BusinessMagazin

Tag: AVAS

  • Cătălin Lupoaie, manager senior comunicare si afaceri publice la BCR, fost redactor la ZF şi editor-şef la Business Construct (2005-2010): „Experienţa de jurnalist este unică, nu poate fi comparată cu nicio altă meserie”

    „La Ziarul Financiar am trăit şi experimentat în cinci ani şi jumătate, cât alţii în 50 de ani. Am prins cea mai puternică creştere economică a României, dar şi criza care a întors pe dos economia locală şi toată industria media. Pentru un absolvent de jurnalism care a început să lucreze la 19 ani, Ziarul Financiar a fost în aceeaşi măsură o şcoală de business şi o lecţie de creare de conţinut media top quality.

    Experienţele pe care le-am trăit ca jurnalist de business m-au făcut să înţeleg ce înseamnă curajul de a discuta cu antreprenori şi cu oficiali influenţi, ce înseamnă să faci o documentare bună pentru a pune întrebările potrivite şi să mă bucur că pot participa la etape importante din dezvoltarea României. Pe lângă momentele serioase sau conferinţele clasice, au fost şi situaţii amuzante, desprinse din specificul mioritic. ”Chief, asta e farmecul. România e unică şi nu ai cum să te plictiseşti. De ce crezi că vin şi rămân atâţia investitori străini? Pentru că aici totul e dinamic”, îmi spunea mereu Fini (Cristian Hostiuc). Şi aşa a fost. Nu m-am plictisit niciodată (nici nu aveam timp J), pentru că foarte rar ştiam ce urma să se întâmple din momentul în care plecam de acasă. Să vă spun câteva exemple.

    Eram responsabil de domeniile infrastructură şi transport (într-o vreme când încă se construiau autostrăzi) şi am avut ocazia să particip la unele inspecţii memorabile pe şantiere. Cu unul dintre miniştrii transporturilor am mers cu trenul până la Cluj în timp ce ne cânta la chitară, altul a vrut să verifice nişte fisuri la un pasaj şi a intrat cu pantofii lui cu piele întoarsă în noroi, în timp ce era înconjurat de o turmă de porci care venise să-i inspecteze încălţămintea. Un prim-ministru ameninţa constructorii că va verifica o lucrare punând o cană de apă pe bordul maşinii, iar când a fost gata lucrarea şi a văzut cât de prost a fost executată, a renunţat la idee. O altă deplasare cu trenul pentru a vedea un şantier de autostradă era cât pe ce să fie un eşec pentru că jurnaliştii nu se mai trezeau şi trenul a fost nevoit să fie tras în triaj. La întoarcerea de pe şantier a avut loc un meci de ping-pong între angajaţii CFR şi jurnalişti, în urma căruia angajaţii CFR au pierdut mai multe borcane cu murături.

    După experienţa ZF, m-am angajat la producătorul de ciment Holcim şi am lucrat în comunicare şi marketing. Vizitele la şantiere au continuat, dar au fost lipsite de sarea şi piperul date de autorităţi.

    Am fost martorul unor momente cheie pentru economia românească, în care adrenalina ne ţinea în priză chiar şi când afară erau sub zero grade. Unul dintre ele, în 2005, când împreună cu două colege, îngheţam în faţa Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) aşteptând să fie depuse ofertele pentru preluarea Băncii Comerciale Române. O zi întreagă am alergat după maşinile cu oferte încercând să prindem o declaraţie. Din păcate, fără succes. Chiar şi aşa, reportajul a fost plin de suspans pentru că ofertele au venit chiar şi în ultimul minut. A fost o lungă controversă legată de ora la care a fost înscrisă ultima ofertă, care s-a lămurit după ce reprezentanţii AVAS au anunţat că ceasul din holul instituţiei era cu câteva minute înainte. N-am să uit niciodată ceaiul cald şi bomboanele oferite de angajaţii AVAS, care ne vedeau cum tremuram afară. Şi nu am să uit nici faptul că banii din privatizările din 2005-2007 urmau să fie investiţi în infrastructură şi, ca prin miracol, au dispărut fără să mai ştie nimeni urma lor.

    Şi cum nimic nu este întâmplător, iată că 13 ani mai târziu de la cea mai importantă privatizare, am ajuns să ocup funcţia de Public Affairs Manager la BCR şi să sprijin eforturile de a crea o Românie în care oamenii să aibă mai multă încredere în forţele proprii.”

  • Radu Enache, la BM Storytellers: “Cine a rezistat în 2008 a învăţat cum se poate face o corecţie dramatică”

    Iată discursul lui Radu Enache la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    2008 a fost anul de referinţă al Continental Hotels, am avut cel mai bun nivel de venituri, cel mai bun grad de ocupare, cea mai bună evaluare a companiei. În ciuda faptului că începuse să se vocifereze despre criză, eram într-o asemenea exuberanţă şi euforie încât eram siguri că pe noi criza nu ne va atinge, deoarece noi suntem expuşi pe zona de trei stele, pe zona economică, şi credeam că doar zona de lux va fi afectată.

    După 2008 a venit însă 2009, cu o corecţie drastică de 26% şi cu toate tarele unei crize legate de concurenţă neloială, distrugerea unui întreg segment de turism prin renunţarea la structurarea industriei pe număr de stele, la care lucrasem atâta timp şi care ajunsese într-un final la nişte standard decente. Nu mai conta nimic în afară de preţ şi de atragerea clientului. În 2008, în Bucureşti, era un revpar (revenue per room – n.r.) situat de la aproape 29 de euro pentru o cameră de 2 stele economic până la o medie de 173 euro pentru o cameră din segmentul upscale. În 2009, în doar câteva luni, s-a ajuns la medii de la 15 euro până la 76 în Bucureşti, aşadar o cădere bruscă, fără o creştere ulterioară care să te ajute să te recuperezi: toată creşterea de 3-4% pe an s-a pierdut din cauza devalorizării cursului, din cauza creşterii costurilor, în special ale celor cu energia, din cauza impactului cu creşterea salariilor, chiar dacă foarte mici.

    Cine a rezistat în această perioadă a învăţat cum se poate face o corecţie dramatică şi cum se poate să ai o reactivitate instantanee la tot ce se întâmplă în lumea de business.

    2008 a fost anul cel mai bun, a fost anul de referinţă, când vreau să mă bucur mă gândesc că poate voi ajunge din nou la business de 27 de milioane de euro, ca în 2008, când aveam şi cu 30% mai puţină capacitate. În toată perioada de criză am deschis hoteluri: unul de cinci stele pe Calea Victoriei, Continentalul din Sibiu l-am făcut Ibis, am deschis Continental Forum vizavi, tot în Sibiu. Pe scurt, am crescut capacitatea şi am scăzut nivelul de business, acum suntem la 22% faţă de 2008, cu mai multă capacitate. Am vândut Continental Gaizer, am făcut sales & lease back pentru a refinanţa businessul şi am făcut hotel Hello, care a fost cea mai mare satisfacţie a mea pe timp de criză; lansarea lui a coincis cu nevoia pieţei, este un brand cinstit de două stele destinat walk-in-ului, este accesat atât de turişti străini, cât şi de români, este chestiunea de două stele spre trei stele care a mers cu un grad de ocupare de peste 75% în fiecare an de criză.

    La începutul anului 2008 am primit o ofertă de vânzare pentru tot lanţul şi am refuzat-o. Atunci am avut şi ocazia să mă întâlnesc cu PPF, care a intrat în acţionariatul nostru, cumpărând un pachet de 30%, care a fost ulterior achizţionat de GED. În 2008, începusem să lucrez şi cu fiul meu în companie, l-am cooptat mult în tot ce înseamnă structurarea finanţărilor şi a fost o unealtă foarte bună în negocierile cu PPF, apoi în vânzarea către GED şi aşa mai departe. Acum coordonează Consiliul de Administraţie şi mă bazez mult pe el şi pe analiza lui.

    Noi am simţit problemele din al doilea trimestru din 2009. Toată lumea se îmbăta cu apă rece, dar din momentul când au văzut că e grav totul s-a redus brusc, nunţile s-au redus de la 500 la 100 de persoane, sejururile s-au redus la o noapte în loc de două, tot ce însemna MICE s-a tăiat de la o zi la alta, nu se mai făceau seminarii, conferinţe, team buildinguri, totul s-a tăiat radical. Ne-am confruntat şi cu un necaz enorm: cumpărasem Continental din Constanţa, dar acesta a fost ulterior retrocedat, iar tribunalul a emis sentinţă definitivă cum că noi trebuie să îl despăgubim pe proprietar, scoţând AVAS din cauză pe chestiuni de procedură, şi am plătit 3,5 milioane de euro pe 6 decembrie 2010. De atunci până acum, am câştigat procesul, dar nu am fost despăgubit, aşa că nu cred că voi recupera banii de la AVAS. Am hotărâre de executare, dar aştept la coadă să execut AVAS şi am numărul de ordine 28.600.

    Oful meu cel mai mare este că în aceeastă perioadă de criză nu s-a făcut nimic pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi pentru redarea încrederii în mediul de afaceri, s-a lucrat numai la fiscalitate, ne-au împovărat într-un hal fără de hal pentru că guvernul nu reuşeşte să rezolve problema colectării bugetare. Am spus la introducerea impozitului forfetar şi o să repet că nu ai nevoie să introduci taxe suplimentare, ci ai nevoie de colectare bugetară: fă ca oamenii să plătească taxe, TVA, CAS etc. Economia neagră care atinge 18-21% din PIB este groaznică, iar mai ales în turism şi servicii nefiscalizarea este enormă – eu din capul locului sunt dezavantajat, pentru că toţi ceilalţi sunt cu 24% mai ieftini. Am făcut corecţia legii turismului, de opt ani aşteptăm să intre în vigoare şi nu se întâmplă nimic. În tot acest timp, impactul în PIB al turismului este de 1,5%, 2% agregat, la 1,7 milioane de turişti în România.

  • “Nu m-aş mai întoarce să lucrez la stat niciodată. Sunt mulţi oameni pe care nu-i poţi da deoparte”


    ADRIAN VOLINTIRU  ESTE BINE DISPUS CA ÎNTOTDEAUNA. FAPTUL CĂ A PETRECUT MAI BINE DE UN AN ŞI JUMĂTATE ANGAJAT LA STAT NU I-A SCHIMBAT NICI TONUSUL, NICI CHEFUL DE LUCRU. De fapt, Adrian Volintiru este unul dintre puţinii manageri din privat care au trecut prin administraţia centrală şi apoi au revenit în privat fără resentimente. „Mie mi-a plăcut la stat“, admite acum Adrian Volintiru, care a condus AVAS în perioada noiembrie 2012 – noiembrie 2013, iar ulterior a fost, timp de cinci luni, secretar de stat în Ministerul Economiei. Volintiru este unul dintre managerii formaţi în cadrul Rompetrol, lucrând în companie timp de opt ani. După Rompetrol, managerul a schimbat mai multe joburi, fiind pe rând CFO la Relad, COO la Marexin, CEO la Vulcan, pentru a intra ulterior în structurile de administraţie centrale.

    „Desigur, este greu la stat, lucrurile nu se mişcă la fel de repede ca într-o companie privată. În schimb, sentimentul că poţi schimba ceva fundamental în economie este minunat; la stat poţi face chestii care să schimbe economia, dacă sunt aprobate“, povesteşte Volintiru. Managerul, care subliniază că nu este membru de partid, a fost numit la şefia AVAS de către PNL, care căuta pentru conducerea instituţiei un specialist în restructurare.

    RESTRUCTURĂRILE SUNT VIAŢA MEA”, SPUNE MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS ADRIAN VOLINTIRU. De la începutul anilor 2000, de când s-a angajat la Rompetrol, a făcut numai restructurare: întâi la Petromidia, apoi la IFN-ul din cadrul Rompetrol, apoi la Rompetrol Downstream, iar după plecarea din grupul deţinut anterior de Dinu Patriciu a restructurat şi optimizat businessul Relad, după care a crescut de trei ori în şase luni din 2011 cifra de afaceri a Vulcan, companie deţinută de Ovidiu Tender (compania intrând însă ulterior în insolvenţă). La data deschiderii procedurii insolvenţei, în 2013,Vulcan avea datorii de 193 milioane de lei faţă de 230 de creditori. Cel mai mare creditor era BCR, cu 78 mil. lei, urmat de ANAF, cu 46 mil. lei, şi Grupul Energetic Tender (acţionarul majoritar), cu 9,7 mil. lei, potrivit administratorului judiciar.

    „Când am ajuns la AVAS, eu am luat în serios nevoia de restructurare a companiilor din portofoliu. Mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat de treabă, principalele ţinte de restructurare fiind Fortus Iaşi, Remin Baia Mare, Aversa şi UCM Reşiţa. Eu vedeam AVAS ca pe un holding care are nevoie de restructurare şi l-am tratat ca atare“, povesteşte Adrian Volintiru. O parte dintre companiile din AVAS erau venite recent în portofoliu prin mutarea creanţelor de la ANAF la AVAS –  „prin venirea lor la AVAS, eu am considerat că guvernul nu este interesat doar de recuperarea banilor, ci de o restructurare care să permită ulterior plata datoriilor“.

    Nu a fost chiar aşa.  „Este încă greoi să pătrunzi sistemul, sunt mulţi oameni integraţi profund în acesta şi e greu să îi dai deoparte; una peste alta însă, cu tenacitate, lucrurile se pot întâmpla“, precizează Volintiru, care povesteşte despre două iniţiative pe care le-a avut în sensul schimbării dinamicii companiilor de stat: o ordonanţă de urgenţă prin care să fie luate la pachet creanţele companiilor de stat şi o modificare a legii insolvenţei (mai precis a literei k, articolul 95 – care spune că o creanţă bugetară nu poate fi transformată în acţiuni): „Ar fi fost minunat să putem scăpa de aceste creanţe prin transformarea lor în acţiuni, dar din nefericire nu am reuşit să schimbăm articolul respectiv“. Părţile bune au fost mai multe, precizează însă Volintiru: vânzarea Aversa, chiar dacă tranzacţia nu a fost lipsită de controverse (Blue Diamond Estate, firmă controlată de omul de afaceri canadian Michael Topolinski, şi Autoplast Engineering au câştigat la începutul lunii septembrie 2013 licitaţia pentru preluarea activelor producătorului de pompe Aversa din Bucureşti pentru 17,3 milioane de euro, tranzacţie în care este inclus terenul de 10 hectare din zona Pieţei Obor), listarea Romgaz, procesul de restructurare a AVAS şi reducerea personalului cu 25%, dar şi câştigarea „tuturor proceselor care s-au judecat în perioada cât am condus eu instituţia“ (AVAS are pe rol 11.700 de dosare în care sunt date în judecată companiile statului şi AVAS, 37.000 de creanţe şi 2.800 de dosare postprivatizare). Sau, cum concluzionează Volintiru,  „un holding cu multe probleme“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Statul vrea să vândă în acest an pachete minoritare de acţiuni la 81 de firme

     “În 2013 vom scoate la vânzare pachete minoritare la 81 de societăţi. Aşteptăm să apară investitorii”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele AAAS, Adrian Constantin Volintiru.

    El nu a putut estima ce sume va obţine AAAS din aceste tranzacţii.

    Anul trecut instituţia a avut avut venituri de 80 milioane de lei.

    AAAS are acţiuni la 641 de firme, dintre care 321 sunt privatizabile, iar 320 sunt în faliment sau în lichidare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF şi CFR Marfă vor prelua datorii CFR SA de 120 milioane lei, respectiv 606 milioane lei

     Prevederile sunt incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea unor măsuri financiar fiscale, elaborat de Ministerul Transporturilor.

    “Având în vedere că reducerea arieratelor către bugetul general consolidat este una dintre ţintele convenite prin Scrisoarea de intenţie şi Memorandumul tehnic de înţelegere din Aranjamentul Stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, pentru asigurarea încadrării în acest obiectiv este necesară promovarea măsurilor propuse prin prezentul act normativ. Neîncadrarea în ţinta de reducere a arieratelor convenită cu acesta ar avea drept consecinţă derularea cu dificultate a Aranjamentului Stand-by”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.

    Caracterul de urgenţă este justificat de necesitatea adoptării acestei măsuri în vederea stingerii creanţelor către bugetul de stat, atenuând astfel şi impactul social al proceselor de restructurare şi reorganizare a societăţilor comerciale, arată autorii documentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIF-urile au pus ochii pe participaţiile AVAS

    Autoritatea pentru Valorificarea Participaţiilor Sta­tului (AVAS) va elabora un cadru legislativ care să permită schimbul de participaţii minoritare pe care instituţia le are în diverse companii în care sunt acţionare şi SIF-urile, iniţiativa având ca scop „optimizarea“ portofoliului. „Am discutat cu SIF Moldova, probabil şi celelalte SIF-uri vor vrea, să facem un «swap» de participaţii, adică acolo unde avem un interes şi suntem minoritari să le cumpărăm ac­ţiu­nile, şi invers. Astfel, şi noi, şi ei putem să ne optimizăm porto­foliile. A fost ideea preşedintelui SIF Moldova. Este un pro­iect pilot, chiar săptămâna viitoare vom discuta cu SIF Moldova“, a declarat preşedintele AVAS, Adrian Volintiru. Conducerea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) intenţionează să propună modificarea legis­la­ţiei, care în prezent nu prevede această posibilitate. Joi, ministrul economiei Varujan Vosganian, care are în sub­ordine AVAS, s-a întâlnit cu preşedintele SIF Banat-Crişana, Dragoş Bîlteanu, iar una dintre temele întâlnirii a fost ca Ministerul Economiei împreună cu AVAS să facă un inventar al companiilor unde statul deţine participaţii care ar putea fi interesante pentru investitori, inclusiv pentru SIF-uri.

    Alte stiri pe zf.ro

  • AVAS nu mai este Autoritate de Valorificare, ci de Administrare

    AVAS îşi va schimba denumirea în Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), iar legislaţia care reglementează activitatea instituţiei va fi modificată pentru ca noua entitate să poată continua să execute silit creanţele preluate în scopul valorificării şi recuperării. “Intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă îngreunează derularea unui segment important al obiectului de activitate al instituţiei (al AVAS – n. red.), făcând practic imposibilă aplicarea procedurii de executare silită, prin corpul de executori proprii, a creanţelor preluate în scopul valorificării şi recuperării. Din acest punct de vedere, un segment important de activitate, aşa cum a fost el stabilit cu organismele internaţionale la înfiinţarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare, nu mai poate fi derulat”, potrivit notei de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Economiei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • AVAS are participaţii la 640 de firme, din care jumătate sunt în lichidare, insolvenţă sau dizolvare

    Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) are în portofoliu 641 de firme, deţinând în principal participaţii minoritare, iar aproximativ jumătate din numărul total de societăţi sunt în lichidare sau insolvenţă şi dizolvare. AVAS deţine pachetele majoritare la aproximativ 140 de firme, cea mai mare parte fiind în lichidare sau insolvenţă, potrivit datelor transmise de instituţie agenţiei Mediafax.

    Din totalul celor 641 de firme, peste 300 sunt în insolvenţă sau lichidare, iar 15 sunt în dizolvare. Printre cele mai mari companii în funcţie de valoarea capitalului social, unde instituţia deţine participaţii minoritare, se numără Roman Braşov (2,92%), Petrotel Lukoil Ploieşti (0,006%), Mechel Câmpia Turzii (1,02%), Kastamonu România Reghin (0,19%), Mechel Târgovişte (4,04%), Zahărul Oradea (0,008%), Astra Vagoane Arad (1,36%), Chimcomplex Borzeşti (12,89%), Biofarm (1,04%) sau Laminorul Brăila (0,27%).

    Alte stiri pe zf.ro

  • Volintiru, de la restructurări de companii private la preşedinte al AVAS

    Volintiru a preluat funcţia de preşedinte la una dintre cele mai importante instituţii ale statului după ce anterior a restructurat din poziţia de director general producătorul de generatoare de aburi Vulcan Bucureşti (simbol bursier VULC), controlată de Ovidiu Tender. El l-a înlocuit pe Marius Lucian Obreja, fostul preşedinte al AVAS. Volintiru declara într-unul dintre interviurile acordate ZF că nu-i place să stea prea mult într-un singur loc şi va pleca după ce va pune pe pi­cioare compania lui Ovi­diu Tender. El nu a putut fi contactat ieri pen­tru a comenta pe marginea numirii sale. Adrian Volintiru a fost de-a lungul timpului direc­tor financiar la compania de salubrizare REBU şi mai multe companii din grupul Rompetrol, respec­tiv Rompetrol Vega, Rompetrol Downstream, Rompetrol SA, Marexim şi Rompetrol Rafinare, la aceasta din urmă pe­trecând cel mai mult timp, din 2000 până în 2006.

    Mai multe pe zf.ro

  • Liniile moarte ale privatizării

    În cazul Oltchim însă avem de-a face cu un soi de premieră – privatizarea eşuată ca instrument mediatic şi electoral. Inevitabilul Dan Diaconescu este principalul câştigător mediatic, urmat de premierul Victor Ponta şi la mare distanţă de Remus Vulpescu, Daniel Chiţoiu, Constantin Roibu şi Adriean Videanu, conform unei analize realizate de Mediafax Monitorizare în perioada 6 septembrie – 1 octombrie, pe 1.080 de site-uri, 247 publicaţii locale şi 154 publicaţii centrale.

    În schimb, combinatul în sine nu s-a bucurat şi nu se bucură de prea mare succes; aşa că reprezentanţi de la Guvern, AVAS, Electrica şi ai băncilor care au de recuperat bani vor înfiinţa Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a Oltchim, care-şi propune plata salariilor restante, repornirea activităţii şi găsirea unui investitor.