BusinessMagazin

Tag: ATM

  • Mii de firme şi sute de ATM-uri verificate de poliţişti pentru a vedea măsurile de securitate

    Peste 18.000 de firme şi instituţii publice, precum şi peste 600 de ATM-uri au fost verificate de poliţişti în ultimele trei luni pentru a vedea măsurile de securitate. Acolo unde au fost găsite deficienţe au fost aplicate amenzi, valoarea totală depăşind 1,6 milioane de lei.

    Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de Poliţia Română, în perioada iulie – septembrie, poliţiştii de ordine publică au evaluat măsurile de securitate fizică la peste 19.000 de obiective. Pentru deficienţele constatate, au fost aplicate peste 1.000 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 1.600.000 de lei.

    Poliţiştii au evaluat măsurile de securitate fizică la 18.655 de agenţi economici şi instituţii publice sau de interes public şi la 624 de ATM-uri externe sediilor bancare.

    De asemenea, au fost efectuate 623 de controale privind respectarea legislaţiei incidente în domeniul sistemelor de securitate private de către prestatorii de servicii de securitate şi de transportatorii de valori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.

  • Serviciile BRD de mobile banking, ATM şi POS au fost întrerupte după o pană de electricitate

    „În urma unei avarii a reţelei de electricitate, funcţionarea aplicaţiilor de internet şi mobile banking, a ATM-urilor şi POS-urilor, precum şi a call-center-ului băncii, a fost întreruptă, dar revine progresiv la parametrii normali. Ne cerem scuze pentru neplăcerile pe care acest incident tehnic le poate cauza şi vă mulţumim pentru înţelegere. Serviciile sunt repuse succesiv în funcţiune. Echipele noastre tehnice lucrează la remedierea situaţiei; revenim cu detalii de îndată ce serviciile devin funcţionale”, arată banca, pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima bancă fără casierii din România

    Elementul de  noutate:
    ING propune un nou ecosistem de operaţiuni în relaţia client – bancă, fără casierii.

    Descrierea  inovaţiei:
    În februarie 2018, ING România anunţa un nou model operaţional ce urma să fie implementat în 33 de sucursale proprii şi integrarea serviciilor bancare pe platformele sale digitale. Pe parcursul anului, ING a făcut tranziţia către un model digital de tip self-service şi va recrea fluxul operaţional. Astfel, în noiembrie anunţa închiderea casieriilor la nivel naţional şi seria de noi servicii disponibile pentru clienţi. Principalul canal de tranzacţionare al clienţilor ING cu banca este ING Home’Bank, cu aproape 80% dintre clienţii ING care au activat serviciul de internet banking, 80% dintre aceştia folosindu-l exclusiv de pe telefonul mobil. 99% dintre tranzacţiile de bază făcute de clienţii ING (plăţi sau transferuri din internet banking sau cardul online) erau făcute pe canale online.

    Noul model operaţional a presupus migrarea mai multor servicii în platformă sau simplificarea celor existente. Spre exemplu, opţiunea de „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank a fost simplificată, iar clienţii pot transfera banii către un prieten folosindu-se doar de numărul de telefon, fără codul unic trimis prin SMS ca până acum. Mai mult, office-urile ING vor putea emite instantaneu carduri în euro, astfel încât clienţii pot depune sau retrage imediat euro de la ATM-ul dedicat. Între timp, unităţile teritoriale au rămas, având în continuare consultanţi pe produse mari. Self’Bank-urile şi-au deschis uşa şi către persoane care nu au carduri ING, aceştia având posibilitatea să depună numerar într-un cont ING folosind noi tipuri de ATM-uri, ce vor înlocui tradiţionalele casierii.

    Efectele inovaţiei:
    Prin trecerea la un model operaţional digitalizat, ING oferă servicii bancare ce nu se mai limitează la programul sucursalei sau la dispunerea geografică, devenind disponibile oriunde, oricând.

  • ING mai face un pas să funcţioneze fără personal. Ce se intâmplă cu casieriile tradiţionale

    ING mai face un pas să funcţioneze fără personal: Casieriile tradiţionale sunt înlocuite cu ATM-uri speciale, iar serviciul online „Plată către un prieten” este simplificat
     
    ING Bank România continuă strategia de dezvoltare pe zona digitală şi lansează opţiuni online sau automatizate, inclusiv simplificarea opţiunii „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank şi emiterea pe loc a cardurilor în euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BCR opreşte sistemul informatic, de vineri noaptea până sâmbătă seara, pentru optimizări

    Vor fi afectate parţial o parte dintre echipamentele BCR, după cum urmează:
    – ATM-uri (Bancomate): vor functiona cu excepţia operaţiunilor miniextras şi plăţi facturi şi transferuri
    – APT-uri (Ghişee rapid): nu vor funcţiona
    – MFM-uri (maşini multifuncţionale): vor fi disponibile doar functionalităţile de ATM
    – Serviciile de Internet şi Mobile Banking vor fi indisponibile.

    „Sistemele POS şi de carduri, aparatele de schimb valutar, precum şi aparatele multifuncţionale vor funcţiona în regim normal. Unităţile din centrele comerciale vor funcţiona conform programului normal, fiind la dispoziţia clienţilor pentru consiliere, în condiţiile tehnice menţionate”, menţionează BCR.

    Pentru informaţii mai detaliate, clienţii pot apela gratuit Contact Center-ul BCR la 0800.801.227, apelabil gratuit din orice reţea naţională sau +4 021.407.42.00 apelabil din străinătate la tarif normal.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BCR opreşte temporar sistemul de carduri în noaptea de 27 spre 28 mai

    „Oprirea, programată pentru realizarea unei serii de operaţiuni ce urmăresc îmbunătăţirea performanţelor, va împiedica clienţii BCR să efectueze tranzacţii e-commerce, la ATM-uri, prin POS-uri sau aparate multifuncţionale”, se arată în comunicat.

    De asemenea, „cardurile BCR nu vor putea fi utilizate în reţeaua BCR şi în alte reţele de acceptare”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde cetăţenii cu salariu minim îşi pot lua doar două cartoane de ouă, un kilogram de mălai şi o pungă de paste

    Antonio Perez, 73 de ani, s-a trezit la 5 dimineaţa pentru a sta la coadă la bancomat de unde vrea să-şi scoată banii de pensie. La micul dejun a băut o cafea. Când a ajuns la bancomat era deja o coadă de aproape 140 de oameni care şi ei aşteptau să-şi retragă banii. În medie, o pensie lunară a unui venezuelan înseamnă 1,8 dolari pe piaţa neagră.

    “Abia dacă mai putem supravieţui. Dacă preţurile continuă să crească nu ştiu ce vom mânca”, spune bătrânul care nu este singurul în această situaţie disperată. În timp ce economia Venezuelei continuă să se destrame, viaţa de zi cu zi devine o corvoadă pentru centăţeni ce încearcă să-şi administreze cât mai eficient salariul. Salariul minim din Venezuela a ajuns la 1,307,000 de bolivari (adica în jur de 6 dolari pe piaţa neagră) şi este de ajuns pentru a cumpăra două cartoane de ouă, un kilogram de mălai şi o pungă de paste sau doi litri de lapte, patru conserve de ton şi o pâine.

    De când preşedintele Nicolas Maduro se află la conducere, după moartea lui Hugo Chavez în 2013, salariul minim a fost mărit de 21 de ori, ultima dată chiar pe 1 martie 2018. Aceasta este o încercare disperată pentru a recupera terenul pierdul în detrimetul inflaţiei. Rata anuală a inflaţiei în Venezuela a ajuns la 2000%. Guvernul a renunţat să mai publice informaţii despre rata inflaţiei sau estimări. FMI-ul prognozează că inflaţia din Venezuela va ajunge la 13000% în acest an. Asta înseamnă că preţurile se pot schimba oricând. Mai mult, unele localuri au renunţat să tot schimbe preţurile aşa că oamenii află la casă cât costă.

    Oamenii au renunţat la carne pentru că este prea scumpă şi atunci când intră salariul în contul bancar se grăbesc să cumpere produsele de care au nevoie de frică ca preţul să nu crească. Venezuelenii acum îşi fac griji în legătură cu ce mănâncă. Nici nu se mai gândesc la alte bunuri: un săpun costă 200.000 de bolivari adică cât salariu pe o săptămână.

    O altă problemă este faptul că au o limită de retragere de la ATM de 10.000 de bolivari (5 centi americani) cu care un venezuelean poate cumpăra cel mult 2 bomboane cu mentă. Despre alte plăceri precum o cină în oraş (salariul pe o lună) sau un film la cinema (o treime din salariul minim) nici nu poate fi vorba.

    În contextul creşterii preţurilor în economia afectată de criză, a lipsei de hrană şi şi a riscului crescut de crimă la care sunt expuşi agenţii de securitate în statul Zulia, Venezuela,  o firmă de pază a găsit o metodă originală de a atrage noi angajaţi.  
     
    Conducerea firmei Atlas Security a decis ca, pe lângă pe un salariu de 10 milioane de bolivari, ceea ce înseamnă doar 10 dolari pe lună, să le ofere angajaţilor şi un bonus „motivational”, adică un cofrag de ouă. Pentru a primi bonusul  săptămânal de 36 de ouă, în valoare de aproximativ 2 dolari, personalul trebuie să ajungă la timp, să nu rateze schimburile şi să se îmbrace adecvat.

    „Mulţi nu respectau aceste reguli de bază, de aceea am făcut acest lucru”, a declarat Cindy Fuenmayor, manager resurse umane al agenţiei Atlas Security. „Am primit o mulţime de aplicaţii de când am publicat anunţul. Suntem inovativi. Este un stimulent bun”, adaugă Fuenmayor. Aproximativ 200 de posturi sunt disponibile la Atlas.

    Venezuela s-a lovit de multe crize politice de-a lungul istoriei sale, însă indiferent de situaţie potenţialul economic al ţării nu a fost niciodată negat. Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe spatele aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili.

    În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La vremea aceea, muncitorii din Venezuela erau printre cel mai bine plătiţi din regiune.

    La mijlocul anilor ’80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. FMI prognozează că până în 2022, PIB-ul per capita va fi de doar 12.210 dolari, ceea ce ar însemna o sărăcie mai mare decât chiar înainte de era Chavez. În ultimii patru ani, PIB-ul ţării a scăzut cu peste 35%, adică o scădere mai drastică decât au avut-o Statele Unite ale Americii în timpul Marii Crize Economice din 1929-1933.

    Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării este reprezentat de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii ’80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%. În 1998, Hugo Chavez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chavez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol.

    Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.

    Chavez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Din păcate pentru el, preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas.

    Recent, guvernul a modificat constituţia ţării pentru a câştiga şi mai multă putere, deşi 80% din populaţia ţării nu-l mai vrea la conducere. Nicolas Maduro refuză să-şi dea demisia în ciuda unor proteste masive care au acaparat întreaga ţară şi în urma cărora au murit peste 100 de oameni. Aşadar, în condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză a Reuters.

    Compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela (PDVSA) este angrenată în negocieri cu firma rusă de stat Rosneft pentru cedarea unor participaţii în câteva din cele mai productive proiecte petroliere din Venezuela, potrivit unui oficial de rang înalt de la Caracas şi unor surse din industria energiei. În ultimii doi ani, regimul preşedintelui Maduro a devenit din ce în ce mai dependent de Moscova, după ce China şi-a redus expunerea în această ţară din cauza corupţiei şi criminalităţii. Multe companii multinaţionale şi-au redus sau închis operaţiunile locale din cauza gravei crize politice şi economice cu care se confruntă Venezuela.

  • Telekom Romania şi Alior Bank lansează Telekom Banking prin care clienţii îşi pot deschide conturi in lei sau valută şi pot retrage gratuit de la orice ATM

    Astfel, prin intermediul Telekom Banking, clienţii îşi pot deschide conturi curente în RON, EUR, USD şi GBP, pot ataşa carduri de debit acestor conturi şi pot beneficia de acces 24/7 la fonduri, prin intermediul soluţiilor de internet şi mobile banking.

    Contul curent poate fi solicitat online, pe www.telekombanking.ro, fie direct prin aplicaţia pentru mobil sau vizitând unul dintre magazinele Telekom şi Germanos.

    Procesul iniţiat online de deschidere a unui cont poate fi finalizat prin transmiterea gratuită prin curier a documentelor necesare deschiderii contului. Tot prin curier, si tot gratuit, banca poate livra cardurile de debit. Unicitatea deschiderii unui cont în magazin constă în faptul că solicitantul primeşte cardul pe loc şi îl poate utiliza imediat, după semnarea unui acord.

    Prin intermediul ofertelor Telekom Banking, clienţii care îşi deschid un cont curent pot beneficia, timp de trei ani, de retrageri gratuite de la orice bancomat, în ţară şi în străinătate, şi de transferuri în lei gratuite, la orice bancă din România, prin intermediul serviciilor online de internet şi mobile banking.

    ”Telekom Banking reprezintă respectarea promisiunii făcute de Telekom Romania în a susţine libertatea creatoare a clienţilor şi a partenerilor săi, în tot ceea ce fac. După eliberarea internetului, vine rândul serviciilor de banking. Când vorbim despre Telekom Banking, vorbim despre o ofertă de servicii bancare dornică să răspundă aşteptărilor fundamentale ale clienţilor săi; este vorba  despre servicii bancare gândite să preţuiască şi să valorifice potenţialul creativ al clienţilor săi”, a declarat Miroslav Majoros, CEO Telekom Romania.

    Cel de-al doilea pilon al ofertei de lansare de astăzi este  platforma de Schimb Valutar Online, prin intermediul căreia clienţii beneficiază de un curs de schimb valutar avantajos, pentru zece valute, actualizat în timp real, la un interval de maxim 10 secunde (în timpul zilelor lucrătoare). De asemenea, clienţii pot stabili în detaliu condiţiile în care vor să efectueze schimburile valutare – de ex., îşi pot seta data şi ora la care doresc să efectueze schimbul valutar şi nivelul cursului de schimb la care doresc să se efectueze tranzacţia.

    Nu în ultimul rând, opţiunea “Pay later” (Plăteşte mai târziu) îi permite clientului să efectueze schimburi valutare fără să aibă întreaga sumă disponibilă. Este necesar să deţină cel puţin 5% din suma tranzacţionată, urmând ca în maxim două zile lucrătoare să asigure diferenţa necesară pentru finalizarea tranzacţiei.

    Odată cu lansarea platformei Internet Banking, la începutul lunii noiembrie, clienţii vor obţine o experienţă unică, regăsind integrate complet şi coerent toate informaţiile despre produsele şi serviciile folosite de ei. Totul este centrat pe confort şi uşurinţă în utilizare (cele mai frecvent utilizate funcţii sunt amplasate intuitiv, la îndemână), precum şi pe soluţii inovatoare realizate în linie cu nevoile clienţilor. Alior Bank a dezvoltat un sistem care elimină barierele şi stabileşte un nou standard pentru excelenţa bancară digitală.

  • Kit de jefuire a bancomatelor, vândut pe internet cu 5000 de dolari. Avea şi un ghid de utilizare

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit un malware care vizează ATM-urile, vândut pe piaţa DarkNet. Cutlet Maker constă în trei componente şi permite jefuirea ATM-ului dacă atacatorul este capabil să obţină accesul fizic la aparat. Un set cu instrumente de operare care ar fi permis infractorilor să fure milioane era pus în vânzare pentru doar 5000 de dolari şi era echipat cu un ghid detaliat de utilizare. 

    ATM-urile continuă să fie ţinte generatoare de profit pentru infractori. Dacă unii se bazează pe metode distrugere la nivel fizic, precum utilizarea unor instrumente de metal ascuţite, alţii aleg infectarea cu malware, care le permite să manipuleze ATM-urile din interior. Deşi se cunosc de mai mulţi ani instrumente malware pentru atacarea ATM-urilor, ultimele descoperiri arată că dezvoltatorii de malware investesc din ce în ce mai multe resurse ca să facă ”produsele” lor disponibile pentru infractorii care nu sunt foarte familiarizaţi cu domeniul informaticii. 

    O postare publică a vânzătorului de malware, descoperită de cercetători, conţine nu doar descrierea malware-ului şi instrucţiuni referitoare la modul în care poate fi obţinut, ci şi un ghid pas cu pas despre cum se poate folosi kit-ul malware în atacuri, cu instrucţiuni şi tutoriale video.

    Conform cercetării, setul de instrumente malware constă în trei elemente:

    • Software-ul Cutlet Maker, care serveşte ca modul principal, responsabil de comunicarea cu partea ATM-ului în care sunt păstraţi banii.

    • Programul c0decalc, creat pentru a genera o parolă care să lanseze aplicaţia Cutlet Maker şi să o protejeze împotriva utilizării neautorizate.

    • Aplicaţia Stimulator, care economiseşte timpul infractorilor prin identificarea situaţiei curente a casetelor de numerar din ATM. Prin instalarea acestei aplicaţii, un intrus primeşte informaţii exacte despre tipul de monedă, valoarea şi numărul bancnotelor din fiecare casetă. Astfel, poate să aleagă direct bancnotele de cea mai mare valoare, în loc să încerce la întâmplare.
    Mai întâi, infractorii trebuie să obţină acces direct în interiorul ATM-ului, ca să ajungă la portul USB, folosit pentru a încărca malware-ul.

    Dacă operaţiunea are succes, introduc un  dispozitiv USB care stochează setul de instrumente malware. Apoi, infractorii instalează Cutlet Maker. Acesta este protejat cu parolă, aşa că folosesc programul c0decalc, instalat pe un alt dispozitiv (laptop sau tabletă). Aceasta este un fel de protecţie de tip “drepturi de autor”, instalată de creatorii Cutlet Maker, pentru a împiedica alţi infractori să îl folosească gratuit. După ce este generat codul, infractorii îl introduc în interfaţa Cutler Maker pentru a genera procesul de retragere a banilor.

    Cutlet Maker a fost la vânzare din 27 martie 2017, dar, după cum au descoperit cercetătorii, cea mai veche mostră a apărut pe radarele comunităţii de securitate cibernetică în iunie 2016. La momentul respectiv, a fost trimis către un serviciu multi-scanner public din Ucraina, dar mai târziu a fost prezent şi în alte ţări. Nu este clar dacă malware-ul a fost deja folosit în atacuri reale. Însă instrucţiunile care au însoţit kit-ul malware conţineau materiale video care erau prezentate de autorii lor drept dovezi din viaţa reală a eficienţei malware-ului.

    Nu se ştie cine este în spatele acestui malware. Referitor la potenţialii vânzători ai setului, limba , gramatica şi greşelile stilistice indică faptul că aceştia nu sunt vorbitori nativi de limba engleză.

    ”Cutlet Maker nu necesită aproape deloc cunoştinţe avansate sau competenţe de informatică la nivel profesionist, din partea infractorilor, ceea ce transformă atacarea ATM-urilor dintr-o operaţiune cibernetică ofensivă sofisticată într-un un mod ilegal de a câştiga bani, disponibil practic oricui are câteva mii de dolari pentru a cumpăra malware-ul”, spune Konstantin Zykov, Security Researcher la Kaspersky Lab. “Acest lucru ar putea deveni o ameninţare periculoasă pentru organizaţiile financiare. Şi mai îngrijorător este faptul că, în timp ce operează, Cutlet Maker interacţionează cu partea software şi hardware a ATM-urilor, fără să întâmpine aproape niciun obstacol de securitate. Acest lucru ar trebui să se schimbe, pentru a întări defensiva ATM-urilor.”

    Pentru protejarea ATM-urilor de atacuri realizate cu instrumente malware precum Cutlet Maker şi o mai bună securitate fizică a ATM-urilor, specialiştii Kaspersky Lab le recomandă echipelor de securitate ale organizaţiilor financiare: 

    • Să implementeze politici stricte default-deny pentru a împiedica orice software neautorizat să ruleze pe ATM.

    • Să permită mecanismelor de control ale dispozitivului să restricţioneze conectarea oricăror dispozitive neautorizate la ATM.

    • Să folosească o soluţie de securitate personalizată pentru a proteja ATM-urile de malware-ul Cutlet Maker. 

  • Un bărbat a rămas blocat în bancomatul pe care trebuia să-l repare

    ărbatul trebuia să repare o încuietoare a bancomatului, aflat în Corpus Christi, din statul american Texas. Din pricina neatenţiei, bărbatul a rămas blocat în spaţiul foarte îngust din interiorul bancomatului. Ghinionul a făcut ca bărbatul blocat să nu aibă telefonul asupra lui pentru a putea cere ajutor.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro