BusinessMagazin

Tag: AVC

  • STUDIU: Tulburările de somn, la fel de dăunătoare ca fumatul în declanşarea crizelor cardiace şi AVC

    Tulburările de somn ar trebui incluse în aceeaşi categorie de factori de risc alături de fumat, lipsa activităţilor fizice şi alimentaţia deficitară, precizează autorii acestei cercetări ştiinţifice. Studiul, prezentat la congresul Euro Heart Care organizat la Dubrovnik, în Croaţia, în colaborare cu Asociaţia croată a infirmierilor şi infirmierelor din domeniul cardiologiei, estimează că riscul de AVC creşte de patru ori în cazul persoanelor care suferă de tulburări de somn.

    Profesorul Valery Gafarov, de la Lee College Baytown, din statul american Texas, reaminteşte rata ridicată a mortalităţii ce a fost asociată cu maladiile cardiovasculare, de aproape 50% în cazul deceselor premature, iar 80% dintre aceste cazuri sunt provocate de infarct miocardic şi AVC. Ipoteza cercetătorului american se bazează pe o legătură foarte puternică între tulburările de somn şi dezvoltarea riscului cardiovascular. Profesorul Gafarov consideră că tulburările de somn ar trebui să fie considerate un factor de risc evitabil, care ţine de stilul de viaţă.

    Studiul, desfăşurat în cadrul programului MONICA (Multinational MONItoring of trends and determinants in CArdiovascular disease) al OMS, a examinat relaţia dintre tulburările de somn şi riscul pe termen lung de criză cardiacă şi AVC, pe un eşantion de 657 de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani, fără antecedente medicale, care au fost monitorizaţi timp de 14 ani. Calitatea somnului a fost evaluată la debutul studiului, în 1994, folosind Scala Jenkins.

    Pe durata studiului, cercetătorii au remarcat faptul că 63% dintre participanţii care au suferit o criză cardiacă sufereau şi de tulburări de somn.

    Aceste tulburări de somn au fost asociate la rândul lor cu anxietate, depresie, epuizare şi stres.

    Astfel, participanţii care sufereau de tulburări de somn prezentau un risc de infarct miocardic de până la 2,6 ori mai mare şi un risc de AVC de până la patru ori mai mare în raport cu participanţii care aveau un somn bun.

    Tulburările de somn apar în rândul persoanelor care dorm mai puţin de şapte ore pe noapte.

    Cele mai frecvente cazuri de tulburări de somn au fost înregistrate în rândul participanţilor văduvi şi divorţaţi, cu un nivel inferior de studii şi cu un statut socio-profesional modest.

  • STUDIU: Medicamentele anticolesterol ar putea să reducă riscul de accident vascular cerebral

    Persoanele care iau statine sau fibraţi – un alt tip de medicamente anticolesterol – prezintă un risc de AVC cu 34% mai mic în comparaţie cu persoanele cărora nu le sunt administrate aceste medicamente.

    “Dacă vor fi confirmate, aceste rezultate vor fi compatibile cu tactica de administrare pe perioade mai îndelungate în cazul persoanelor de vârsta a treia a unor medicamente cu rol de scădere a nivelului de colesterol”, a declarat coordonatorul studiului, Christophe Tzourio, profesor de epidemiologie la Universitatea Bordeaux din Franţa.

    Milioane de persoane din lumea întreagă iau statine pentru a reduce concentraţiile de lipoproteine cu densitate scăzută din sânge, supranumite “colesterol rău”, întrucât se acumulează pe pereţii vaselor de sânge şi pot duce la ateroscleroză, formarea de cheaguri şi declanşarea infarctelor.

    Dacă pacienţii au probleme arteriale, mulţi doctori nu recomandă administrarea de statine pentru persoanele trecute de vârsta de 75 de ani, întrucât beneficiile acestor medicamente sunt mai puţin clare în astfel de cazuri, iar pastilele în cauză au fost asociate cu efecte secundare precum diabet, deficienţe cognitive şi leziuni hepatice.

    Întrucât statinele sunt în continuare folosite pe scară largă în rândul pacienţilor de vârsta a treia, medicii francezi au dorit să analizeze potenţialele beneficii pe care acest tratament le are la o vârstă înaintată.

    Ei au analizat date medicale obţinute în urma unor interviuri cu 7.500 de pensionari din trei oraşe din Franţa, începând din 1999. La începutul studiului, participanţii aveau vârsta de cel puţin 65 de ani, iar media de vârstă era de 74 de ani. Voluntarii nu prezentau în istoricul medical al lor nici boli vasculare, nici AVC-uri.

    Aproximativ 27% dintre voluntari luau fie statine, fie fibraţi, pentru a-şi reduce colesterolul. Aceşti participanţi erau în mare parte femei, mai tineri ca medie de vârstă şi cu un nivel de educaţie mai scăzut.

    În perioada de monitorizare – în medie, nouă ani -, 292 de persoane au suferit un AVC, iar 440 au raportat incidente cardiovasculare. AVC-urile au fost mai numeroase în rândul bărbaţilor şi participanţilor care erau mai în vârstă sau care prezentau alţi factori de risc, precum diabet, obezitate şi hipertensiune.

    Administrarea de pastile împotriva colesterolului nu a micşorat riscul de incidente vasculare sau de boli cardiace, însă a contribuit la scăderea riscului de AVC şi a riscului general de deces.

    Autorii studiului, care a fost publicat în British Medical Journal, spun că acesta nu a dovedit faptul că aceste medicamente previn producerea de accidente vasculare cerebrale. Participanţii din acest studiu erau mai bogaţi, mai bine educaţi şi urmau diete mai sănătoase în comparaţie cu francezul de nivel mediu.

  • Agenţia Europeană a Medicamentului AVERTIZEAZĂ: Ibuprofenul administrat în doze mari creşte riscul cardiovascular

    În noul său raport, dat publicităţii luni, Comitetul de evaluare a riscurilor în materie de farmaco-vigilenţă (PRAC) din cadrul EMA a subliniat faptul că această creştere a riscului cardiovascular îi vizează doar pe acei pacienţi care iau doze de ibuprofen mai mari de 2.400 de miligrame pe zi.

    În schimb, cercetătorii nu au observat niciun risc la pacienţii care iau acest medicament în doze mai mici de 1.200 de miligrame pe zi – aşa cum procedează cei mai mulţi dintre bolnavi. Dozele obişnuite la adulţi variază între 200 şi 400 de miligrame de trei ori pe zi.

    Ibuprofenul este un medicament comercializat începând din anii 1960 sub diverse nume. Anumite formule ale sale (în special cele de 200 miligrame) se vând la liber, fără reţetă, în mai multe ţări europene, inclusiv în România.

    Potrivit PRAC, riscul cardiovascular generat de ibuprofen în doze mari este similar cu cel generat de analgezicul diclofenac (voltaren şi alte denumiri), a cărui utilizare a fost deja restrânsă din 2013 pentru pacienţii care au anumite probleme cardiovasculare.

    În consecinţă, PRAC preconizează modificarea prescripţiilor medicale şi îi îndeamnă pe medici să evalueze “cu atenţie” riscurile cardiovasculare ale pacienţilor înainte de a prescrie ibuprofen pe durată mare şi în doze importante.

    Avizul PRAC vizează doar tratamentele administrate pe cale orală, nu gelurile şi cremele pe bază de ibuprofen.

    Întrucât medicamentele pe bază de ibuprofen sunt deja aprobate la nivel naţional, recomandările formulate de PRAC vor trebui să fie mai întâi aprobate de Comitetul european de coordonare (CMDh), entitatea europeană care reprezintă diversele agenţii naţionale ale medicamentului.