţii mai mari.
    Hotnews menţionează că vârsta medie a unui solicitant de credit ipotecar a crescut la 34 de ani în 2019, faţă de 27 de ani în urmă cu zece ani.
    4. Angajaţii vor un job mai aproape de casă.
    Conform unui studiu al eJobs, cea mai importantă platformă de recrutare online din România, aproape jumătate din angajaţi au spus că vor să schimbe jobul, 30% vor o mărire salarială, 24% vor un job mai aproape de casă, iar 22% vizează o dezvoltare profesională.
    Dacă angajaţii vor să aibă un job cât mai aproape de casă şi dacă vor să-şi schimbe locul de muncă pentru acest lucru, asta înseamnă că se vor uita către zonele de dezvoltare imobiliară. Până acum se uitau după job şi nu conta cât timp făcea până la el dus-întors. Dar două ore pe zi începe să însemne mult. Asta înseamnă că dacă-şi găsesc unde să stea, atunci se vor uita şi la joburile din jur, ceea ce va schimba fluxul de interes imobiliar. 
    5. Firmele cu valoare adăugată mare, care pot plăti salarii mari, dacă vor să-şi păstreze angajaţii sau să aducă alţii noi, va trebui să le ofere nu hamace şi mese de ping-pong la serviciu, ci chiar o locuinţă unde să stea.
    Cred că acest trend va câştiga teren, iar aceste companii vor angaja oameni specializaţi pentru a se ocupa de această problemă: fie vor oferi angajaţilor lângă birou apartamente în care să stea cu chirie, fie vor fi un intermediar prin care le vor vinde apartmentele.
    Mai mult te costă fluctuaţia de personal decât această retenţie prin care, dacă poţi să-i oferi unui angajat valoros un apartament – nu gratis – s-ar putea să câştigi mai mult. Poate aşa îi scoate mai repede pe băieţi de lângă oala cu ciorbă a mamelor.
    6. Angajaţii, în special cei tineri, pe care visează toată lumea să-i angajeze, vor avea nevoie de creşe, grădiniţe şi chiar şcoală lângă birou.
    Complexele de clădiri de birouri şi dezvoltatorii va trebui să aducă creşa, grădiniţa lângă locul de muncă al corporatiştilor, iar acesta va fi un criteriu extrem de important în alegerea unui job sau altul. Problema părinţilor, în special a mamelor, în ziua de astăzi este cu cine lasă copilul sau copiii atunci când sunt mici. Iar acest lucru este mai important decât un salariu.
    Această cerinţă va figura tot mai mult pe lista la care se uită corporatiştii.
    7. Îngheţarea chiriilor din Berlin:
    Sub presiunea străzii, a noii generaţii, administraţia din Berlin, capitala Germaniei, a îngheţat chiriile pe o perioadă de cinci ani. În cea mai puternică economie a Europei numai 50% din nemţi sunt proprietari, iar restul stau cu chirie, de aceea acest lucru contează.
    Sub afluxul din est şi al emigranţilor din Asia şi din Africa, preţurile locuinţelor şi chiriile din Berlin au explodat, devenind nesustenabile, având în vedere că salariile nu cresc atât de repede.
    Dacă modelul din Berlin va avea succes, el se va răspândi în toată Europa. Aviz celor din Cluj, unde chiriile sunt cele mai mari din România, depăşind puterea unui salariu mediu.
    Nu toată lumea este IT-ist, cu un salariu care porneşte de la 1.500 de euro. Foarte mulţi consideră că un salariu de 700 de euro, adică 3.500 de lei net, este bun, dar o chirie de 400 de euro este greu de plătit.
    8. Ce se va întâmpla cu preţul apartamentelor, activele imobiliare, dacă procesul de printare de bani din lume va mai ţine un deceniu?
    După cum arată lucrurile, marile bănci centrale ale lumii vor continua să printeze bani pentru a nu lăsa să intre recesiunea în oasele companiilor şi ale investitorilor. În aceste condiţii, miliardele de euro, dolari, yeni trebuie să-şi găsească o acoperire, mai ales că dobânzile sunt negative. De aceea, banii vor fi băgaţi în real estate, pe pieţele de acţiuni, şi mai puţin în investiţii reale.
    Deşi cererea nu va creşte, preţurile activelor imobiliare se vor majora, pentru a acomoda banii din piaţă.
    Poate aceste idei nu sunt noi, dar ele sunt prezente în viaţa noastră de zi cu zi şi vor avea un impact. 

  • Aceştia sunt CEI MAI BOGAŢI criminali din istoria modernă a lumii – VIDEO

    Cu poveşti arhicunoscute şi chiar ecranizate în producţii ca Naşul sau Băieţi buni, cei mai celebri criminali şi traficanţi din istoria modernă au demonstrat totuşi că averile uriaşe nu pot suplini o viaţă trăită pe furiş, cu teama permanentă de a fi prins de autorităţi. 

    Majoritatea au sfârşit tragic sau ispăşesc sentinţe de zeci de ani în închisori federale. Cine sunt însă primii zece cei mai bogaţi, dar şi cei mai periculoşi criminali din istoria modernă? Cifrele sunt, bineînţeles, estimative, deoarece se bănuieşte că mulţi au reuşit să ascundă sume uriaşe înainte de a fi capturaţi sau ucişi.

    Pablo Escobar
    Avere: peste 30 de miliarde de dolari


     
    Acuzaţii: trafic de droguri, răpire, crimă, mită, terorism
    Născut în Rionegro, Columbia, în 1949, Pablo Escobar este considerat cel mai de succes criminal din istorie. Este supranumit Regele Cocainei pentru modalităţile ingenioase prin care a reuşit să transporte cantităţi industriale de droguri pe teritoriul SUA, dar mai ales pentru profitul uriaş pe care îl avea din traficul de droguri. Se estimează că sub conducerea sa, cartelul Medellín a fost responsabil pentru 80% din traficul de cocaină din SUA, cu câştiguri de 70 de milioane de dolari pe zi.

    Escobar a murit într-un schimb de focuri cu autorităţile, în 1993. Totuşi, rudele şi apropiaţii susţin că acesta s-a sinucis pentru a nu fi capturat. Actorul Brazilian Wagner Moura a jucat rolul lui Escobar în serialul Narcos realizat de Netflix.

    Amado Carrillo Fuentes
    Avere: 25 de miliarde de dolari


     
    Acuzaţii: trafic de droguri, acuzaţii legate de arme, crimă
    Fuentes a deţinut controlul cartelului mexican de droguri Juárez în 1993, timp în care se estimează că a generat profituri de peste 25 de milioane de dolari.  

    A murit în 1997, în timp ce era căutat de autorităţile din SUA şi Mexic. Fuentes tocmai îşi făcuse o operaţie de chirurgie plastic de opt ore pentru a-şi modifica aspectul. El a supravieţuit intervenţiei chirurgicale, dar a murit ore mai târziu din cauza complicaţiilor apărute ulterior.
     
    Semion Mogilevich
    Avere: 10 de miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri şi de arme, crimă, fraudă, spălare de bani, prostituţie şi şantaj
     
    Considerat cel mai important şef al mafiei ruseşti, Mogilevich a avut legături strânse cu numeroşi politicieni din Rusia, printre care şi preşedintele Vladimir Putin. Se bănuieşte că în prezent locuieşte în Moscova.
     
    Dawood Ibrahim
    Avere: 6,7 miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri, crimă, terrorism
     
    Fiu al unui ofiţer de poliţie, Ibrahim a fost capul organizaţiei criminale D-Company în anii ’70. Acuzat de trafic de droguri şi terorism, el a fost de asemenea implicat în bombardamentul din Bombay din 1993, când au fost ucise 257 de persoane. Cândva, Ibrahim a figurat pe lista FBI a primilor zece cei mai căutaţi fugari, însă este încă în libertate.

    Viktor Bout
    Avere: 6 miliarde de dolari

    Acuzaţii: contrabandă cu arme, terorism
     
    După căderea Uniunii Sovietice, Bout, un fost translator militar, s-a implicat în contraband cu arme în Africa şi Orientul Mijlociu. În 2008, Bout, poreclit Mercenarul morţii, a fost extrădat în SUA şi acuzat că a vândut arme revoluţionarilor din Columbia, folosite împotriva forţelor americane. În 2011 a fost condamnat la 25 de ani de închisoare federală.
     
    Khun Sa
    Avere: 5 miliarde de dolari

    Acuzaţii:  trafic de droguri
     
    Supranumit Regele Opiului, Khun Sa s-a născut în Zhang Qifu, Myanmar. În 1960 a devenit unul dintre cei mai notorii traficanţi de heroină, în Triunghiul de Aur, una din cele două regiuni principale de producţie a opiumului din Asia. În 1988, Khuns Sa s-a oferit să vândă guvernului Australian întreaga producţie de heroină pe care o deţinea – aproximativ jumătate din piaţa globală, pentru suma de 37 de miliarde de dolari. Reprezentanţii statului au refuzat însă oferta.
     
    Carlos Lehder
    Avere: 2,7 miliarde de dolari

    Acuzaţii:  trafic de droguri
     
    Co-fondator al cartelului Medellín, Lehder şi-a început cariera criminală ca hoţ de maşini, iar în prezent împarte celula cu George Jung, alt nume criminal de pe lista neagră. Ledher a pus bazele unui imperiu al cocainei pe Norman’s Cay, insula private pe care o deţine în Bahamas. Se estimează că aici ajungeau zilnic circa 300 de kilograme de cocaină.

    Lehder s-a oferit chiar să plătească datoriile externe ale Columbiei pentru ca autorităţile “să închidă ochii” în faţa ilegalităţilor sale. În 1987, a fost extrădat în Statele Unite, unde execută sentinţa de 135 de ani de închisoare pe care a primit-o.
     
    Leona Helmsley
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: evaziune fiscală
     
    Căutată pentru neplata unor datorii către creditorii săi, Leona Helmsley, o fostă femeie de afaceri, a fost prinsă cu infracţiuni mult mai grave şi a fost acuzată de evaziune fiscală. A fost condamnată la 16 ani de închisoare dar a executat doar 19 luni. Ea a murit în 2007, lăsând o avere de 12 milioane de dolari câinelui său, Trouble.
     
    Allen Stanford
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: fraudă

    Ca preşedinte al Stanford Financial Group, omul de afaceri texan a fost prins ca autor al unei scheme Ponzi în valoare de 8 miliarde de dolari, operaţiune întinsă din Texas până în Caraibe (Stanford era cetăţean al SUA şi Antigua), ba chiar şi mai departe. A fost acuzat de fraudă şi condamnat la închisoare cu o sentinţă de 110 ani.
     
    Griselda Blanco
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri, crimă

    Supranumită “Naşa Cocainei”, Blanco a fost un principal jucător de pe piaţa cocainei din Miami, începând cu anii ’50, şi până la mijlocul anilor 2000. Arestată în 1985, ea a fost condamnată la peste zece ani de închisoare, dar a continuat să conducă operaţiunile din spatele gratiilor. În timp ce îşi executa pedeapsa, a mai fost acuzată de încă trei crime comise înainte de arest, în urma cărora sentinţa i-a fost prelungită.
     
    Blanco a fost eliberată în 2004 şi deportată în Columbia, unde a fost împuşcată în 2012 în faţa unei măcelării. Autorul asasinatului a rămas necunoscut. Actriţa Catherine Zeta Jones a jucat rolul Griseldei Blanco în filmul Naşa Cocainei.
     

  • Primarul Iaşului, despre tinerii plecaţi la muncă în străinătate: Multe fete tinere şi frumoase au ajuns să se prostitueze, iar băieţii sunt sclavi

    Fostul contracandidat al lui Mihai Chirica la Primăria Iaşului, liberalul Marius Bodea, cere demisia edilului după ce, într-o emisiune TV, Chirica a vorbit despre tinerii plecaţi la muncă în alte ţări şi a spus că multe fete se prostituează, iar băieţi sunt sclavi.

    „Dl. Chirica şi-a pierdut complet busola morală, trebuie să demisioneze imediat. Este inacceptabil ca primarul celui mai mare oraş din România după Bucureşti, cu cei mai mulţi tineri plecaţi la muncă în străinătate, să îi jignească într-un mod atât de grosolan. Aceşti tineri au fost goniţi tocmai de neputinţa autorităţilor, adică inclusiv de neputinţa primarului Iaşului, de a le asigura condiţii de trai mai bune pentru a rămâne acasă. Chiar şi aşa, demisia lui Mihai Chirica ar fi o palidă scuza pentru românii pe care i-a jignit atât de grosolan. Acest om este incapabil să înţeleagă realitatea în care trăiesc cei pe care ar trebui sa îi reprezinte”, se arată într-un comunicat transmis marţi de Bodea.

    Fostul contracandidat al lui Chirica susţine că edilul „nu poate empatiza cu cei care au riscat totul şi au plecat la muncă în bejenie pentru a le asigura celor dragi, de acasă, un trai mai bun”, făcând referire la averea edilului.

    Reacţia lui Bodea vine după ce, la o emisiune TV, Mihai Chirica a făcut câteva remarci despre cei plecaţi la muncă în altă ţară.

    „Tânăra generaţie nu a venit la oraş, tânăra generaţie din păcate a părăsit ţara şi acum îi vezi cum fetele tinere şi frumoase multe dintre ele au ajuns să se prostitueze şi vedeţi cum ştirile se umple cu români peste tot. Băieţii, săracii, muncesc pe te miri ce, că nu îl plătesc ca pe un italian, sau ca pe un englez sau ca pe un neamţ sau ca pe un francez. Îl întreabă, <băi, ai diplomă>, <n-am>, <ştii limba franceză? >, <nu>, <câte clase ai? >, vezi 8 în cele mai bune cazuri, <păi nu am cum sa îţi dau salariul mimin din Franţa, ţie am să îţi dau salariul ăsta, dacă vrei, dacă nu, la revedere>. Şi uite aşa, îi transformă în slavi, iar noi acasă nu mai avem cu ce să ne întreţinem părinţii, bătrânii şi satele sunt abandonate.”, a spus Mihai Chirica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristina Neagu a fost desemnată cea mai bună handbalistă a lumii pentru a patra oară

    În urma acestui succes, Neagu a ajuns la al patrulea premiu de acest gen din carieră. Românca a mai fost premiată în sezoanele 2010, 2015 şi 2016. Anul trecut, liderul naţionalei României a intrat în istorie cu o altă performaţă remarcabilă, dar la nivelul naţionalelor. A devenit golghetera all-time a Campionatelor Europene.
     
    ”Aşteptarea a luat sfârşit. Ei sunt cei mai buni handbalişti ai anului 2018. Mikkel Hansen este la al treilea trofeu, iar Cristina Neagu este prima sportivă din istorie care ajunge la 4 trofee.
     
  • Fostul cardinal George Pell, condamnat la şase ani de închisoare pentru abuzarea sexuală a doi băieţi. Pell se declară nevinovat

    Sentinţa a fost dată de Curtea de Justiţie din Victoria, Australia. Fostul cardinal se declară în continuare nevinovat şi a făcut apel, acesta urmând să fie judecat în luna iunie.

    „În opinia mea, atitudinea dumneavoastră a fost determinată de aroganţă. Per total, consider că aveţi o culpabilitate morală ridicată în ambele cazuri”, a declarat Peter Kidd, judecătorul care a dat sentinţa, menţionând că există şanse mari ca fostul cardinal, în vârstă de 77 de ani, să îşi petreacă restul vieţii în închisoare.
     
    Fostul cardinal ar putea fi eligibil pentru eliberare anticipată după cel puţin trei ani şi opt luni de închisoare.
     
    George Pell a abuzat sexual doi băieţi din corul bisericii, în anul 1996, într-o catedrală din Melbourne. La începutul procesului, cardinalul a pledat nevinovat pentru toate acuzaţiile aduse.
     
    George Pell, care a ocupat şi funcţia de trezorier al Vaticanului, a fost pus sub acuzaţie în luna iunie 2017. Acuzaţiile se referă la perioada în care acesta era preot în Ballarat, oraşul său natal. Ulterior, el a devenit arhiepiscop de Melbourne şi apoi Sydney.
     
    Cardinalul în vârstă de 77 de ani este una dintre cele mai importante personalităţi din Biserica Catolică. Oficialii de la Vatican au transmis în luna decembrie că George Pell a fost exclus din grupul de consilieri, fără să ofere detalii despre desfăşurarea procesului.
     
  • Olguţa Vasilescu: USR minus PLUS au senzaţia că tot ce merge prost trebuie să li se tragă de la PSD

    “Băieţii de la USR minus Plus au senzaţia că tot ce merge prost în viaţa lor trebuie sa li se tragă de la PSD şi Dragnea! Ei nu au nicio vină că nu ştiu sa interpreteze o lege şi niciun aiurit prin partid care sa le facă prost documentaţia… Însă, partea cu judecătoarea pe care până ieri o ridicau in slavi fiindcă l-a condamnat pe Liviu Dragnea, iar azi o trimit direct in tabăra PSD fiindcă le-a respins înscrierea alianţei, e maximă! Lasă, băieţi, că vine Caramitru junior cu ordonanţa de urgenţă care vă înscrie pe voi şi ne desfiinţează pe noi şi se rezolva”, a scris Olguţa Vasilescu, joi, pe Facebook.
     
    Reacţia acesteia vine după ce Biroul Electoral Central a respins joi cererea de înscriere a Alianţei USR PLUS, se arată într-un comunicat de presă a formaţiunii conduse de Dacian Cioloş. Liderii PLUS au anunţat că decizia va fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
     
  • Actorul american Frank Adonis a murit la vârsta de 83 de ani

    Soţia actorului Frank Adonis, Denise, a declarat pentru Variety că acesta a murit la Las Vegas.

    Celebru pentru rolul Antony Stabile din filmul lansat în 1990 de Martin Scorsese “Goodfellas”, Adonis a mai jucat în lungmetraje precum “Raging Bull” (1980) şi “Casino” (1995) în regia aceluiaşi cineast american.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Maşina de sculptat

    În această a doua categorie se înscrie un artist londonez, Davide Quayola, care s-a apucat să recreeze sculpturi antice cu ajutorul unui braţ robotic care ciopleşte marmura. Modelul după care lucrează robotul este grupul statuar antic „Laocoon şi fii săi“, care îl reprezintă pe preotul troian ucis de şerpi alături de cei doi băieţi ai lui pentru că s-a opus introducerii în cetatea Troiei a calului lăsat în faţa porţilor de ahei. Quayola susţine că acest grup statuar este simbolul perfecţiunii artistice, scrie CNN, şi explică apelul la un robot prin dorinţa de a vedea cum percepe o maşină un obiect cunoscut, braţul robotic realizând o versiune incompletă, dar unică a originalului. 

  • Pe ce aţi cheltuit, măi băieţi, 254 de miliarde de lei?

    De la aderarea României la UE, în 2007, datoria publică a României a crescut cu 254 de miliarde de lei (54 de miliarde de euro, la cursul de azi). Cât din aceşti bani au mers în dezvoltare?
     
    Acum niciun an, şeful de facto al guvernului, Liviu Dragnea, aceeaşi poveste: de ce ne tot bat la cap cu deficitul, că ei au deficite şi datorii mai mari!
     
    Prin 2000, guvernul Năstase a introdus o acciză nouă, iar banii, spunea el, vor merge în lucrări de infrastructură. În vremea guvernului Ponta, Liviu Voinea, actual membru în conducerea BNR, a introdus o supraaciză şi susţinea că banii vor merge într-un cont din care vor fi plătite lucrările de autostrăzi. Desigur că acest lucru nu era posibil, legal, iar banii s-au dus în sacul comun al bugetului consolidat. S-a făcut orice cu acei bani, numai autostrăzi nu.