Monica Constantinescu se poate mândri cu ceea ce am putea descrie drept un parcurs profesional atipic: a început în Big Four, în audit, iar acum este cât se poate de implicată în cifrele pe care altădată le vedea doar în Excel. În prezent, conduce una dintre cele mai importante linii de activitate ale grupului german Bosch în România, din rolul de director comercial al fabricii din Cluj a companiei.
„Am încredere că rezistenţa şi agilitatea de care industria automotive din România a dat dovadă pe parcursul ultimului an vor asigura continuitatea acestui trend pozitiv, transformând-o într-un exemplu de bune practici şi pentru alte ţări”, răspunde Monica Constantinescu, directorul comercial al fabricii Bosch din judeţul Cluj, pe care am întrebat-o care este viitorul industriei din care face parte, în contextul atipic pe care îl traversăm.
Chiar dacă admite că momentele de stagnare din 2019 ale industriei de la nivel global şi efectele pe termen scurt ale pandemiei au şi astăzi un ecou semnificativ asupra sectorului, aceste aspecte nu umbresc rezultatele favorabile pe care jucătorii din piaţa locală le-au afişat în ultimii ani. Oferă ca argument în acest sens cele mai recente rezultate ale companiei pe care o reprezintă – în 2019, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, Bosch a înregistrat vânzări consolidate în România de peste 2 miliarde de lei (436 milioane de euro) şi vânzări toate nete de
6,7 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), cu 18% mai mult decât în 2018.
Tot conform datelor oficiale din 2019, citate de Constantinescu, industria auto locală aducea o contribuţie de 14% în PIB şi de 26% în exporturi, ceea ce îi confirmă statutul de una dintre cele mai importante forţe economice ale României. Fabrica de care ea este responsabilă a avut un aport important la aceste cifre: prezentă pe plan local din anul 2013, unitatea de producţie axată pe soluţii de mobilitate este parte dintr-un segment care la nivelul grupului Bosch reprezintă 60% din totalul vânzărilor realizate la nivel mondial. Divizia Automotive Electronics din comuna Jucu, mai exact, contribuie reprezentativ la acest rezultat, dovadă şi investiţiile grupului german în aceasta, care au ajuns să totalizeze, în ultimii şapte ani, peste 300 de milioane de euro.
Compania realizează aici o serie de produse şi soluţii pentru clienţi internaţionali – mari producători auto – cum ar fi unităţi de control electronice pentru asistenţă la condus, pentru siguranţa şi confortul în trafic şi pentru îmbunătăţirea experienţei condusului, dar şi unităţi de control electronice pentru sisteme de propulsie eBike. Pentru a ne face o idee despre dimensiunea acestui business, Constantinescu precizează că în ultimii şapte ani, fabrica din Cluj a produs aproximativ 250 de milioane de unităţi de control electronice pentru diverşi producători de renume.
Din postura de director comercial, în aria de responsabilitate a Monicăi Constantinescu sunt înglobate toate departamentele comerciale din cadrul fabricii aflate în Jucu – Controlling, Resurse Umane şi Logistică, fiecare dintre acestea cu specific şi obiective diferite din punctul de vedere al business-ului. „Practic, misiunea mea nu este doar aceea de a asigura departamentelor tehnice toate resursele necesare pentru o bună desfăşurare a activităţii, ci şi de a mă asigura că deţinem resursa umană specializată necesară, care să contribuie la o evoluţie favorabilă a business-ului”, îşi descrie ea principalele responsabilităţi. De asemenea, în sfera atribuţiilor sale se regăseşte şi gestionarea în ansamblu a lanţului logistic, de la asigurarea necesarului de materii prime pentru producţie şi până la livrarea produselor finite către clienţi. La acestea se adaugă zona de controlling, care are în vedere monitorizarea dimensiunii proiectelor şi activităţilor, susţinând organizaţia în luarea unor decizii de business eficiente.
De la audit, la Automotive Cum a ajuns însă în acest rol? Imeditat după ce a absolvit Facultatea de Finanţe Bănci Asigurări şi Burse de Valori, în anul 2000, Monica Constantinescu s-a alăturat echipei de audit financiar a PwC. La momentul acela, PwC se afla chiar la începuturile expansiunii sale, aspect care, spune ea, i-a creat un cadru ideal pentru a se apropia din ce în ce mai mult de industrie. „Experienţa în PwC a însemnat o perioadă de consolidare a cunoştinţelor teoretice dobândite în timpul anilor de studiu”, descrie Constantinescu primul pas din carieră. Tot aici a urmat, în acea perioadă, diverse programe de dezvoltare profesională, devenind membru al Asociaţiei Experţilor Contabili Autorizaţi din Marea Britanie (ACCA).
În 2004 a făcut un alt pas în carieră şi s-a alăturat echipei Danone în calitate de Manager Departament Controlling. „Obiectivul meu principal era acela de a dezvolta echipa şi de a pune bazele conceptului de «business partnering» – o idee care era atunci abia la începuturile sale în România.” În paralel, a continuat să investească timp şi alte resurse în tot ceea ce considera ea că înseamnă dezvoltare personală, extinzându-şi aria de expertiză şi în partea de audit intern, devenind membru al Asociaţiei Internaţionale a Auditorilor Internaţionali (CIA). A lucrat vreme de 14 ani la Danone, iar în această perioadă a evoluat profesional, ocupând funcţii precum cea de director financiar Danone Romania, director financiar pentru Europa de Sud Est şi director financiar pentru Europa Centrală şi de Est.
Carte de vizită Monica Constantinescu:
►Este director comercial al fabricii Bosch din Cluj, rol pe care l-a obţinut în urmă cu aproximativ trei ani. Din postura de director comercial, în aria sa de responsabilitate sunt înglobate toate departamentele comerciale din cadrul fabricii aflate în comuna Jucu – Controlling, Resurse Umane şi Logistică;
►Înainte de Bosch, a lucrat pentru Danone, unde s-a angajat ca Manager Department Controlling în 2004. A lucrat vreme de 14 ani în cadrul acestei companii, evoluând în roluri precum cel de director financiar, director financiar pentru Europa de Sud Est şi director financiar pentru Europa Centrală şi de Est;
►Şi-a început cariera în 2000, în cadrul echipei de audit financiar a PwC;
►A absolvit Facultatea de Finanţe Bănci Asigurări şi Burse de Valori din Bucureşti în anul 2000.
La Bosch a început să lucreze în anul 2017, din rolul de Senior Executive Controlling, Resurse Umane şi Logistică, Divizia Automotive Electronics la fabrica din comuna Jucu, aflată în Cluj.
„Fiecare etapă parcursă în cei aproape 21 de ani de activitate profesională, precum şi fiecare dintre funcţiile de conducere pe care le-am ocupat de-a lungul vremii în diverse organizaţii mi-au adus nu doar satisfacţii, ci şi foarte multe provocări specifice, diferite. Complexitatea din ce în ce mai crescută a atribuţiilor de serviciu şi dezvoltarea constantă a echipelor au reprezentat întotdeauna mari provocări pentru mine, însă convingerea că nimic nu este imposibil m-a ajutat să depăşesc cu succes toate aceste momente”, descrie Constantinescu schimbările făcute în carieră, ce ar putea fi considerate atipice ţinând cont de industriile diferite în care a lucrat.
Descrie rolul actual ca fiind unul nu doar diferit faţă de cele deţinute anterior, dar şi plin de provocări. Acesta îi permite, spune ea, să aibă un impact direct asupra dezvoltării business-ului din punct de vedere operaţional, dar şi în sfera proceselor decizionale care ţin de aria resurselor umane sau în zona de logistică. „Poziţia de director comercial vine la pachet cu o responsabilitate mare care are drept epicentru nevoia de a asigura resursele necesare unei fabrici în continuă dezvoltare, îmbinată cu o serie de provocări pe care le înfruntă nu doar industria automotive, ci şi piaţa muncii din România.”
Investiţiile continuă, chiar şi în pandemie
Spune că de la momentul la care s-a alăturat echipei de management a grupului Bosch în România a avut numeroase provocări, atât legate de complexitatea domeniului, cât şi cele ce ţin de consolidarea şi dezvoltarea continuă a operaţiunilor de business. Cu toate acestea, cea mai mare provocare a sa a fost adusă de contextul actual, al pandemiei de COVID-19. „A fost un eveniment disruptiv care a apărut subit şi a cărui dimensiune globală a influenţat industriile din întreaga lume şi mai cu seamă industria automotive. Pe termen scurt, cu agilitate, flexibilitate, măsuri de siguranţă, măsuri financiare şi organizaţionale cu aplicabilitate imediată, un stil de leadership intuitiv şi încredere maximă în echipele pe care le coordonez, am depăşit impactul imediat cauzat de pandemie. Pe termen lung provocarea rămâne vie.”
Impactul pandemiei asupra activităţii de business a fost resimţit diferit în diverse momente din parcursul anului trecut. „2020 a debutat într-o notă pozitivă, preconizând o creştere a volumului de activitate al fabricii, iar ulterior această evoluţie a fost încetinită ca urmare a perioadei de lockdown la nivel mondial, care a generat automat o scădere a numărului de comenzi din partea clienţilor; în a doua parte a anului, am înregistrat o creştere semnificativă a cererii şi am accelerat, implicit, şi activitatea de producţie.”
Încă de la începutul crizei din sănătate, adaugă ea, preocuparea principală în cadrul fabricii a fost asigurarea sănătăţii angajaţilor şi comunicarea activă şi transparentă cu aceştia. Au implementat o serie de măsuri de protecţie şi prevenţie care le-au permis să securizeze continuitatea activităţilor de business şi şi-au adaptat rapid operaţiunile la fluctuaţiile volumelor. „În retrospectivă, 2020 a adus cu sine multe provocări şi momente tensionate, dar am convingerea fermă că agilitatea şi flexibilitaea au fost atributele care ne-au condus paşii către rezultatele favorabile de astăzi. Cred că am învăţat multe despre rezilienţă, răbdare şi încredere – încredere în oameni şi în organizaţie. Sunt învăţăminte de preţ care ne vor călăuzi paşii în acest nou an şi, cu siguranţă, şi în anii ce vor urma”, crede Monica Constantinescu. Totuşi, aminteşte că în continuare compania nu şi-a încetinit ritmul de creştere.
„Mă bucur să spun că fabrica Bosch Cluj este într-o continuă şi rapidă dezvoltare”, descrie Constantinescu una dintre priorităţile companiei – dezvoltarea fabricii pe care o reprezintă, chiar şi într-un context caracterizat de incertitudine. În acest sens, realizează constant investiţii atât în mărirea capacităţii de producţie, cât şi în proiecte noi, iar cea mai recentă investiţie a fost direcţionată către extinderea zonei de logistică, unde au dublat suprafaţa utilizată pentru materii prime şi finite.
„Ne-am extins constant, an de an, iar în 2017 am inaugurat în cadrul fabricii şi un Centru de Training cu săli de instruire moderne şi ateliere de ultimă generaţie, acesta fiind folosit pentru formarea elevilor din cadrul sistemului de învăţământ dual, dar şi pentru dezvoltarea personală şi profesională a angajaţilor Bosch”, explică directorul comercial al fabricii din Cluj.
Apoi, anul 2019 a fost un an de creştere semnificativă pentru fabrică, în care compania şi-a extins capacităţile de producţie şi depozitare de aici, precum şi portofoliul de produse, inaugurând o a doua hală de producţie. În prezent, în perimetrul unităţii funcţionează două hale de producţie, o zonă extinsă de depozit şi clădiri administrative cu o suprafaţă totală de 113.000 de metri pătraţi.
Compania a investit atunci 76 de milioane de euro în România, din care o sumă importantă a fost destinată dezvoltării fabricilor din cadrul sectorului de business „soluţii de mobilitate”.
În 2020, compania şi-a concentrat investiţiile spre siguranţa şi sănătatea angajaţilor şi a implementat o serie de măsuri speciale în acest sens. De asemenea, au alocat un buget suplimentar activităţilor de CSR, implicându-se şi contribuind activ la lupta pentru limitarea efectelor pandemiei prin donarea de aparatură medicală către Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj. Per total însă, în ultimii şapte ani, Bosch a investit peste 300 de milioane de euro în unitatea de producţie din Cluj. „Vom continua să investim în procesele de digitalizare şi de implementare de soluţii de Industrie 4.0 şi avem în plan, de asemenea, să ne extindem capacitatea de producţie. Dat fiind specificul şi dinamismul industriei în care activăm, implementăm constant proiecte noi şi complexe, care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la crearea de noi locuri de muncă.”
Iar când vine vorba despre angajaţi, Monica Constantinescu spune că obiectivul principal al companiei se leagă de pregătirea şi de gradul de satisfacţie ridicat ale acestora. Ea precizează că au în vedere să investească şi pe viitor în acest segment. „Colegii noştri se bucură deja de avantaje diverse, de la un spaţiu de lucru care să inspire, la un pachet mixt de beneficii adaptat cerinţelor pieţei şi nevoilor angajaţilor. În plus, la nivel profesional, fiecare angajat are oportunitatea de a se dezvolta prin participarea traininguri pentru creşterea competenţelor şi aptitudinilor”, detaliază Constantinescu.
O piaţă unde este mereu nevoie de angajaţi
De altfel, acest lucru este susţinut şi de investiţiile constante ale companiei în pregătirea angajaţilor din România care, potrivit Monicăi Constantinescu, au acces la diverse programe de dezvoltare, atât pe plan profesional, cât şi personal, iar, din 2017, folosesc propriul Centru de Training al Bosch din incinta fabricii. „Dezvoltăm permanent multiple programe care susţin relaţia dintre educaţie şi mediul de afaceri, de la sistemul de învăţământ dual, unde absolvenţii se pot angaja în cadrul fabricii, la programe şi cursuri speciale în universităţi, stagii de internship, dar şi programe speciale pentru tinerii absolvenţi care îşi propun să devină viitori manageri, cum este Junior Managers Program (JMP)”, explică ea.
Investiţia în Centrul de Training şi în programul de învăţământ dual depăşeşte 7 milioane de euro până în prezent, iar acesteia i se adaugă atât investiţiile în programele speciale dedicate studenţilor şi absolvenţilor, cât şi în programele de dezvoltare a angajaţilor. „Rezultatele sunt vizibile în nivelul ridicat de absorbţie şi de retenţie în cadrul fabricii a celor care finalizează programele, aceştia obţinând un nivel de angajat specializat.”
În contextul în care anterior pandemiei de COVID-19 se vorbea despre o criză a forţei de muncă pe piaţa locală, mai ales când vine vorba despre industrie, am întrebat-o pe Monica Constantinescu şi cum stau lucrurile acum. „Piaţa muncii din România este influenţată foarte mult de situaţia economică, precum şi de sistemul de educaţie şi formare profesională. Ceea ce se resimte mai pregnant la momentul actual este o nevoie de forţă de muncă calificată. Acesta este şi motivul pentru care am investit, în cadrul fabricii Bosch Cluj, încă din 2015, în dezvoltarea centrului de învăţământ dual.” Şcoala Duală este o metodă alternativă a învăţământului profesional clasic, centrată pe nevoile elevilor şi ale angajatorilor, şi face parte din sistemul de stat gratuit, fiind susţinută adiţional de un sistem bursier privat din partea companiei, explică ea. „Este modalitatea noastră de a contribui la pregătirea viitorilor specialişti în industrie. Chiar şi aşa, răspunsul este da. Este încă cazul să vorbim despre un deficit al forţei de muncă – atenţie – specializată în industria automotive locală.”
Din ce este format ecosistemul Bosch în România
Pe piaţa locală sunt prezente mai multe activităţi din ecosistemul global al Bosch: două unităţi de producţie pentru soluţii de mobilitate –fabrica din Cluj, dar şi o alta în Blaj, un centru de cercetare – dezvoltare în Cluj, o unitate de producţie de tehnologie industrială, localizată de asemenea în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timişoara. În Bucureşti, Bosch are un birou de vânzări pentru produsele sectoarelor Soluţii de Mobilitate, Bunuri de Larg Consum şi Tehnologie pentru Construcţii şi Energie. În plus, o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piaţa electrocasnicelor, are sediul, de asemenea, în capitala ţării. Per ansamblu, toate aceste activităţi au generat vânzări consolidate pe piaţa locală în valoare de 436 de milioane de euro.
Noua faţă a producţiei
„Industria 4.0 are foarte mult de a face cu ceea ce putem numi astăzi noua faţă a producţiei”, răspunde Monica Constantinescu, întrebată cum se poziţionează compania pe care o reprezintă în raport cu noile mijloace de producţie. Adaugă că Bosch este familiarizată încă din 2013 cu aceasta şi beneficiile aferente, care reprezintă deja unul dintre factorii cheie ai productivităţii în cadrul fabricii din Cluj: „Încă de la deschidere sunt implementate aici soluţii de digitalizare a producţiei şi logisticii, dar şi a altor arii, inclusiv a celor comerciale”.
În acest sens, dezvoltă şi implementează la rândul lor soluţii noi care vin în ajutorul angajaţilor, eliminând sarcinile repetitive şi oferind sprijin la îndeplinirea sarcinilor complexe sau la controlul calităţii, ceea ce presupune că beneficiază de un proces de producţie mai rapid. Fabrica în ansamblu este mai eficientă, oferind soluţii de trasabilitate a întregului lanţ de producţie, iar astfel pot fi optimizate procesele din cadrul acestuia. „O fabrică inteligentă ajută managementul şi echipele în procesul decizional şi sporeşte productivitatea. Am alocat întotdeauna o parte considerabilă din investiţii soluţiilor de digitalizare şi Industrie 4.0, cu obiectivul de a menţine utilizarea tehnologiilor de ultimă oră în cadrul fabricii Bosch Cluj.”
Iar în ceea ce priveşte una dintre temerile angajaţilor, discutate şi în presa internaţională, din care reiese că „angajaţii roboţi” vor lua locul celor umani – Constantinescu subliniază că, dimpotrivă, astfel de soluţii vor reprezenta un sprijin pentru angajaţi. „Soluţiile de digitalizare înlocuiesc sarcini care vor îmbunătăţi experienţa profesională a fiecărui angajat şi, mai mult decât atât, au capacitatea de a crea, pe viitor, noi locuri de muncă.”
Precizează că soluţiile de Industrie 4.0 sunt din ce în ce mai folosite în mediul de producţie – iar Bosch este un utilizator convins al Industriei 4.0, investind constant în dezvoltarea acesteia. „Pe măsură ce lumea întreagă evoluează şi paradigmele se schimbă, anumite activităţi şi profesii vor dispărea – ca şi în ultimele decenii – ca urmare a schimbărilor tehnologice. În acest scop, vor fi create şi consolidate activităţi şi profesii noi, mai solicitante. Astăzi, tehnologia sprijină oamenii din producţie mai bine ca niciodată. Procesele din producţie devin mai transparente decât înainte, angajatul poate acţiona mai repede, fiind eliberat de activităţile de rutină şi asumându-şi din ce în ce mai mult sarcini de coordonare. Instrucţiunile de lucru adaptate individual angajaţilor din diverse zone de producţie reduc stresul şi scad rata de eroare.” La nivel global, Bosch operează o multitudine de proiecte de industrie conectată în fabricile proprii, iar în România, ambele unităţi de producţie utilizează astfel de tehnologii. „Cu toate acestea, este esenţial să nu uităm că oamenii sunt stâlpii de bază ai unei companii şi că dincolo de avantajele economice, angajaţii rămân actori cheie în procesul de producţie, fie ea şi conectată”, subliniază Constantinescu.
Agenda de director de fabrică – la feminin
Monica Constantinescu îşi descrie agenda zilnică drept „încărcată sau foarte încărcată”. Chiar şi în aceste condiţii, programul ei zilnic implică situaţii neprevăzute, flexibilitate şi adaptare rapidă la o serie de provocări care nu întârzie să apară. În timpul programului de lucru, spune că tratează cu prioritate întâlnirile cu colegii, vizitele regulate în fabrică şi în depozit, întâlnirile pe teme operaţionale şi proiecte strategice, precum şi întâlnirile strategice internaţionale. La finalul programului însă, atenţia sa completă este dedicată familiei. „Nu cred în mitul celor două vieţi şi sunt de părere că echilibrul între viaţa profesională şi cea personală trebuie să existe, de aceea mă bucur în egală măsură de timpul petrecut împreună cu familia şi de munca de birou. Încerc să mă adaptez unui program care să-mi permită să acord timp şi preocupărilor personale, iar ceea ce mi se pare cu adevărat important este să te deconectezi complet de zona profesională în timpul pe care îl petreci cu cei dragi. Pentru mine, o sursa suplimentară de energie pentru săptămâna următoare o reprezintă sfârşitul de săptămână în familie. Întotdeauna, fără excepţii.” Când vine vorba despre hobby-uri, Monica Constantinescu spune că acestea sunt atât călătoriile, fie în scop personal sau profesional, cât şi lectura. „Călătoresc destul de mult în scop profesional în diferite ţări şi am învăţat să folosesc timpul de aşteptare şi chiar şi pe cel de călătorie pentru a citi. Mi-am făcut un obicei de a purta mereu câte o carte cu mine, în format fizic sau electronic. Subiectele sunt variate, în funcţie de ce anume îmi atrage atenţia în momentul respectiv, de la economie şi finanţe, la ştiinţe politice, relaţii internaţionale, macroeconomie sau beletristică. De asemenea, mă bucur de călătoriile împreună cu familia şi de fiecare loc nou vizitat, toate complet diferite, încărcate de cultură şi istorie, atât în România, cât şi în străinătate.”
Mai spune că reuşitele sale se leagă de şansa de a învăţa, datorită lucrului în medii şi industrii inovatoare, adaptabile şi riguroase în acelaşi timp, dar şi de posibilitatea de a lăsa în urmă ceva tangibil. „Mă simt norocoasă să fiu, chiar şi după atâţia ani, pasionată de ceea ce fac şi apreciez rolul şi importanţa fiecărui moment dificil din cariera mea, deoarece am convingerea că fix aceste experienţe au condus la desăvârşirea mea ca profesionist.” Ea numeşte două realizări importante din cariera sa: apartenenţa la boardul Danone South East Europe în trecut şi respectiv Bosch Automotive Electronics în prezent.
În ceea ce priveşte stilul său de management, îl descrie ca fiind o combinaţie între stilul de management democratic, cel vizionar şi cel de laissez-faire. „Este un mix bun, zic eu. Îmi place să lucrez în echipă şi cred cu tărie în ideea de colaborare, în comunicarea transparentă şi dezbaterea ideilor împreună cu colegii, pentru a ajunge la o decizie optimă, dar cred, de asemenea, şi în autonomia angajaţilor. Mai mult, cred că este cu atât mai important pentru mine acest aspect ţinând cont că m-am alăturat relativ recent unui nou sector industrial.”
Directorul comercial al fabricii din Cluj se mai autodescrie şi ca fiind o adeptă a învăţării continue şi încearcă să fie propriul său critic şi să ridice mereu ştacheta cât mai sus. Este conştientă însă că acest lucru presupune să ai puterea să accepţi că nu cunoşti toate răspunsurile şi nu deţii toate soluţiile. „Sunt de părere că oamenii puternici se inspiră reciproc şi se inspiră, de asemenea, din propriile experienţe – este o opinie şi un crez personal, confirmat şi de persoanele care m-au inspirat pe mine de-a lungul vremii.”
Tocmai de aceea, spune că nu a avut o serie de mentori în carieră, ci a fost animată de dorinţa de a se perfecţiona continuu. „Nu am privit niciodată către cineva anume ca la un mentor, însă întotdeauna am încercat să învăţ sau «să fur meserie» de la oameni cu mai multă experienţă decât mine, fie colegi sau superiori ierarhici pe care îi apreciam.” De la oamenii pe care îi admiră a învăţat că evoluţia este mai mult despre schimbare, despre cum fiecare este pregătit să o îmbrăţişeze şi mai puţin despre noi epoci şi trecerea timpului. A mai învăţat şi că trebuie să fii mereu autentic în relaţiile interumane pentru a fluidiza şi fructifica rezultatele favorabile de pe urma lor şi încă ceva ce a şi reconfirmat în ultimii ani: „Atâta timp cât faci ceea ce îţi place, cu pasiune şi dedicare, totul devine mult mai uşor”. Iar unui tânăr aflat la început de carieră îi transmite să se concentreze pe trei aspecte care ei i se par deosebit de important: „În primul rând, consider că este important să realizezi ce anume ţi-ar plăcea să faci în funcţie de pregătirea ta academică, în al doilea rând, să păstrezi vie dorinţa de a-ţi consolida în mod constant cunoştinţele (încă de la începutul carierei), iar în al treilea rând, să fii mereu curios şi deschis către noi provocări. Cum spuneam, nimic nu este imposibil dacă îţi place ceea ce faci şi doreşti mereu să te autodepăşeşti!”.
Ce urmează?
Din punctul de vedere al obiectivelor de business, viziunea Monicăi Constantinescu prevede dezvoltarea continuă a fabricii Bosch din Cluj şi transformarea acesteia în una dintre cele mai mari unităţi de producţie a diviziei Automotive Electronics. „Ne-am propus să atragem şi să implementăm cât mai multe proiecte complexe şi tehnologii noi care să genereze plusvaloare produselor pe care le fabricăm aici. Având în vedere evoluţia pandemiei generate de Covid-19, ne concentrăm în principal pe a oferi siguranţă colegilor noştri, dar şi pe securizarea locurilor de muncă şi să continuăm deschiderea de noi poziţii de specialişti şi experţi”, descrie ea principala strategie a companiei. Îşi doresc să ducă mai departe şi anul acesta planurile de creştere a activităţii, precum şi pe cele de dezvoltare profesională a angajaţilor lor. „Independent de criza din sănătate şi de implicaţiile sale economice şi macroeconomice, este vital pentru noi să menţinem standardele de calitate la cel mai înalt nivel şi să putem atrage astfel proiecte cât mai ample, să le continuăm pe cele din sfera digitalizării şi a eficientizării proceselor şi să ne menţinem competitivitatea business-ului în piaţă.”
În sfera obiectivelor de carieră, spune că îşi doreşte să contribuie cu dedicare şi cunoştinţe la dezvoltarea şi consolidarea activităţilor fabricii pe termen lung. „Grupul Bosch oferă extraordinar de multe oportunităţi de dezvoltare în aria profesională şi nu neg că mă încântă ideea de a explora şi alte oportunităţi profesionale şi proiecte ambiţioase în cadrul organizaţiei, însă pentru moment eforturile mele sunt canalizate pe evoluţia fabricii din Cluj.”
La capitolul provocări, Voicu Oprean menţionează, mai recent, listarea pe piaţa AeRO, pepiniera segmentului principal al Bursei româneşti, etapă pe care compania o avea în vedere deja de câţiva ani. Unul dintre obiectivele principale de anul acesta constă în transferul pe piaţa reglementată a BVB. „Am trecut şi probabil vom mai trece prin provocări diverse, multe dintre ele vin din afara companiei şi, deseori, nu putem să le controlăm. Am trecut prin mai multe crize mondiale (în 2001, 2008 şi pandemie) şi am reuşit să trecem cu bine (…) pentru că vremurile cele mai interesante aduc cele mai mari oportunităţi.” O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.