BusinessMagazin

Tag: azil

  • Jurnalistul turc se opune extrădării şi cere azil politic în România: În Turcia există TORTURĂ/ Ce spune despre acuzaţiile de terorism

    Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 14 decembrie procesul privind cererea de extrădare formulată de autorităţile turce pe numele lui Kamil Demirkaya. Avocatul jurnalistului turc a cerut judecătorului de la Curtea de Apel Bucureşti un răgaz de opt zile pentru a-şi pregăti apărarea, iar procurorul de şedinţă nu s-a opus solicitării.
     
    La termenul de joi, Kamil Demirkaya a dat o declaraţie în faţa magistraţilor: „Eu, la origine, sunt cadru didactic şi ziarist. Lucrurile de care sunt învinuit – că am deţinut un cont şi bani la banca Asia, că pe telefonul meu se regăseşte o aplicaţie, care poate fi downloadată de oricine. Banca Asia e o instituţie bancară inaugurată de fostul premier şi preşedinte (n.r. – face referire la Recep Erdogan). Când am venit în România am făcut totul legal: am permis de şedere, am contract de închiriere (n.r. – pentru locuinţă), am contract de muncă, copilul meu merge la o instituţie de învăţământ acreditată.
     
    Menţionez că motivul real al acuzaţiilor care mi se aduc e că am lucrat la aceste instituţii de învăţământ (n.r. – ca profesor la o serie de licee, în Republica Moldova) şi la acest ziar (n.r. – publicaţia Zaman) care a fost închis de către autorităţile turce (…) Aceste acuzaţii i se par caraghioase. Ataşez cazul recent al unui om de afaceri din Marea Britanie pentru care s-a refuzat extrădarea în Turcia. Am încredere în justiţia din România şi speranţa mea e cănu va fi acceptată cererea dde extrădare. Poziţia mea e că mă opun acestei extrădări. Motivul principal este că justiţia nu funcţionează în Turcia. Există tortură acolo şi metode neortodoxe care se folosesc împotriva deţinuţilor”, a declarat Kamil Demirkaya.
     

  • Ce lasă în urmă Angela Merkel, cel mai puternic politician al Europei

    “Nu voi căuta nicio altă funcţie politică după ce mandatul meu se va încheia”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la începutul săptămânii trecute la Berlin, care a ajuns să stârnească ecouri în cele mai importante publicaţii ale lumii. Merkel a precizat în cadrul acesteia ​că nu va mai candida la preşedinţia formaţiunii Uniunea Creştin-Democrată, în contextul în care alegerile interne pentru un nou lider urmează să aibă loc pe 8 decembrie.

    Anunţul cancelarului german vine în condiţiile în care prezicerea demisiei politice a Angelei Markel devenise aproape „un sport naţional” în Germania, potrivit BBC. Aceeaşi sursă spune că anunţul „liderului cu cicatrici de război marchează formal ceea ce ar putea fi începutul sfârşitului”, în contextul în care ea a spus mereu că poate fi cancelar cât timp îşi păstrează rolul de lider al partidului. Dorinţa pe care şi-a exprimat-o acum, de a renunţa la conducerea CDU, ar avea rolul de a reduce criticile din interiorul partidului pe care îl conduce şi recâştigarea votanţilor care l-au părăsit CDU în favoarea unor partide precum AfD (Alternative für Deutschland – Alternativa pentru Germania; extrema dreaptă) sau cel al Verzilor.

    „În calitate de cancelar şi lider al CDU, sunt responsabilă din punct de vedere politic pentru tot, atât pentru succese, cât şi pentru eşecuri. Când oamenii ne spun ce cred despre modul în care a fost format guvernul şi despre modul în care ne-am desfăşurat activitatea în primele şapte luni în acest parlament, acesta este un semnal clar că lucrurile nu pot continua aşa cum sunt. A venit timpul să deschidem un nou capitol”, a mai declarat cancelarul german. Ea a precizat şi că nu îşi va alege succesorul la conducerea partidului şi că va accepta „orice decizie democratică” luată de partid.

    Merkel a confirmat astfel ideea care începuse să se vehiculeze înaintea anunţului său, subliniind că s-a gândit dinaintea vacanţei de vară să nu mai candideze la conducerea CDU.

    „Prin această decizie, mă distanţez de convingerea că funcţia de lider al partidului şi cea de cancelar trebuie să fie deţinute de aceeaşi persoană“, a explicat Angela Merkel, precizând că i-a informat despre aceste decizii pe Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU, filiala bavareză a CDU), precum şi pe Andrea Nahles, preşedintele Partidului Social-Democrat (SPD, centru-stânga), partener de guvernare.

    Decizia cancelarului german vine în contextul în care efectele criticilor dure din ultimii ani asupra politicilor flexibile în materie de imigraţie îşi fac din ce în ce mai simţite efectele. Criticii susţin că situaţia a generat seria de rezultate slabe pentru partidul Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta) în alegerile regionale desfăşurate recent. Partidul CDU a scăzut cu 11 procente, până la 27%, la alegerile desfăşurate în landul german Hesse, iar acesta este cel mai slab rezultat înregistrat de partid încă din 1966. SPD, aflat în coaliţie cu CDU, a scăzut cu un procent similar, până la 19,8%. Principalii beneficiari au fost Verzii.

    Anunţul cancelarului german marchează apusul carierei politice a celui mai puternic lider politic european, primul cancelar german femeie, cancelarul german cu cel mai lung mandat şi încheierea unei ere politice în Europa.

    Jurnaliştii de la Financial Times au enumerat câteva dintre reperele din cariera politică de 18 ani a cancelarului german. Ea a devenit prima femeie şi prima persoană care aparţine religiei catolicei aflată la conducerea partidului Uniunea Creştin Democrată (CDU), condus anterior de Helmut Kohl, la data de 10 aprilie 2000. În contextul în care Kohl fusese implicat în 1999 într-un scandal legat de finanţarea partidului,  Merkel, chiar dacă a fost protejata lui – numită de el «mein Mädchen» (fata mea) –  a publicat o scrisoare deschisă în care l-a criticat, crescându-şi astfel popularitatea în rândul alegătorilor.

    În 2005, a devenit primul cancelar german femeie. CDU şi partidul-frate bavarez al acestuia, Uniunea Creştin-Socială, au format o coaliţie de guvernare împreună cu Partidul Social Democrat. Patru ani mai târziu, în 2009, l-a întâlnit pe preşedintele american Barack Obama în Washington. Cei doi au dezvoltat o relaţie apropiată în perioada în care Obama şi-a derulat campania electorală la Berlin, înainte de alegerile prezidenţiale ale Statelor Unite din 2008; în 2011, Obama i-a oferit lui Merkel Medalia Prezidenţială a Libertăţii, una dintre cele mai importante recunoaşteri acordate civililor de Statele Unite.

    Pe 27 septembrie 2009, Angela Merkel a fost realeasă cancelar şi a format de data aceasta o coaliţie de guvernare cu Partidul Democrat Liberal (FDP). Cel de-al doilea mandat al său a fost însă umbrit de criza financiară şi de măsurile de austeritate din zona UE.

    În 2010, guvernele din zona euro, conduse de Angela Merkel şi de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, au aprobat primul plan de bailout al Greciei, un pachet de împrumuturi de urgenţă pentru a preveni defaultul ţării. În 2013, eforturile de austeritate conduse de Angela Merkel şi Sarkozy au culminat – în contextul în care s-a instalat „regula bugetului”, care obligă guvernele naţionale să observe un echilibru bugetar.  Pe 22 septembrie 2013, Merkel câştigă totuşi cel de al treilea mandat în calitate de cancelar al Germaniei după ce a direcţionat CDU spre cele mai bune rezultate ale sale în mai mult de 20 de ani. În 2014, devine cel mai longeviv în funcţia de şef de guvern din UE.

    În 2015, a făcut o vizită în Rusia cu scopul comemorării celui de al doilea război mondial, în contextul conflictului din Ucraina. Ea a folosit ocazia pentru a critica anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, care a deteriorat relaţiile Moscovei cu Europa. Cancelarul german are un rol cheie în negocierea acordului de încheiere a luptelor între Rusia, Ucraina şi forţele separatiste din Donbass. Totuşi, înţelegerea nu a reuşit să oprească ostilităţile din estul Ucrainei.

    În 2015, pe fondul unui număr fără precedent de migranţi care ajung în Europa – majoritatea fugind de războiul din Siria – guvernul lui Merkel anunţă politica uşilor deschise pentru refugiaţi: toţi sirienii care caută azil pot să rămână în Germania, indiferent de ţara prin care au pătruns în aceasta. În lunile ce urmează, susţinerea publică a leadershipului lui Merkel scade, iar criticile politicilor sale migraţioniste cresc. Mai mult de 800.000 de persoane au solicitat azil în Germania în acel an.

    Horst Seehofer, şeful partidului conservator bavarez CSU, descrie politica de refugiaţi a cancelarului german drept o „greşeală”. Presa internaţională nu credea însă acelaşi lucru: pe 9 decembrie a fost numită Personalitatea Anului de revista Time.

    În martie 2017, Merkel a făcut prima vizită în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte. Ea şi preşedintele american au avut o relaţie tensionată, în contextul discuţiilor despre obligaţiile de cheltuieli de apărare ale NATO, surplusul contului curent al Germaniei, precum şi relaţia din domeniul energiei cu Rusia.

    După ce a încercat să construiască o alianţă cu Verzii şi cu Partidul Liber Democrat (FDP) fără succes, Merkel a optat pentru o altă coaliţie cu SPD. După mai multe luni de negocieri şi paralizie politică, votanţii SPD vor să reînnoiască o coaliţie guvernamentală cu creştin-democraţii lui Merkel. În următoarea săptămână este împuternicită în funcţia de cancelar pentru a patra oară.

    Partidul ei suferea însă deja din cauza celor mai slabe rezultate la voturi din 1949 şi până atunci, în contextul în care un număr semnificativ de votanţi se mutau înspre alternativa antiimigraţie a dreptei extreme.

    În iunie 2018, blocul conservator german porneşte un conflict deschis pe tema azilului politic: lupta se dă între Merkel şi Seehofer, în prezent ministrul de interne al ţării, care vrea să întărească regimul de azil politic al Germaniei şi să permită poliţiei să refuze refugiaţii la graniţă în situaţia în care au fost înregistraţi în altă ţară din UE.

    În iulie 2018, Merkel şi Seehofer au ajuns la o înţelegere; aceasta încheie criza care a împins guvernul de doar trei luni al Germaniei în pragul prăbuşirii, ameninţând să distrugă alianţa de aproape 70 de ani dintre CDU şi CSU.

    Angela Merkel a anunţat pe 29 octombrie că va renunţa la rolul de lider al CDU după 19 ani în care s-a aflat la conducerea acestuia, prevestind încheierea unei ere politice a uneia dintre cele mai puternice naţiuni din Europa. A spus de asemenea că nu îşi doreşte un alt mandat de cancelar în 2021 şi nu va mai căuta un alt rol politic.

    Analiştii citaţi de presa internaţională spun că urmează vremuri grele, în care va domni incertitudinea.

    Wirtschaftswunder (miracolul economic) generat de Angela Merkel în cei 13 ani în care a condus ţara se vede cel mai bine, potrivit observaţiilor jurnaliştilor de la Bloomberg, în piaţa muncii: noi locuri de muncă sunt create în fiecare lună, iar rata şomajului a ajuns la cel mai redus nivel de după reunirea Germaniei. Disciplina bugetară şi aversiunea faţă de datorii – parte din psihicul germanilor – au devenit aproape o obsesie a acestora în criza din zona euro. Ţara a început să conducă prin exemplu – marcând surplusuri bugetare şi reducând datoriile.

    Un alt reper al erei Merkel a fost orientarea către energia verde – cancelarul a decis să se îndepărteze de resursele de energie nucleară după dezastrul japonez de la Fukushima, din 2011. Schimbarea a ridicat totuşi preţul energiei. Chiar dacă ţara rămâne unul dintre cei mai mari producători mondiali, trebuie să facă faţă competiţiei chinezeşti, avansului maşinilor electrice şi economiei digitale. O populaţie care îmbătrâneşte se adaugă riscurilor, iar criticii au stârnit şi o problemă din ce în ce mai pregnantă pe piaţa imobiliară: locuinţele sunt puţine şi s-au scumpit – una din concluziile unei întâlniri organizate recent la Berlin este că ţara are nevoie de 1,5 milioane de apartamente noi în următorii patru ani.

    Potrivit BBC, alegerea evidentă la conducerea partidului după Merkel ar fi Annegret Kramp-Karrenbauer, în prezent secretarul partidului. Dacă noul şef va fi Annegret Kramp-Karrenbauer, moştenitorul ideologic al cancelarului, este posibil ca Merkel să poată rămâne la conducerea guvernului până în 2021. Dacă nu, „vine sfârşitul“, a avertizat Kramp-Karrenbauer. Alte variante ar fi ca la conducerea partidului să vină Jens Spahn, ministrul sănătăţii, un critic al politicilor migraţioniste ale cancelarului, care şi-a anunţat candidatura, precum şi Friederich Merz, un fost lider al grupului parlamenter CDU-CSU şi un vechi rival al Angelei Merkel.

  • Germania a încheiat un acord privind trimiterea migranţilor înapoi în Spania

    Acordul, primul de acest tip, a fost semnat luni de către cele două ţări şi vine în urma unei dispute în Germania privind migranţii, care aproape a destrămat relaţiile din Guvern.

    Începând de duminică, Germania va putea să trimită înapoi migranţii veniţi din Spania, care au solicitat azil în ţară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel a afirmat că Guvernul german şi Viktor Orban au “perspective diferite” privind imigranţii

    Discutând cu reporterii în urma întrevederii cu Viktor Orban, Merkel a declarat că Budapesta “nu se simte deloc responsabilă pentru procesarea aplicaţilor de azil” şi consideră că refugiaţii trebuie să se oprească în ţările aflate la graniţele Uniunii Europene, acolo unde sunt înregistraţi iniţial.

    Orban a afirmat că este “nedrept ca oamenii din Germania să acuze Ungaria de lipsă de solidaritate”, deoarece controalele efectuate la frontiera de sud a Ungariei uşurează sarcinile Berlinului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel a afirmat că Guvernul german şi Viktor Orban au “perspective diferite” privind imigranţii

    Discutând cu reporterii în urma întrevederii cu Viktor Orban, Merkel a declarat că Budapesta “nu se simte deloc responsabilă pentru procesarea aplicaţilor de azil” şi consideră că refugiaţii trebuie să se oprească în ţările aflate la graniţele Uniunii Europene, acolo unde sunt înregistraţi iniţial.

    Orban a afirmat că este “nedrept ca oamenii din Germania să acuze Ungaria de lipsă de solidaritate”, deoarece controalele efectuate la frontiera de sud a Ungariei uşurează sarcinile Berlinului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOAR ÎN ROMÂNIA. Salariu de 14.000 de lei pentru directoarea unui azil de bătrâni care arată deplorabil şi care nu are bani de investiţii

    De exemplu, directoarea unei unităţi de asistenţă medico-socială, din judeţul Iaşi, se bucură acum de o leafă de aproape 14 mii de lei brut, în condiţiile în care centrul de îngrijire pe care îl conduce este într-o stare deplorabilă. Consiliul Judeţean care i-a mărit salariul spune că nu mai sunt bani şi pentru investiţii.

    ”Aşteptăm bugetul”, susţine directorul centrului.

    Unitatea de asistenţă medico-socială din Podu Iloaiei din Iaşi arată dezolant. Pereţii sunt scorojiţi şi crăpaţi, la fel şi pardoseala. Nu s-au mai făcut investiţii de zeci de ani, deşi aici stau 32 de bătrâni, cei mai mulţi fără familie.

    În aceeaşi cameră de 4 metri pătraţi se găteşte, se spală vasele şi este depozitat dezinfectantul.

    În aceste condiţii în care nu s-au mai făcut deloc modernizări, Consiliul Judeţean a mărit salariile tuturor şi spune că deocamdată nu mai sunt bani şi pentru investiţii.

    Cei 26 de angajaţi, printre care un economist, un administrator, mai multe infirmiere, bucătărese, spălătorese şi magazioneri, câştiga acum un brut între 3 şi 6 mii de lei.

    Directorul unităţii are un salariu brut de 13.100 de lei şi sporuri de doctorat şi de conducere în valoare de 20 la sută din brut. Astfel ajunge la un brut de 15.720 de lei şi după ce plăteşte taxele şi contribuţiile la stat, rămâne cu 9 mii de lei.

    În comună Răducăneni din judeţul Iaşi, directorul unităţii are un salariu de 13.100 de lei brut şi un spor de conducere de 5 la sută, potrivit deciziei luate de Consiliul Judeţean. Dar măcar centrul de îngrijire pe care îl conduce este modernizat, scrie stirileprotv.ro

  • Ce proprietăţi are Mazăre în Madagascar, acolo unde vrea azil politic/ “Acolo sunt mare investitor” | VIDEO

    VEZI VIDEO DE MAI JOS

    Până în 2008, principala destinaţie de vacanţă a lui Radu Mazăre era Brazilia, unde putea practica unul din sporturile sale preferate – kitesurfing. De altfel, în campania electorală din anul 2008 Mazăre a fost acuzat de contracandidaţii săi că petrece prea mult timp în Brazilia şi că nu ar mai fi interesat de treburile oraşului, iar cu o săptămână înainte de alegeri a apărut pe internet un filmuleţ care prezenta mai multe proprietăţi ale edilului din această ţară, dar şi diverse afaceri, între care o firmă de taximetrie. Radu Mazăre a negat aceste lucruri, spunând că nu are nici afaceri, nici proprietăţi în Brazilia şi că atunci când îşi va cumpăra ceva în străinătate va anunţa.

    Treptat, Brazilia nu a mai fost principalul loc de petrecere a vacanţelor, pe harta destinaţiilor lui Radu Mazăre apărând Venezuela, Honduras, Papua Noua Guinee şi Madagascar. Ultima dintre acestea pare să-l fi cucerit în mod special pe primarul Constanţei, care a fost atât de încântat de cele întâlnite în prima sa vizită din 2011 încât a petrecut Paştele din 2012 tot acolo, împreună cu mama sa.

    “Oamenii erau foarte drăguţi, nu erau agresivi, violenţi ca în Africa de Sud, Mozambic. (…) Am avut sentimentul că eram un colonist din anii ’30, dacă aţi văzut în filme, unde populaţia băştinaşă nu era încă revoltată şi nu era înrăită. Am avut sentimentul unui colonist acolo. Oamenii erau agreabili, doreau să câştige nişte bani de la tine, erau serviabili”, spunea, în 2011, Radu Mazăre.

    Ulterior, el a anunţat că a cumpărat un teren în Madagascar pentru a construi bungalowuri şi un restaurant.

    “M-am întâlnit cu primarul de acolo, care este primar al unei comune de 5.000 de locuitori. Acolo sunt un mare investitor, chiar dacă fac şapte bungalow-uri şi un restaurant, cu şeful de trib, le-am dus cadouri, am făcut o ceremonie cu un vraci. De ce râdeţi, aici când începem construcţia unui ansamblu nu se sfinţeşte? Iar în Africa sunt şi creştini, dar au şi tradiţia veche şi cred că dacă nu e oficiată această sfinţire şi în tradiţia veche, să vorbească cu strămoşii care sunt adevăraţii deţinători ai pământurilor de acolo, nu merge bine şi atunci am avut o ceremonie şi cu un vrăjitor”, spunea atunci Radu Mazăre.

    Terenul pe care fostul edil dorea să construiască bungalow-uri şi un restaurant are o suprafaţă de 1,8 hectare şi a fost concesionat pe o perioadă de 99 de ani, fiind trecut şi în declaraţia de avere a edilului.

    “Am concesionat, pe 99 de ani, o suprafaţă de teren de 1,8 hectare, pe malul mării, într-un golf în nordul Madagascarului, un loc în care bate vântul nouă luni pe an. O să dezvolt acolo o mică investiţie turistică, Investiţia o să fie de vreo 200 – 300.000 de euro, bungalouri plus utilităţi. Cei care fac sporturi din astea, cei care se duc până acolo, nu sunt foarte pretenţioşi. Merg pentru frumuseţea locurilor şi pentru vânt. O să fie aşa, cam la două, două stele şi jumătate. Mâna de lucru o să fie ieftină, aşa că nu o să coste mult”, a declarat, în 2012, fostul primar al Constanţei.

    El a spus că terenul a fost concesionat pentru că în Madagascar legea nu le permite străinilor să deţină proprietăţi. În schimb se practică formula de concesionare pe 99 de ani, cu prelungire automată.

    “Practic e un fel de proprietate, dar nu sunt acte de proprietate. Când va pemite legea, ea va trece automat în proprietatea mea şi a fratelui meu. Pământul aparţinea tribului. Nu aveau acte pentru pământ. Din cauza asta a durat cam patru luni până când a fost gata. Au dezgropat urnele străbunilor, au măsurat, au intabulat, au trecut terenul prin toatele formele legale”, spunea Mazăre.

     

  • Japonia a acceptat doar trei refugiaţi în prima jumătate a anului 2017

    În perioada similară a anului trecut, Japonia a acceptat doar patru refugiaţi din totalul de peste 5.000 de cereri primite, a indicat Ministerul Justiţiei de la Tokyo.

    În luna ianuarie, organizaţia Human Rights Watch a descris drept “deplorabile” politicile nipone privind acceptarea de azilanţi.

    Susţinătorii procesului dur de acordare a azilului în Japonia afirmă că numărul mic de persoane acceptate este o consecinţă a creşterii numărului de cereri false în urma schimbărilor legislaţiei prin care solicitanţii se pot angaja până când este luată o decizie în cazul lor.

  • Eurostat: Numărul de azilanţi din UE a fost de două ori mai mare în 2016 faţă de anul precedent

    Peste 700.000 de refugiaţi au primit azil în 2016, faţă de doar 330.000 în 2015, arată datele oficiale. Germania a oferit azil pentru 445.000 de persoane în 2016, cifre de trei ori mai mari faţă de anul precedent.

    În topul ţărilor care au acceptat azilanţi se mai află Suedia, Italia şi Franţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adolescent rus, reţinut în urma descoperirii unui dispozitiv explozibil în Oslo

    Poliţia norvegiană a detonat dispozitivul explozibil descoperit în centrul oraşului Oslo, reţinând apoi în custodia sa suspectul adolescent.

    Potrivit şefului serviciilor de securitate norvegiene, nu este încă clar dacă adolescentul plănuia să întreprindă un atac cu ajutorul dispozitivului artizanal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro