Tag: Ayrault

  • Drumul nostru către un nou acord cu UE şi FMI

    El a mulţumit ambelor ţări pentru sprijinul dat “zilele trecute la Bruxelles” în obţinerea unui nou acord preventiv cu UE şi FMI pe doi ani, pentru care negocierile vor începe în această lună. Anterior, surse guvernamentale citate de Mediafax afirmaseră că este posibil ca oficialii Comisiei Europene să nu mai dorească să participe la un nou astfel de acord.

    De partea sa, premierul francez Jean-Marc Ayrault a încurajat autorităţile române să combată corupţia şi criminalitatea, afirmând că Franţa susţine aderarea României la Schengen – poziţie diferită de cea a Germaniei, care alături de Olanda şi Finlanda a cerut amânarea unei decizii în acest sens până la Consiliul JAI din decembrie.

    Pentru viitorul acord cu FMI, statul român va avea începând cu 17 iulie negocieri cu o delegaţie a Fondului condusă de nemţoaica Andrea Schaechter, cea care îi succedă lui Eric de Vrijer. Înainte de sosirea delegaţiei, directorul general al FMI, Christine Lagarde, se va afla la Bucureşti începând de luni, într-o vizită de două zile în care va prezenta un discurs despre identificarea unei “noi paradigme de creştere economică” în Europa Centrală şi de Est.

    Faptul că autorităţile române sunt în deplin consens în privinţa încheierii noului acord este cel mai important argument care demonstrează că în România coabitarea politică preşedinte-premier funcţionează şi că ţara este departe de a fi “neguvernabilă”, cum o cataloga recent comisarul UE pentru energie, Gunther Oettinger. “Decizia de a avea un nou acord cu CE şi FMI e o decizie pe care o asumăm cu toţii, şi guvernatorul BNR, şi Guvernul, şi preşedintele (…) Am trimis scrisoarea de intenţie, a fost aprobată de toată lumea, de guvernator, de Guvern şi de preşedinte şi ministrul de Finanţe, domnul Chiţoiu şi cu guvernatorul au semnat deja scrisoarea către Comisia Europeană şi către FMI”, a declarat premierul Victor Ponta.

  • Pe o stâncă neagră, într-un fost liceu

    Iniţial, acţiunea comandată de procurori şi executată de poliţişti într-un dispreţ real faţă de necesitatea de a-i explica logica faţă de opinia publică a fost pusă pe seama statului poliţienesc al USL (ministru de interne: Radu Stroe – PNL, ministru al educaţiei: Remus Pricopie – PSD) şi denunţată ca atare de PDL, care a şi cerut imediat demisia celor doi miniştri. Ulterior, premierul Victor Ponta a intervenit şi nu doar că i-a criticat pe procurorii iniţiatori, dar a şi vestit că îi cere ministrului justiţiei (Robert Cazanciuc – PSD) să intervină pe lângă procurorul general Tiberiu Niţu, iar acesta a trimis o echipă de control care să potolească lucrurile, aşa încât rolurile s-au inversat: Victor Ponta a comparat acţiunea în forţă de la liceul bucureştean cu descinderile din vara trecută ale procurorilor “băsişti” porniţi să caute fraude la referendum, iar excesele de acum au fost sancţionate ca fiind ilustrări ale epocii de teroare Băsescu-Morar-Macovei.

    Mingea s-a întors astfel la opoziţie, care prin Monica Macovei de la PDL, alături de câţiva membri ai viitorului Partid Popular (Adrian Papahagi, Cristian Preda) a trimis la CSM o scrisoare unde reclamă încălcarea de către Ponta a independenţei justiţiei, “discreditarea unei intervenţii legitime a statului” şi, implicit, violarea statului de drept şi a valorilor europene – tema cea mai dragă a justiţiarilor dreptei şi cea mai periculoasă în relaţia guvernului USL cu Bruxellesul.

    Lupta politică s-a întors, deci, 100% la uneltele din vara trecută, mai ales dacă adăugăm şi noua reclamaţie a lui Papahagi privind un plagiat al lui Ponta, reclamaţie adresată premierului francez Jean-Marc Ayrault exact cu ocazia vizitei acestuia la Bucureşti.

  • Ce vor socialiştii francezi

    Prima decizie a noului guvern socialist din Franţa a fost să taie salariile membrilor săi cu 30%, conform unei promisiuni electorale a preşedintelui Hollande, ceea ce înseamnă că aceştia vor avea salarii brute de 9.940 de euro pe lună în loc de 14.200.

    Cât priveşte promisiunea de a renegocia tratatul fiscal european, Pierre Moscovici a declarat deja că tratatul nu va fi ratificat de Franţa în forma actuală şi că va trebui completat cu un amendament referitor la măsuri de creştere economică.

    Trebuie notat că sunt posibile schimbări în componenţa guvernului de la Paris după alegerile legislative din 17 iunie, care ar putea aduce în cadrul cabinetului unul sau mai mulţi comunişti ori ecologişti. Premierul Ayrault a făcut deja cunoscut că orice ministru care nu va obţine victoria la alegeri îşi va pierde postul.