BusinessMagazin

Tag: Aurelian Dochia

  • România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, dar veniturile mici aduc puterea de cumpărare la coada clasamentului european

    ♦ Produsele şi serviciile din România costă, în medie, cu 45% mai puţin decât preţurile medii europene, iar cele din Bulgaria sunt cu 44% mai ieftine decât media europeană.

    România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, arată datele publicate recent de Eurostat şi citate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În aceeaşi vreme însă, la PIB/cap de locuitor este printre ultimele ţări din Uniunea Europeană, astfel că şi puterea de cumpărare plasează România undeva la coada clasamentului. Pe de altă parte, dintre toate statele din Europa Centrală şi de Est (ECE), România a recuperat cel mai rapid decalajele privind PIB/capita.

    „Din punctul de vedere al PIB/locuitor, România a făcut cele mai mari progrese în Uniunea Europeană în ultimul deceniu. Din această perspectivă, am depăşit ţări precum Grecia şi suntem undeva la nivelul Portugaliei. Este adevărat că în România există o rămânere în urmă şi, pe lângă PIB/cap de locuitor, care este calculat la paritatea puterii de cumpărare, mai este un factor care influenţează puterea de cumpărare. Este vorba de repartizarea veniturilor în PIB“, spune Aurelian Dochia, profesor de economie.

    Cu alte cuvinte explică el: „În România, veniturile sub formă de salarii au o pondere mai mică în PIB decât în alte ţări europene. Aici, pe de-o parte a fost unul dintre avantajele României, un motiv pentru care a obţinut un ritm de dezvoltare mai mare decât alte ţări europene. Începe să devină tot mai greu să găseşti lucrători calificaţi şi aceasta obligă firmele din ce în ce mai mult sa cedeze din valoarea adăugata, sub forma de salarii.“

    Cu toate acestea, viteza de recuperare a decalajelor faţă de media europeană este cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. De exemplu, în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, România avea 44% din PIB/capita al Uniunii Europene şi doar Bulgaria era mai jos, la 41%. În 2021, cele mai recente date disponibile, România a ajuns la 74%, iar Bulgaria la 55%. Este vorba de PIB-ul (valoarea adău­gată din eco­nomie) calculat la p­a­ritatea puterii de cum­părare, adică prin armo­nizarea preţurilor, astfel încât comparaţia să fie relevantă între state.

    Astfel, România se afla la finalul lui 2021 pe locul  22 din 27 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte PIB/cap de locuitor raportat la media UE, mai bine ca Letonia (72%) şi puţin mai jos decât Ungaria (75%) sau Portugalia (75%).  Luxemburg (268%) şi Irlanda (219) conduc clasamentul. În cazul Luxemburgului, o ţară cu 640.000 de locuitor, datele sunt uşor distorsionate de faptul că ţara are mulţi angajaţi străini care produc pentru PIB, dar nu sunt număraţi la populaţie. În Irlanda, datorită fiscalităţii foarte prietenoase, îşi au sediul giganţi din tech precum Facebook, Amazon sau Google.

    Pe de altă parte, preţurile din România au fost, la finalul lui 2021, cele mai scăzute din Uniunea Europeană.  Practic, preţurile din România sunt la 55% faţă de media UE, în vreme ce în Bulgaria sunt la 56%. Cele mai mari preţuri din Europa sunt în aceleaşi ţări care conduc clasamentul PIB/capita: Irlanda, Danemarca şi Luxemburg.

    În România, puterea de cumpărare exprimată ca raportul dintre venituri şi preţuri a scăzut în ultimul an, pentru că salariul mediu a crescut sub nivelul inflaţiei de 16%, aşa cum sunt ultimele date comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).  „Cred că putem aproxima diferenţa dintre creşterea inflaţiei şi creşterea medie a salariilor. Acest câteva procente reprezintă erodarea puterii de cumpărare. Poate fi calculată şi în alt mod: veniturile reale sunt calculate incluzând şi cheltuielile obligatorii, gaz, întreţinere, care au crescut mult, iar mulţi dintre noi simţim mai puternic aceste creşteri, de exemplu“, mai spune Aurelian Dochia.

     

     

  • Rata inflaţiei se duce în sus, iar salariile în jos. Deşi oamenii au mai puţini bani, inflaţia creşte. Este o inflaţie creată de lipsă de ofertă, nu de o majorare de cerere. Creşterea salariilor nu a mai depăşit rata inflaţiei din luna martie a acestui an

    ♦ Salariul mediu net pe economie a crescut cu 12,8% în august 2022 faţă de aceeaşi lună din 2021, însă a scăzut cu 1,1% faţă de luna precedentă ♦ Rata inflaţiei a fost de 15,3% în luna august a acestui an şi a crescut la 15,9% în septembrie ♦ „Majoritatea companiilor nu vor avea puterea să ofere creşteri de salarii pentru a acoperi inflaţia“ ♦ „Doar companiile multinaţionale care au susţinere financiară de la grup vor putea ţine pasul, însă şi acestea sunt puţine.”

    Salariul mediu net a ajuns la 3.933 de lei în luna august a acestui an, în creştere cu 12,8% faţă de aceeaşi lună din anul 2021, însă în scădere cu 1,1% faţă de luna precedentă, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

    Spre comparaţie, rata inflaţiei a fost de 15,3% în august şi a urcat la 15,9% în luna septembrie a anului 2022, deşi BNR se aştepta la o temperare a inflaţiei spre finalul anului.

    „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit“, a atenţionat BNR în comunicatul transmis după şedinţa de politică monetară din 5 octombrie.

    „În ciuda salariilor care nu cresc peste inflaţie, oamenii cheltuiesc ceea ce au strâns în criza pandemică, atunci când au fost obligaţi să stea închişi în case. Iar oferta este sub cerere”, spune profesorul de economie Aurelian Dochia. Şi, adaugă el: nu sunt de neluat în seamă generozităţile băncilor centrale care au aruncat în economia lumii zeci şi zeci de miliarde de dolari, în vremea crizelor din trecut. Acum, aceşti bani au apărut în piaţă şi, fireşte, provoacă inflaţie.

    Anul viitor va fi mult mai complicat decât anul acesta, pentru că efectele crizelor suprapuse nu sunt încă la vedere, spune Aurelian Dochia.

    Cererea consumului casnic înregistrează un plus de 5%, dar inflaţia oficială este de 16%. Fără intervenţia statului, inflaţia reală ar fi fost de 25-30%, spune economistul Ionuţ Dumitru.

     Povestea complicată este că inflaţia, ca de fiecare dată, loveşte în cei săraci, nu în cei care se spală pe cap cu banii. Cele mai mari scumpiri din ultimul an au fost la alimente, de peste 19%, urmate de mărfuri, cu aproape 17%, şi servicii, cu 8%. Preţurile la gaze au crescut cu 70,64% în ultimul an, cele la combustibili cu 28,85%, la energie electrică de 24,98%, iar cele la energia termică cu 22,98%. De altfel, rata inflaţiei a depăşit rata creşterilor salariale de la an la an din luna aprilie a acestui an şi până în prezent. Angajatorii care sunt în măsură din perspectivă financiară să compenseze inflaţia, parţial sau în integralitate, au făcut-o deja, prin creşterile salariale anuale, afirmă Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

    „Multe industrii sunt însă foarte atente la trendurile de consum şi observă scenariile conservatoare sau chiar de criză din multe pieţe externe. Momentan, îngrijorările sunt mai multe decât veştile bune, chiar dacă în România impactul negativ se resimte cu un oarecare decalaj faţă de alte pieţe. Angajatorii pregătesc bugetele pentru 2023, mai ales ţinând cont că se anunţă noi măriri ale salariului minim pe economie”, a spus ea pentru ZF.

    Sorina Faier, executive manager al companiei de recrutare Elite Searchers, spune că 2022 este un an precedat de două crize, iar salariile nu au putut ţine pasul cu inflaţia.

    „Având în vedere că ne confruntăm cu cea mai mare inflaţie din ultimele aproape două decenii şi că, potrivit estimărilor, inflaţia se va menţine ridicată şi departe de ţintă, majoritatea companiilor nu vor avea puterea să ofere creşteri de salarii pentru a acoperi inflaţia. Doar companiile multinaţionale care au susţinere financiară de la grup vor putea ţine pasul, însă şi acestea sunt puţine”, a declarat ea pentru ZF.

    Totodată, iarna aceasta este posibil ca mulţi producători să-şi închidă porţile deoarece nu vor mai face faţă creşterii preţurilor din energie.

    „Aşadar, în multe industrii este pusă sub semnul întrebării inclusiv menţinerea activităţii şi supravieţuirea, deci nu mai vorbim de posibilitatea de a acorda creşteri de salarii”, este de părere Sorina Faier.

    Cele mai mari salarii din economie au fost cele din IT, de aproape 9.400 de lei net, iar cele mai mici au fost cele din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, de circa 2.200 de lei. Raluca Pârvu afirmă că IT-ul şi industria textilă reprezintă cele două extreme ale pieţei muncii, care cu greu pot fi comparate în termeni de evoluţie şi perspective.

    „În IT, vorbim de salariaţi ultra-calificaţi, cu studii superioare şi într-un sector aflat în centrul dezvoltării economice, poziţionaţi exclusiv în oraşele mari ale României, aflaţi într-o competiţie globală de talente şi oportunităţi. Aceşti salariaţi ultra-competitivi se compară din punct de vedere salarial cu planeta întreagă, pot lucra de la distanţă pentru orice companie din lume. Prin comparaţie, industria textilă ocupă salariaţi cu minime calificări, mai ales femei, din oraşe mici sau chiar din mediul rural. Aici competiţia se dă pe preţ mai degrabă, salariaţii au puţine oportunităţi, munca lor are o mai mică valoare adăugată, fiind vorba de producţie intensivă, inclusiv lohn”, a explicat ea.

    În plus, ea adaugă că industria textilelor reprezintă vechea economie, se zbate să reziste în competiţie cu producători asiatici şi urmează un trend descendent atât ca număr de salariaţi, cât şi ca pondere în PIB.

    „Nivelul salarial oferit urmează tendinţa salariului minim pe economie, fără perspectiva unor creşteri spectaculoase”, a concluzionat reprezentanta BPI.

    IT-ul este unul dintre cele mai bine plătite domenii şi aşa va rămâne, nu este o noutate. Pe domeniul acesta rămâne cererea ridicată şi de aici şi salariile mari, spune şi Sorina Faier.

    „În ceea ce priveşte industria fabricării articolelor de îmbrăcăminte, chiar dacă salariile din acest domeniu au crescut şi cu aproape 100% în ultimii 10 ani, tot a rămas printre industriile plătite cel mai prost. Judeţe ca Dolj, Vaslui şi Bihor, Botoşani, Neamţ, Bistriţa Năsăud, Vrancea sau Arad au mulţi producători de textile, însă se află şi printre judeţele cu cele mai mici salarii. Pe de altă parte, multe companii din aceste regiuni au dat faliment, rata şomajului este mare şi implicit salariaţii nu au alte opţiuni şi acceptă salarii mai mici pentru a avea un loc de muncă. Sau aleg să plece în străinătate. De exemplu, un croitor câştiga în Romania între 450 şi 650 de euro net, pe când în Italia primeşte între 1.500 şi 2.500 de euro net pentru acelaşi job”, detaliază ea.

    Sorina Faier: IT-ul este unul dintre cele mai bine plătite domenii şi aşa va rămâne, nu este o noutate. Pe domeniul acesta rămâne cererea ridicată şi de aici şi salariile mari

    Aurelian Dochia: Anul viitor va fi mult mai complicat decât anul acesta, pentru că efectele crizelor suprapuse nu sunt încă la vedere.

     

  • Buget 2021: Guvernului îi mai scade optimismul şi mizează pe o creştere economică de 4,3%, o revizuire în jos de la 4,5%, estimarea iniţială din decembrie

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat luni prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul îşi construieşte bugetul pentru 2021. Finanţele mizează pe o creştere economică de 4,3% în 2021, după o revizuire în jos de la un plus de 4,5%, dar care rămâne optimistă prin comparaţie cu alte prognoze ale analiştilor economici şi instituţiilor internaţionale.

    Aurelian Dochia, analist economic, este de părere că prognoza guvernului pentru evoluţia economiei este încă una optimistă şi că bugetul va fi revizuit pe parcursul anului în funcţie de evoluţia economiei.

    „Bugetul va fi construit în baza unor astfel de prognoze care şi de data aceasta probabil că sunt mai opti­miste decât scenariile mai aproape de realitate. Au fost progn­oze inclusiv din partea instituţiilor internaţionale care arătau o creştere mai mică. Bugetul va fi unul care se va închide pe hârtie şi vor veni rectificări de-a lungul anului care să aducă încet, încet mai aproape de realitate prognozele“, a spus Aurelian Dochia.

  • Economia revine, dar nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Situaţia medicală se înrăutăţeşte, iar restricţiile revin

    Cel mai negru trimestru pentru economie, trimestrul al doilea din 2020, a adus o scădere a PIB-ului an/an de 10,2%.

    Economia României a scăzut cu 10,2% an/an în T2, 2020, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) despre trimestrul considerat de economişti ca fiind cel mai greu pentru economie. Analiştii economici consutltaţi de ZF spun că cifrele din România sunt în linie cu cel de la nivel european şi la fel şi prognozele de revenire. Cu toate acestea, în opinia lui Aurelian Dochia, analist economic, greul este posibil ca încă să nu fi trecut.

    „Sunt multe semne de întrebare şi părerea mea este că toată lumea vrea să fie optimistă şi vrea să spună că am depăşit perioada cea mai grea, dar cred că trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că nici din punctul de vedere al pan­demiei încă nu vedem îmbunătăţiri. Nu aş putea fi extrem de optimist să spun că avem o revenire“, a spus Aurelian Dochia pentru ZF.

    Aurelian Dochia, analist economic: Cred că trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că nici din punctul de vedere al pandemiei încă nu vedem îmbunătăţiri. Nu aş putea fi extrem de optimist să spun că avem o revenire.

    Ionuţ Du­mi­tru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că, în special ca urmare a efectului de bază, revenirea econo­mică va fi în formă de „V“, însă este important în cât timp activitatea economică ajunge la nivelul celei de la sfârşitul lui 2019. Prognoza Raiffeisen este că economia românească îşi va reveni complet la începutul lui 2022.

    „Aş spune că datele din România exprimă cumva tendinţele care s-au manifestat şi la nivel european, cu excepţia faptului că România a avut o scădere doar în T2, nu şi în T1. Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în «V». E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică de dinainte de criză. Am avut o cădere brutală şi ar fi o catastrofă să ai revenire în altă formă decât «V»“, a spus Ionuţ Dumitru.

    Datele INS arată că IT-ul şi construcţiile au fost singurele sectoare economice care au con­tribuit po­zitiv la evo­luţia eco­nomică din al doilea trimestru din 2019. Construcţiile au avut o contribuţie de 0,3 puncte procentuale, în vreme ce IT-ul a venit cu 0,6 puncte procentuale. Pe de altă parte, industria a contribuit negativ cu 4,5 puncte procentuale, iar comerţul cu ridicata şi amănuntul cu -2,5 puncte procentuale.

    „Clar cele mai afectate sectoare au fost industria şi serviciile. Acum dacă ne uităm la ce s-a întâmplat pe măsură ce economia s-a redeschis, mare parte din activitate şi-a revenit, cu excepţia serviciilor, mai ales că acum au apărut noi restricţii. Tot ce înseamnă sectorul care se bazează foarte mult pe contactul uman probabi, că va fi o perioadă mai lungă de timp afectate“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Agricultura, cu o pondere în PIB de 2,5% în T2, 2020, a contribuit negativ cu 0,3 puncte procentuale la scăderea economică de 10,2% an/an. Ionuţ Dumitru mai spune că perspectivele nu sunt bune pentru trimestrul al treilea pentru acest sector, în condiţiile în care contribuţia la formarea PIB a agriculturii ajunge în T3 la 9%.

    „Mai avem şi o incertitudine legată de T3 – nu ştim cât de amplă va fi contracţia şi în agricultură. Dacă punem un minus mare la agricultură în al treilea trimestru, am putea avea din 2-3 puncte procentuale contribuţie negativă la creşterea economică din acest sector.“

    Pe partea de utilizare,  consumul final total a avut o contribuţie la formarea PIB în T2, 2020, de 83,9% şi a contribuit la scăderea economică de 10,3% cu 7,6 puncte procentuale.

     Datele de la Ins mai arată că investiţiile (formarea brută de capital fix) au avut un aport pozitiv la evoluţia economică – Ă0,5 pp – şi a contribuit la formarea PIB-ului cu 26,8%. Exportul net de bunuri şi servicii a adus o scădere economică de 2,1% şi a ocntribuit negativ la formarea PIB, alături de variaţia stocurilor.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România: Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în «V». E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică de dinainte de criză.

  • Criza loveşte în finanţele statului: plus de 71 mld. lei la datoria publică de la începutul anului

    Datoria publică a ajuns la 444,4 mld. lei, adică 42,2% din PIB în iulie 2020, faţă de 373,5 mld. lei (35,2% din PIB) la finalul lui 2019.

    Datoria publică a României a ajuns la 444,4 mld. lei în iulie 2020, adică 42,2% din PIB. De la începtul anului, Finanţele au adăugat 71 mld. lei la datoria guvernamentală. Aurelian Dochia, analist economic, spune că nivelul datoriei este încă finanţabil, în condiţiile în care toate statele se confruntă cu creşterea datoriei publice, iar băncile centrale, inclusiv Banca Naţională a României, fac eforturi pentru a finanţa statele la costuri mai mici.

    „Deocamdată nu cred că este vreun pericol să ajungem la un nivel al datoriei publice care să fie nefinanţabil. Nu datorită politicilor noastre economice, ci pentru că situaţia internaţională este de aşa natură – datoria publică a crescut peste tot în lume. Cele mai mari bănci centrale au luat măsuri ca această datorie să fie finanţabilă. Banca Naţională a României a sprijinit de asemenea capacitatea de împrumut“, a spus Aurelian Dochia.

  • Aurelian Dochia, analist economic: Cifrele guvernului sunt cele mai realiste de până acum. În sfârşit începe să fie recunscută amploarea dezastrulu

    Guvernul a venit ieri cu proiecţiile privind evoluţia economiei româneşti şi a deficitului buegtar în 2020. Astfel, economia ar urma să înregistreze o creştere negativă de -1,9% şi un deficit buegtar echivalent cu 6,7% din PIB. Analistul economic Aurelian Dochia spune că cifrele arată că guvernul începe să recunască amploarea dezastrului economici, chiar dacă estimările rămân optimiste.

    „Sunt cele mai realiste cifre din tot ce a fost menţionat până acum. În sfârşit începe să fie recunoscută amploarea dezastrului, deşi, cred eu, că încă cifra privind contracţia economică este prea mică şi de la asta pornesc şi celelalte cifre. Eu cred că scădere economică din 2020 va fi mai mare decât 1,9%, mai degrabă aş fi spre cei 5% pe care îi indică FMI şi în aceste condiţii toate celelalte lucruri se înrăutăţesc. Dincolo de toate aceste cifre este vorba de nişte oameni care vor avea dificultăţi”, comentează Aurelian Dochia pentru ZF.

    El mai crede că, într-un final, Banca Naţională a României (BNR) va interveni mai puternic ăentru finanţarea deficitului bugetar, în condiţiile în care guvernul va avea dificultăţi în a găsi banii necesari finanţării.

    „Cred că situaţia, aşa cum se prezintă acum, va duce la un moment dat către discuţia că banca naţională să intervină în mod direct, aşa cum au făcut de altfel şi alte bănci centrale. Banca naţională într-un fel sau altul va monetiza datoria publică. Până la urmă cred că nu există altă soluţie.”

    De asemenea, Aurelian Dochia mai spune că , în opinia sa, guvernul a menţinut creşterea pensiilor cu 40% în septembrie pentru a-şi asigura o marjă de manevră în cazul în care execuţia bugetară se va înrăutăţi mai mult decât este prognozat.

    „Nu am îndoiala că nu se va menţine creşterea pensiilor. Poate că aceasta este marja pe care şi-o menţine guvernul în momentul de faţă. O notă de optimism există în faptul că presupune o contracţie economică de 1,9%. Dacă vom vedea o contracţie mai mare, este posibil să vedem şi o revizuire a acestor cheltuieli. Aceasta a fost poziţia Ministerelor Muncii şi Finanţelor, că se va examina execuţia bugetară şi, dacă aceasta se va deteriora, probabil că vom vedea şi o regândire a acestor creşteri.”

     

     

  • Analist economic: Firmele locale nu au cunoştinţe şi curaj să iasă pe pieţele externe

    Firmele româneşti ar trebui încurajate să testeze pieţele străine, în condiţiile în care această mişcare le-ar deschide accesul la o piaţă comună cu 500 milioane de consumatori, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.

    ”Firmele locale nu au cunoştinţe şi nu au curaj să iasă pe alte pieţe. Sunt puţine firmele cu acţionariat românesc care se uită către pieţele străine şi este păcat, pentru că după aderarea la UE ele au acces la o piaţă comună cu 500 de milioane de consumatori“, a adăugat Dochia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Nevralgia economiei: 75% din exporturile României sunt ţinute în spate de numai 350.000 de salariaţi

    Exporturile României, de 54,6 mld. euro anul trecut, sunt ţinute în spa­te de un număr mic de com­pa­nii şi sunt polarizate puter­nic. Astfel, cei mai mari 500 de ex­portatori ai României au doar 7,8% din totalul salariaţilor din economie, deşi ei duc în spate 75% din totalul exporturilor locale. Mai mult, harta României este polarizată, judeţele li­der având exporturi de circa 5 mld. euro, pe când codaşii nu ajung nici la 100 de mil. euro.

    „Există o disparitate dacă ne uităm pe statisticile marilor exportatori. Putem observa că exporturile sunt ţinute în spate de doar câteva companii, şi acelea de regulă stră­ine. Un exemplu clar este Dacia, care a ajuns cel mai mare exportator local acum câţiva ani şi care rămâne în continuare în top“, spune şi analistul Aurelian Dochia

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Economistul Aurelian Dochia a primit avizul BNR pentru postul de membru CA al BRD

    “Începând cu data de 5 august 2014, ca urmare a primirii aprobării Băncii Naţionale a României, domnul Aurelian Dochia a preluat funcţia de administrator al BRD – Groupe Societe Generale”, se arată într-un comunicat transmis de BRD Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Acţionarii BRD au aprobat în aprilie desemnarea lui Aurelian Dochia ca administrator. Totodată, AGA a aprobat şi alegerea ca administrator a lui Giovanni Luca Soma, directorul regional pentru Europa al diviziei internaţionale Bănci şi Servicii Financiare din cadrul grupului Societe Generale. Numirea celor doi în Consiliul de Administraţie a fost condiţionată de aprobarea acestora de către BNR.

    Membrii Consiliului de Administraţie sunt numiţi pentru o perioadă de patru ani, care se calculează de la data aprobării de către banca centrală.

    Aurelian Dochia, membru al Consiliului de Administraţie al BRD Finance IFN, este asociat în firma de consultanţă Concept Consultanţă Economică şi de Afaceri.

    El a fost membru în Consiliul de Administraţie al unor firme din grupul BRD, al SIF Muntenia, al Fondului Proprietăţii de Stat şi al Centrului Român pentru Politici Economice (CEROPE).

    Giovanni Luca Soma a început să lucreze în grupul Societe Generale în 2002 ca director regional şi ulterior a ocupat funcţiile de director general adjunct al ALD Automotive Group şi director general al ALD International. În 2010, a fost numit director al Diviziei Societe Generale Credite de consum, leasing operaţional şi gestionare a flotei auto, iar în prezent este director regional pentru Europa, Divizia Internaţionlă Bănci şi Servicii Financiare, potrivit CV-ului publicat pe site-ul BRD.

    După aprobarea lui Aurelian Dochia, Consiliul de Administraţie al BRD este compus din zece membri şi este condus de Philippe Charles Lhotte (director general). Ceilalţi membri sunt Petre Bunescu (director general adjunct), Jean-Luc André Joseph, Didier Alix, Bernardo Sanchez Incera, Jean-Louis Mattei, Dumitru Popescu, Sorin Marian Coclitu şi Ioan Cuzman.

    Giovanni Luca Soma ar urma să devină al 11-lea membru al Consiliului de Administraţie, după primirea aprobării din partea băncii centrale.

    Acţionarii au aprobat în AGA din aprilie şi rezultatele financiare pe anul trecut, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an. Astfel, BRD şi-a propus să revină pe profit în acest an, mizând pe reducerea provizioanelor, care în ultimii doi ani au cauzat băncii o pierdere cumulată de 716 milioane lei.

    BRD a anunţat la începutul lunii august că şi-a dublat profitul în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 62 milioane lei la 123 milioane lei, în condiţiile reducerii provizioanelor cu 25,3% şi scăderii costurilor operaţionale cu 0,9%, deşi venitul net bancar s-a diminuat cu 8,6%.

    Grupul financiar francez Societe Generale deţine 60,17% din acţiunile BRD, restul acţiunilor fiind în proprietatea altor investitori.

    La cea mai recentă cotaţie a acţiunilor, de 8,880 lei/titlu, BRD are o capitalizare de 6,19 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro).

  • Aurelian Dochia: Este o greşeală că banca centrală a Ungariei finanţează IMM-urile cu 1,6 mld. euro

    Decizia băncii naţionale a Ungariei de a pune la dispoziţia băncilor comerciale fonduri fără niciun cost pentru ca acestea să acorde întreprinderilor mici şi mijlocii finanţare cu dobândă redusă, în speranţa că astfel va fi stimulată eco­nomia, este una politică şi neconvenţională, deoarece astfel de mă­suri nu fac parte în mod normal din arsenalul de instrumente pe care le foloseşte o bancă centrală, a declarat pentru ZF analistul economic Aurelian Dochia.

    El a subliniat că în România contextul politic şi cel economic sunt total diferite.

    Banca naţională a Ungariei a anunţat săptămâna trecută un program de stimulare economică de 500 miliarde de forinţi (1,6 miliarde de euro) care presupune finanţarea companiilor mici şi mijlocii şi înlocuirea împrumuturilor în valută luate de acestea cu credite în moneda naţională.

    „Povestea vine într-un context politic şi economic diferit faţă de cel din România. În Ungaria a existat o luptă politică pentru preluarea puterii la banca centrală. Fostul gu­vernator a refuzat să intre în jocul în care banca cen­trală încearcă să sti­mu­leze economia. Nu acesta este rolul băncii centrale. Ban­ca centrală este limitată în obiective la apărarea monedei, stra­tegia sa fiind ţintirea in­flaţiei“, a spus Aurelian Dochia.

    Toate stirile sunt pe zf.ro