BusinessMagazin

Tag: baba

  • ​Alibaba vrea să lanseze o ofertă de acţiuni la Hong Kong de până la 15 miliarde dolari

    Gigantul chinez din retail Alibaba (simbol bursier – BABA), listat la New York, plănuieşte să lanseze o ofertă de acţiuni la Hong Kong în valoare de până la 15 miliarde de dolari, aceasta fiind programată pentru ultima săptămână din noiembrie, potrivit unor persoane apropiate situaţiei citate de Reuters.

    Compania aşteaptă aprobarea comitetului de admitere la tranzacţionare din Hong Kong cel mai probabil marţi, 12 noiembrie.

    Tranzacţia ar fi cea mai mare listare secundară a unei companii, potrivit Dealogic. În prezent, Alibaba deţine “coroana” pentru cea mai mare oferă publică iniţială pentru cele 25 de miliarde de dolari strânse de la investitori în 2014. Intrarea la tranzacţionare a gigantului petrolier Aramco ar putea detrona oferta iniţială a Alibaba, în contextul în care compania saudită vrea să strângă până la 30 miliarde dolari.

    Ştirea vine în contextul în care regiunea autonomă Hong Kong se află de câteva luni sub presiunea unor proteste anti-guvernamentale, precum şi pe fondul războiului comercial dintre SUA şi China.

    De la începutul anului, acţiunile BABA se tranzacţionează în creştere cu 36,1%, emitentul ajungând la o capitalizare de 486 miliarde de dolari.

  • Cum a reuşit un om care a renunţat la tot şi s-a retras în munţi să intre în politică şi să deţină un business de miliarde de dolari

    În 2002, atunci când un post TV religios a anunţat lansarea unui nou program de yoga, Ramdev – la acea vreme un simplu instructor – a participat la o serie de audiţii pentru a obţine postul de prezentator. Nu a fost ales, aşa că a cumpărat 20 de minute de emisie pe un post concurent, aducând audienţe uriaşe şi primind donaţii care să îi acopere toate costurile. După câteva zile, el a fost angajat ca gazdă a unui show matinal.

    Povestea lui este a unui instructor de yoga ajuns superstar cu o avere de miliarde.

    Momentul a fost ideal ales, pentru că în perioada 2001-2017 numărul gospodăriilor din India ce deţineau televizor s-a dublat. Milioane de indieni din clasa mijlocie şi cea de jos, care nu avuseseră timp sau bani să practice yoga, au început să urmărească emisiunea sa.

    În timpul programului, Ramdev a început să vorbească despre bolile din India, argumentând că acestea ar fi generate de produsele străine, pe care le-a numit ”otrăvitoare“; el a promis că va restaura sănătatea oamenilor prin ”ştiinţa tradiţională practicată de strămoşi“. Un stat în care toată lumea practică yoga, spunea el, ar fi un stat lipsit de boli sau păcate. A mers mai departe, transmiţând celor care îl urmăreau că practicarea yoga poate trata cancerul sau SIDA. ”Principalul scop este redarea prestigiului Indiei şi identităţii indiene în jurul lumii“, declara el în 2014. Emisiunea sa a devenit, în doar câţiva ani, una dintre cele mai eficiente metode de promovare din Asia.

    Baba Ramdev a declarat în trecut că priveşte lumea ”ştiinţific, secular şi universal“, dar şi-a exprimat şi convingerea că yoga poate vindeca homosexualitatea sau că oamenii care nu cântă imnul naţional ar trebui decapitaţi. Se promovează prin meciuri televizate de wrestling şi încearcă să blocheze apariţia oricăror materiale care l-ar pune într-o lumină proastă  un bun exemplu fiind cartea ”Godman to Tycoon“, care evidenţia anumite trăsături negative de caracter şi pe care Ramdev a blocat-o în urma unui proces.

    Semnele de întrebare asupra sa au început să apară în 2010, atunci când Ramdev a luat o decizie controversată. |n vreme ce compania sa dezvolta tot mai multe produse, el a ales să îşi încerce norocul în politică.

    Congresul Naţional Indian, partidul ce domina scena politică indiană, era marcat de scandaluri; votanţii aveau nevoie de o faţă nouă, iar profilul lui Ramdev se plia perfect. Prin urmare, fostul instructor de yoga şi-a lansat propriul partid în 2010, promovând o platformă electorală care aducea în discuţie soluţii extreme precum pedeapsa cu moartea pentru actele de corupţie. Alături de activistul Rajuv Dixit, Ramdev a început să câştige simpatia unui număr tot mai mare de alegători; imaginea sa trecea însă pe locul doi, eclipsată de popularitatea de care se bucura Dixit.

    Câteva luni mai târziu, aliatul său se stingea din viaţă la vârsta de 43 de ani; poliţia nu a investigat niciodată cauzele. La jumătatea anului următor, pe 4 iunie 2011, Baba Ramdev a intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva corupţiei. Peste 40.000 de oameni au venit să îl vadă, iar guvernul a intervenit în forţă pentru a evita formarea unei mişcări revoluţionare. Lucrurile au degenerat, o persoană fiind ucisă în timpul încăierării, aşa că Ramdev s-a deghizat în haine de femeie pentru a scăpa.

    Imaginea a făcut înconjurul Indiei şi a pus punct carierei sale în politică; Ramdev s-a întors la Patanjali Ayurved, transformând-o într-una dintre cele mai importante companii din India.

    ŞTIINŢĂ TRANSFORMATĂ ÎN PRODUS. Ramdev a spus, în mai multe rânduri, că misiunea sa este de a vinde produse bazate pe ayurveda, o practică indiană străveche. Medicina ayurvedică este unul dintre cele mai vechi sisteme medicale din lume, având originea în India în urmă cu peste 3.000 de ani. Conceptele legate de sănătate sau boli promovează folosirea plantelor, urmarea unor diete speciale sau alte practici speciale. Autorităţile din India precum şi alte instituţii din lumea întreagă susţin cercetările asupra ayurvedei, cu toate că acest sistem nu este considerat a fi unul convenţional. |n România, termenul ayurveda a fost de multe ori înlocuit cu sintagma ”terapie alternativă“.

    Produsele pe care le vinde Ramdev acoperă o gamă uriaşă de nevoi: de la pastă de dinţi sau săpun la produse de curăţat podeaua. Din 2012 până în prezent, cifra de afaceri a Patanjali Ayurved a crescut de 20 de ori, de la 69 de milioane la 1,6 miliarde de dolari. Este compania indiană din sectorul FMCG cu cea mai mare creştere, iar Baba Ramdev e încrezător că va depăşi, în 2019, veniturile unor multinaţionale precum Nestlé sau Unilever.

    Legal, situaţia e una destul de complicată, după cum remarcă cei de la Bloomberg: Patanjali e un brand omniprezent în India şi chiar dacă toată lumea se referă la ”compania lui Ramdev“, acesta nu are niciun rol de conducere. Nu ar avea dreptul moral, ca pustnic, să profite de pe urma unei companii. Patanjali Ayurved îl numeşte un ambasador, iar el declară că averea sa este zero.

    ”Dacă ar trebui să alegi cinci indieni extraordinari, oameni care au schimbat lumea, Ramdev ar fi unul dintre ei“, le-a spus celor de la Bloomberg Chiki Sarkar, director al editurii Juggernaut Books din New Delhi. Cu toate acestea, despre Ramdev se ştiu foarte puţine lucruri; vârsta sa, spre exemplu, nu este cunoscută  mai multe publicaţii au presupus că ar avea în jur de 50 de ani.

    Patanjali Ayurved vrea să deţină un segment cât mai mare şi din vânzările online, trimiţând produsele ”de la Hardiwar la Har Dwar“ (din Hardiwar, oraşul ce găzduieşte sediul principal, la fiecare uşă). Astfel, dincolo de propriul site, Patanjali a început să comercializeze propriile produse prin intermediul unor platforme precum Amazon India, Flipkart, Paytm sau Grofers. ”Credem că parteneriatele cu aceste platforme vor duce produsele noastre la un număr mai mare de oameni, în special în zonele urbane“, a declarat Ramdev celor de la Livemint.com. Iar datele par să îi dea dreptate: un raport realizat de Boston Consulting Group în septembrie estimează că 40% din toate produsele FMCG din India se vor vinde online în 2020, valoarea pieţei ridicându-se la peste 5 miliarde de dolari.

    Creşterea vânzărilor online nu va avea însă un efect negativ asupra canalelor tradiţionale, crede Baba Ramdev, care spune că se va concentra şi pe creşterea canalelor de distribuţie offline. Prin ambele canale, maestrul yoga speră să preia 1 milion de comenzi în fiecare zi. |n prezent, Patanjali îşi comercializează produsele în 5.000 de magazine şi peste 2 milioane de outleturi din India.

    Deşi modelul susţinut de Baba Ramdev implică ideea de a nu lucra cu multinaţionale, acest lucru s-ar putea schimba foarte curând: gigantul Louis Vuitton vrea să intre în acţionariatul Patanjali Ayurved.

    Potrivit celor de la Economic Times, Ravi Thakran, partener în cadrul companiei L Catterton Asia, a declarat că i-ar face plăcere să lucreze alături de Baba Ramdev în condiţiile în care ar găsi un model de business satisfăcător pentru ambele părţi; L Catterton e un fond de investiţii privat, deţinut parţial de LVMH (grupul ce deţine Louis Vuitton). Thakran a declarat pentru cei de la Business Today că ar fi dispus să investească până la 500 de milioane de dolari  jumătate din suma destinată investiţiilor în Asia  având în vedere expansiunea rapidă a companiei conduse de Baba Ramdev.

    Creşterea fenomenală a companiei Patanjali a fost observată, evident, şi de competitorii acesteia. Unul dintre efecte a fost repoziţionarea celor mai multe produse din gama ayurveda, dar niciuna dintre companiile concurente nu pare încă să ameninţe poziţia de forţă pe care se află Patanjali.

    Cele mai recente probleme ale lui Baba Ramdev au început la jumătatea lunii februarie, odată cu lansarea unei emisiuni despre viaţa sa. După ce Discovery Communications India a difuzat primul episod, pe 11 februarie, Ramdev a devenit ţinta atacurilor pe social media.

    Prima parte a seriei prezintă lupta pe care a dus-o tânărul Ramdev în căutarea spiritualităţii şi obstacolele pe care a trebuit să le depăşească. Episodul începe cu momentul în care Ramdev sare peste un cordon de securitate şi atinge statuia zeului Krishna, moment perceput ca un act de sfidare la adresa zeului; maestrul din templu spune că băiatul trebuie pedepsit, aşa că Baba Ramdev e legat de un copac în vreme ce restul celor prezenţi aruncă cu noroi înspre el. Maestrul îi permite în cele din urmă să plece, nu înainte de a-i spune că actul său a adus un blestem asupra celor dragi.

    E de înţeles de ce prima parte din povestea vieţii lui Ramdev nu a fost bine primită, în special de către indienii tradiţionalişti care l-au acuzat pe Ramdev că a exagerat în mod voit întâmplările pentru a atrage simpatia publicului.

    Chiar dacă oamenii de rând încep să îşi piardă încrederea în Baba Ramdev, afacerile par să meargă mai bine ca niciodată. Atât sediul principal al Patanjali Ayurved, cât şi principala unitate de producţie se află în Hardiwar, dar compania mai are o fabrică şi în Nepal; de acolo provin, de altfel, majoritatea plantelor prelucrate.

    HSBC a evaluat compania la 460 de milioane de dolari, iar veniturile în 2017 s-au ridicat la aproape 800 de milioane de dolari. Cel mai impresionant este însă numărul angajaţilor, care se ridică la peste 300.000.
     

  • Nu vreau să mor într-un birou. De acum înainte, 90% din timpul meu vreau să-l dedic tinerilor antreprenori

    Jack Ma, considerat cel mai bogat chinez, a spus într-o conferinţă pe teme economice că nu vrea să moară într-un birou.
    El a încercat să împartă timpul în câteva repere: când ai 30-40 de ani, trebuie să faci lucruri pentru că atunci îţi poţi permite să şi pierzi. „Just do it!”
    Între 40 şi 50 de ani, el spune că trebuie să te concentrezi pe ceea ce ştii să faci cel mai bine şi că nu trebuie să-ţi risipeşti munca încercând să descoperi ceea ce îţi place. Pur şi simplu nu mai ai timp de pierdut.
    Între 50 şi 60 de ani, trebuie să laşi totul şi să devii un profesor pentru tânăra generaţie, să-i pregăteşti pe alţii.
    La 54 de ani şi cu o avere de 38 de miliarde de dolari, Jack Ma îşi permite să se retragă, să fie profesor şi să-i înveţe pe alţii ceea ce pe el nu l-a învăţat nimeni.
    În România, prima generaţie de oameni de afaceri, de patroni, de antreprenori începe să se pregătească de pensie, dacă nu chiar a ieşit deja.
    Dar cei mai mulţi sunt fără urmaşi la conducerea afacerilor pe care le-au construit. Copiii lor vor să aibă bani, dar nu vor să aibă aceeaşi viaţă de câine. De asemenea, pentru că nu şi-au crescut manageri, nu au cui să lase conducerea afacerilor. Iar orice om adus din afară într-o companie privată este văzut ca un intrus şi de aceea, de cele mai multe ori, este respins.
    Fiind ocupaţi cu afacerile, cu creşterea businessului, prima generaţie de capitalişti nu i-a învăţat pe alţii, nu a învăţat generaţia din spatele ei cum să conducă un business.
    De asemenea, nu au putut, nu au avut timp, nu au creat un sistem de management care să funcţioneze în lipsa lor.
    În spatele biroului lor scrie: „Dacă aş pleca, businessul s-ar prăbuşi pentru că nu sunteţi în stare de nimic”.
    Probabil că ceea ce cred ei este adevărat. Dar nici nu i-au învăţat pe alţii să conducă, să administreze afacerile în lipsa lor.
    Fără să o spună, spre deosebire de Jack Ma, ei vor să moară la birou pentru că nu ştiu ce să facă în afara lui.
    Cel mai nobil testament, să-i înveţi pe alţii ce ai învăţat tu, este greu de scris acum.
    Şi din acest motiv puterea businessului românesc se subţiază, pentru că nu sunt suficienţi profesori care să le predea tinerilor antreprenori şi să-i înveţe cum să conducă un business.
    România produce acum antreprenori mici şi foarte mici, care se învârt în jurul unor rulote cu clătite sau în jurul unor cafenele, care nu au învăţat, care nu au fost învăţaţi să gândească în cifre mari.
    Pe de o parte nimeni nu vrea să crească o „concurenţă la sân”, dar pe de altă parte, fără alţi jucători, pieţele nu cresc. Degeaba eşti singur pe o piaţă care inevitabil va rămâne o piaţă mică.
    Fără concurenţă, fără competiţie, lucrurile ajung la un anumit nivel, dar după aceea se blochează.
    Pentru ca economia şi businessul românesc să crească, trebuie să existe antreprenori, noi generaţii de antreprenori care să ducă afacerile mai departe.
    Dacă tot ce-ai acumulat în timp în viaţa profesională rămâne într-un fişier ascuns undeva în cloud, atunci de unde să înveţe noua generaţie de manageri şi chiar de angajaţi?
    Şcolile din România sunt teoretice, cu o materie ancorată în anii ’80, şi cu profesori poate bine intenţionaţi, dar care nu pot să vorbească despre experienţa lor practică pentru că nu o au.
    Dacă cei din business – antreprenori mai mari şi mai mici – nu vor deveni profesori, adică la 50-60 de ani să aibă puterea să se retragă din execuţie şi să încerce să-i lase pe alţii, atunci noile generaţii, şi aşa total diferite, nu vor avea de la cine să înveţe, iar afacerile vor scădea sau vor dispărea natural.
    Dacă vreţi ca businessul să meargă înainte, trebuie să deveniţi profesori, trebuie să-i învăţaţi pe alţii ce să facă atunci când nu veţi mai fi. Şi în acest fel veţi deveni colegi cu Jack Ma, care a zis că nu vrea să moară într-un birou, adică la muncă, ci pe o plajă.

  • Câţi bani a reuşit să facă un tânăr de 38 de ani cu un banal joc pentru telefon

    Naruatsu Baba este un miliardar în vârstă de 38 de ani care distruge mitul japonezului modest. Fondatorul şi dezvoltatorul jocului de smarthphone Colopl Inc., are mare  succes şi nu se jenează să îl expună, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg.

    „Din punct de vedere profesional, eu nu am făcut greşeli”, a declarat Baba într-un interviu. „Nu contează cât de mică a fost solicitarea, am livrat întotdeauna ceva decent, indiferent de termenul limită sau circumstanţe”, declară acesta. Cuvintele sale sunt susţinute de evaluarea companiei la 1,9 miliarde de dolari la Bursa de Valori de la Tokyo. Baba deţine jumătate din acţiunile Colpol, el fiind cel care a realizat majoritatea codului jocului, inclusiv pentru precursorul Pokemon Go, un joc în care participanţii trebuiau să adune puncte deplasându-se cu telefonul.

    Baba consideră că succesul vine mai ales din noroc, dar detectarea oportunităţilor atunci când se ivesc este o abilitate certificată de experienţă. Una dintre „loviturile” sale a fost introducerea jocurilor concepute pentru ecranele tactile. În prezent, acesta se orientează spre ceea ce înseamnă realitatea virtuală, fiind unul dintre marii investitori în tehnologie. Fundaţia Virtual Reality Colopl deţine un buget de 50 de milioane de dolari, achiziţionând acţiuni în aproximativ 30 de startupuri anul acesta. Miliardarul spune că cea mai importantă caracteristică a realităţii virtuale este capacitatea de a păcăli utilizatorii că alţii pot fi prezenţi în mod fizic. „Te face să crezi că te afli faţă-n faţă cu persoana respectivă. Cam despre asta este realitatea virtuală”, spune Baba.

    Totuşi, mai există un drum lung de parcurs până când realitatea  poate oferi o experienţă de acest fel. Cu toate acestea, miliardarul spune că e doar o chestiune de timp până când aceste obstacole vor fi eliminate. Fundaţia sa a achiziţionat recent acţiuni la companii precum Fove Inc, care luna viitoare va lansa primul set de căşti de realitate virtuală din lume. Întrebat în legătură cu şansele de succes ale lui Colopl pentru realitatea virtuală, Baba este la fel de încrezător ca de obicei: „Nu sunt genul care face greşeli la locul de muncă. Dacă nu aş fi considerat că reuşesc, nu aş fi investit atât în asta”.  

     

     

  • Câţi bani a reuşit să facă un tânăr de 38 de ani cu un banal joc pentru telefon

    Naruatsu Baba este un miliardar în vârstă de 38 de ani care distruge mitul japonezului modest. Fondatorul şi dezvoltatorul jocului de smarthphone Colopl Inc., are mare  succes şi nu se jenează să îl expună, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg.

    „Din punct de vedere profesional, eu nu am făcut greşeli”, a declarat Baba într-un interviu. „Nu contează cât de mică a fost solicitarea, am livrat întotdeauna ceva decent, indiferent de termenul limită sau circumstanţe”, declară acesta. Cuvintele sale sunt susţinute de evaluarea companiei la 1,9 miliarde de dolari la Bursa de Valori de la Tokyo. Baba deţine jumătate din acţiunile Colpol, el fiind cel care a realizat majoritatea codului jocului, inclusiv pentru precursorul Pokemon Go, un joc în care participanţii trebuiau să adune puncte deplasându-se cu telefonul.

    Baba consideră că succesul vine mai ales din noroc, dar detectarea oportunităţilor atunci când se ivesc este o abilitate certificată de experienţă. Una dintre „loviturile” sale a fost introducerea jocurilor concepute pentru ecranele tactile. În prezent, acesta se orientează spre ceea ce înseamnă realitatea virtuală, fiind unul dintre marii investitori în tehnologie. Fundaţia Virtual Reality Colopl deţine un buget de 50 de milioane de dolari, achiziţionând acţiuni în aproximativ 30 de startupuri anul acesta. Miliardarul spune că cea mai importantă caracteristică a realităţii virtuale este capacitatea de a păcăli utilizatorii că alţii pot fi prezenţi în mod fizic. „Te face să crezi că te afli faţă-n faţă cu persoana respectivă. Cam despre asta este realitatea virtuală”, spune Baba.

    Totuşi, mai există un drum lung de parcurs până când realitatea  poate oferi o experienţă de acest fel. Cu toate acestea, miliardarul spune că e doar o chestiune de timp până când aceste obstacole vor fi eliminate. Fundaţia sa a achiziţionat recent acţiuni la companii precum Fove Inc, care luna viitoare va lansa primul set de căşti de realitate virtuală din lume. Întrebat în legătură cu şansele de succes ale lui Colopl pentru realitatea virtuală, Baba este la fel de încrezător ca de obicei: „Nu sunt genul care face greşeli la locul de muncă. Dacă nu aş fi considerat că reuşesc, nu aş fi investit atât în asta”.  

     

     

  • Povestea prăjiturii care ne-a făcut copilăria mai dulce

    Copilaria ne aduce de multe ori in amintire primele experiente culinare, cele mai pregnante fiind cele referitoare la dulciuri, prajituri. Cofetariile de alta data , acum aproape inexistente, aveau un numar limitat de prajituri insa savoarea si gustul erau inconfundabile. Sa ne amintim de exemplu de celebra Prajitura Savarina, bine insiropata, cu miros de rom si frisca, dulce si parfumata.

    V-ati intrebat vreodata de unde ii vin numele si savoarea de rom ? Iata o poveste cu tenta istorica dar si gastronomica:

    Daca, la inceput, Baba au Rhum era un simplu aluat dospit, garnisit cu fructe uscate, in zilele noastre, prajitura se serveste insiropata cu rom, alaturi de frisca sau inghetata de vanilie.

    Povestea acestei prajituri incepe cu regele decazut si exilat al Poloniei, Stanislau Leszczynski, pentru care zilele se scurg melancolice, in compania fiicei sale Marie, intr-o modesta locuinta in Wissembourg,Franta, unde i-au urmat doar cativa servitori  fideli. Vechiul monarh nu are decat doua regrete: faptul ca isi va putea casatori foarte greu fiica, pe Marie si ca aici, in exil nu mai poate savura prajiturile cu care era obisnuit in Polonia, in special veritabila Baba poloneza, o prajitura mare, facuta din aluat dospit, asezonata cu stafide si fructe confiate, pe care ii placea sa o deguste cu un pahar de vin alaturi. Aceasta prajitura era inalta si avea o forma cilndrica, evocand oarecum forma rochiilor purtate de batranele poloneze iarna, cand din cauza frigului isi puneau pe ele mai multe straturi de haine.

    Acolo unde este exilat, in provincial Lorraine, acestor prajituri li se spunea  Briose, sau Kouglof si regele in lipsa de altceva le mananca si pe acestea . Dar nu uita niciodata sa isi ia  alaturi o sosiera cu vin de Malaga dulce, aromatizat cu sofran, in care inmuia bucati din  prajitura, deoarece le gasea prea uscate pentru gustul lui si pentru bietele sale gingii fara dinti!

    In acest moment al povestii intervine Stohrer, patiser  ambitios, care isi propune sa imbunatateasca reteta prajiturii. Astfel plecand de la un aluat dospit, dar mai putin bogat in unt decat cel de briosa, el va adauga un mic detaliu care va schimba totul:va imbiba prajitura odata racita intr-un sirop cald cu  rom alcoolic, pana la saturatie. Cititi mai multe pe papadulce.ro

     

  • Fondatorul Alibaba, mai tare decât Zuckerberg

    Alibaba a fost înfiinţată în urmă cu 15 ani în China, în apartamentul lui Jack Ma, un fost profesor de limba engleză, care a început afacerea cu o investiţie de 60.000 de dolari, bani strânşi de la 18 prieteni. Compania a ajuns între timp să domine comerţul online din China, o piaţă cu un potenţial atât de ridicat, încât suma pe care Alibaba o va atrage la listarea pe care o pregăteşte pe bursa americană ar putea fi cea mai mare din istorie pentru o companie din IT, depăşind chiar şi fondurile de 16 miliarde de dolari obţinute  de Facebook în urmă cu aproape doi ani

    Alibaba este descrisă deseori ca fiind o combinaţie între Amazon, eBay Şi PayPal. Comparaţiile nu reuşesc să cuprindă, însă, întreaga amploare a afacerii visate de Ma.

    Potrivit unor estimări, circa 
4 din 5 dolari cheltuiţi online în China trec prin magazinele Alibaba. Într-o singură zi, anul trecut, echivalentul din China al Cyber Monday din SUA, vânzările de pe site-urile Alibaba au totalizat 5,7 miliarde de dolari, de peste două ori mai mult decât cele de Cyber Monday.

    Cele mai importante două site-uri ale companiei, Taobao şi Tmall, atrag peste 100 de milioane de vizitatori unici în fiecare zi, în linie cu ce a raportat Twitter înainte de propria listare, potrivit CNN. Spre deosebire de retailerul american Amazon, Alibaba nu vinde direct clienţilor. În schimb, le permite utilizatorilor să caute prin ofertele vânzătorilor din mii de magazine virtuale.

    Designul este tipic Chinei. Fiecare pagină este cât mai plină de produse, într-un efort de a se asemăna cu o piaţă aglomerată din reali-tate. Cumpărătorii şi vânzătorii folosesc deseori un serviciu de messenger încorporat pentru discuta, iar negocierile asupra preţului sunt ceva obişnuit.

    Dar Alibaba este mai mult decât cele două pieţe de vânzare. Are operaţiuni de vânzare angro, o afacere de cloud computing şi Alipay – serviciu digital de plăţi. De asemenea, a intrat şi pe piaţa financiară, oferind împrumuturi celor care vor să-şi deschidă o afacere care im-plică şi Alibaba.

    Compania are o amploare uriaşă – Yahoo are o participaţie de 24% la Alibaba, iar rapoartele financiare ale companiei americane oferă o imagine despre rezultatele Alibaba. Vânzările au crescut cu 66% în trimestrul al patrulea al anului trecut, faţă de acelaşi interval din 2012, în timp ce profitul a urcat de peste două ori, la 1,4 miliarde de dolari. Facebook a anunţat pentru primul trimestru din 2014 un rezultat pozitiv de 642 milioane de dolari, în timp ce Twitter nu a reuşit încă să treacă pe profit.

  • Emil Boc: Ce face Şova cu contractul Bechtel este din ciclul «Ali Baba şi cei 40 de hoţi»

     Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că ceea ce face ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, este un “tertip ieftin”, pentru a ascunde contractul din 2003 cu Bechtel.

    “Este din ciclul «Ali Baba şi cei 40 de hoţi». Cum poţi tu, care eşti titularul contractului, să te duci la DNA şi să spui «Mi s-a furat contractul»? Cred că intrăm în Cartea Recordurilor cu asemenea solicitare, când un guvern spune: «Nu sunt în stare să păzesc un contract, veniţi voi şi-l găsiţi». Este un tertip ieftin pentru a ascunde esenţa contractului din 2003, despre care am spus de fiecare dată că este răul primordial în ceea ce s-a întâmplat cu Autostrada Transilvania, de acolo s-a început prost şi, conform legii lui Murphy, ce începe prost, se termină şi mai prost. Şi, cel mai prost se termină acum cu Suplacu de Barcău, unde mai trebuie să cheltuim bani publici pentru a păzi şantierul, iar de continuarea lucrării nici nu mai poate fi vorba. Este o lucrare de artă acolo, mai mulţi kilometri de viaduct, care se va deteriora, dacă nu vor continua lucrările. Transilvania continuă să fie ignorată în materie de infrastructură” a spus Emil Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POZA ZILEI:Cod portocaliu de vijelie

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA