BusinessMagazin

Tag: Atlasul de business al Romaniei

  • Cea mai dorită hartă de investitorii în verde

    În acest moment, sunt două zone din ţară care sunt complet încise pentru noi investiţii în proiecte de producere a energiei. Din păcate, acestea sunt şi cele care au cel mai bun potenţial, cel puţin pentru energia regenerabilă. Este vorba despre zona de sud-est, cu judeţe precum Tulcea şi Constanţa, aproape ocupate de eoliene în primul val de dezvoltare a energiei verzi, şi partea de sud-vest. În rest, investitorii în energie verde şi nu numai, au aproape 14.000 MW de capacitate pe care îi pot ocupa pe întreg teritoriul ţării, arată datele disponibile pe site-ul Transelectrica.

    România vine după o pauză de un deceniu în ceea ce priveşte proiectele eoliene şi un blocaj aproape similar pe partea de proiecte solare, excepţie fiind prosumatorii. Dar planurile la nivel local sunt majore pentru orizontul 2030. România ar trebui ca în următorii şapte ani să aibă o dezvoltare semnificativă pe zona de unităţi de producere de energie, vedeta fiind desigur energia verde.

    Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW.

    Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica.

    Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.

     

     

  • Peste 50% din soldul creditelor ipotecare, dar şi din creditele pentru bunuri imobiliare comerciale, în 5 judeţe dezvoltate: Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa

    Judeţele dezvoltate, care au volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cele mai mari salarii, conduc atât topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri, cât şi topul judeţelor cu cele mai mari ponderi ale soldurilor creditelor pentru imobile comerciale.

    Împrumuturile ipotecare acordate în Bucureşti şi Ilfov, cumulat, reprezintă peste o treime (35%) din totalul creditelor ipotecare, iar adăugând şi următoarele 3 judeţe – Cluj, Timiş şi Constanţa – reiese că peste jumătate din soldul creditelor ipotecare din România sunt concentrate la românii din 5 judeţe dezvoltate, respectiv Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa. Extinzând analiza, vedem că dacă luăm în considerare şi Iaşi şi Braşov, ponderea ipotecarelor trece de 60%, conform datelor BNR.

    Şi în cazul creditelor pentru bunuri imobiliare comerciale acordate companiilor ponderile sunt apropiate în aceste judeţe.

    La polul opus, judeţul cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar şi a creditului pentru imobile comerciale este Harghita.

    Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor, conform evaluărilor BNR. Nivelul de dezvoltare economică, numărul de companii care activează în judeţul respectiv, nivelul salariului sau numărul celor care lucrează în companii private comparativ cu cei din instituţii publice sunt câteva elemente determinante pentru dinamica soldului împrumuturilor acordate. „O problemă persistentă pentru piaţa creditului ipotecar din România este reprezentată de concentrarea împrumuturilor“, susţine BNR în cea mai recentă ediţie a raportului asupra stabilităţii financiare.

    În ceea ce priveşte accesul populaţiei la piaţa imobiliară rezidenţială, şi indicatorul preţ/venit pune în evidenţă eterogenităţi importante în plan regional, înregistrând valori care variază între peste 11 ani necesari în Cluj sau Constanţa pentru achiziţia unei locuinţe şi 7 ani în Bucureşti.

    Expunerea sectorului bancar faţă de piaţa imobiliară rezidenţială se menţine semnificativă, reprezentând circa 70% (septembrie 2023) din totalul creditelor acordate sectorului populaţiei, de circa 173 mld. lei după primele 9 luni din 2023, adică în jur de 120 mld. lei.

     

     

  • Unde s-au construit cele mai multe locuinţe în decurs de cinci ani?

    Doar în cinci ani, mai exact în intervalul 2018-2022, în judeţe precum Cluj şi Ilfov, alături de municipiul Bucureşti, au „răsărit” peste 30.000 de locuinţe, făcând din aceste zone raiul dezvoltatorilor imobiliari, după cum reiese din calculele ZF făcute pe baza datelor existente la Institutul Naţional de Statistică. Acestea sunt, de altfel, şi cele mai puternice regiuni ale României din punct de vedere economic. Datele confirmă tendinţele anilor anteriori, urmând ca cifrele aferente anului 2023 să arate dacă şi-au mai făcut loc în această ligă selectă şi alte judeţe.

    Despre Cluj este deja binecunoscut faptul că s-a dezvoltat mult în ultimii ani odată cu expansiunea companiilor – în special din IT – care şi-au stabilit acolo sediile, în vreme ce Ilfov creşte în ultimii ani mai ales ca urmare a tendinţei bucureştenilor de a evada din oraş. Mai mult, în condiţiile în care apartamentele se tot scumpesc de circa unu-doi ani, localităţile limitrofe Capitalei, situate în Ilfov, devin o alternativă pentru cei care nu au un buget necesar ca să-şi cumpere un apartament în Bucureşti.

    În aceste condiţii, stocul de locuinţe din Bucureşti este în scădere. Cu 12.249 de locuinţe noi, Capitala a continuat în 2022 trendul descrescător, scăderea fiind de 8% (echivalentul a 1.095 de locuinţe) faţă de anul precedent.

    Cu doar doi ani înainte, în 2020, pentru prima dată, Bucureştiul devenise scena unui număr record de case şi apartamente noi, dezvoltatorii fiind impulsionaţi de contextul pandemic să grăbească proiectele începute deja, de teamă că vor rămâne cu blocurile şi casele nevândute. Următorii ani au venit însă cu scăderi din cauza suspendării PUZ-urilor şi a blocării acordării de autorizaţii.

    Tot în rândul campionilor în ceea ce priveşte numărul de locuinţe noi puse pe hartă, se mai înscriu şi judeţe unde au fost livrate între 10.000 şi 30.000 de unităţi în intervalul 2018-2022. Este vorba despre Braşov, Constanţa, Iaşi, Sibiu şi Timiş, unde între 13.000 şi 26.000 de case şi apartamente au apărut în decurs de cinci ani. La polul opus, doar trei judeţe au bifat mai puţin de 1.000 de locuinţe livrate. Datele aferente anului 2023 nu au fost încă publicate.

     

     

     

  • Unde s-au construit cele mai multe locuinţe în decurs de cinci ani?

    Doar în cinci ani, mai exact în intervalul 2018-2022, în judeţe precum Cluj şi Ilfov, alături de municipiul Bucureşti, au „răsărit” peste 30.000 de locuinţe, făcând din aceste zone raiul dezvoltatorilor imobiliari, după cum reiese din calculele ZF făcute pe baza datelor existente la Institutul Naţional de Statistică. Acestea sunt, de altfel, şi cele mai puternice regiuni ale României din punct de vedere economic. Datele confirmă tendinţele anilor anteriori, urmând ca cifrele aferente anului 2023 să arate dacă şi-au mai făcut loc în această ligă selectă şi alte judeţe.

    Despre Cluj este deja binecunoscut faptul că s-a dezvoltat mult în ultimii ani odată cu expansiunea companiilor – în special din IT – care şi-au stabilit acolo sediile, în vreme ce Ilfov creşte în ultimii ani mai ales ca urmare a tendinţei bucureştenilor de a evada din oraş. Mai mult, în condiţiile în care apartamentele se tot scumpesc de circa unu-doi ani, localităţile limitrofe Capitalei, situate în Ilfov, devin o alternativă pentru cei care nu au un buget necesar ca să-şi cumpere un apartament în Bucureşti.

    În aceste condiţii, stocul de locuinţe din Bucureşti este în scădere. Cu 12.249 de locuinţe noi, Capitala a continuat în 2022 trendul descrescător, scăderea fiind de 8% (echivalentul a 1.095 de locuinţe) faţă de anul precedent.

    Cu doar doi ani înainte, în 2020, pentru prima dată, Bucureştiul devenise scena unui număr record de case şi apartamente noi, dezvoltatorii fiind impulsionaţi de contextul pandemic să grăbească proiectele începute deja, de teamă că vor rămâne cu blocurile şi casele nevândute. Următorii ani au venit însă cu scăderi din cauza suspendării PUZ-urilor şi a blocării acordării de autorizaţii.

    Tot în rândul campionilor în ceea ce priveşte numărul de locuinţe noi puse pe hartă, se mai înscriu şi judeţe unde au fost livrate între 10.000 şi 30.000 de unităţi în intervalul 2018-2022. Este vorba despre Braşov, Constanţa, Iaşi, Sibiu şi Timiş, unde între 13.000 şi 26.000 de case şi apartamente au apărut în decurs de cinci ani. La polul opus, doar trei judeţe au bifat mai puţin de 1.000 de locuinţe livrate. Datele aferente anului 2023 nu au fost încă publicate.

     

     

     

  • Marile oraşe, magnet pentru performanţa sportivă

    Performanţa sportivă se concentrează în judeţele ţării care au cea mai dezvoltată infrastructură sportivă şi, de asemenea, unde există şi cea mai mare putere economică. În 2022, erau legitimaţi peste 359.000 de sportivi în cadrul federaţiilor sportive, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Dintre aceştia, circa 20% vin din Bucureşti, arată calculele ZF făcute pe baza datelor INS.

    După Bucureşti, judeţul Timiş numără cei mai mulţi sportivi legitimaţi, cu 17.900, urmat de Cluj, cu 17.200, şi Constanţa, unde sunt 13.300 de sportivi de performanţă.

    La polul opus se află judeţele Tulcea, Mehedinţi şi Olt, care numără între 2.900 şi 3.400 de sportivi legitimaţi. Performanţa ţării vine din oraşele care au cea mai dezvoltată infrastructură sportivă, dar şi cea mai mare putere economică din ţară, astfel că sportul este strâns legat de aceste criterii.

    Diferenţa dintre Bucureşti şi Tulcea este uriaşă, astfel că diversitatea sporturilor care pot fi practicate, puterea economică şi infrastructura sportivă îşi pun amprenta serios asupra orientării copiilor către sport. Bucureştiul numără 51.700 de sportivi legitimaţi, în timp ce Tulcea doar 2.900, potrivit datelor INS.

    Sportul de performanţă a numărat în 2022, ultimul an pentru care există date publice, 359.000 de sportivi legitimaţi în cadrul federaţiilor, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Raportat la ultimii ani, numărul sportivilor legitimaţi este pe un trend ascendent, însă este sub nivelul din anii ’90.

    În 1992, federaţiile sportive numărau 379.000 de sportivi legitimaţi, iar anii care au venit au adus o scădere constantă a acestui număr. Cel mai mic număr de sportivi legitimaţi a fost înregistrat în 2005, când doar 106.000 de sportivi erau în bazele de date ale federaţiilor sportive din România. De atunci, numărul acestora a crescut, însă este sub nivelul din 1992.


     

     

     

  • Inflaţia a sărăcit România în 2023 şi a îndepărtat-o şi mai mult de media europeană

    În România, puterea medie de cumpărare la nivel naţional este de 7.738 de euro, în scădere de la puţin peste 8.000 de euro anul trecut, arată o analiză ZF pe baza datelor companiei de cercetare de piaţă GfK. Astfel, românii au 56% mai puţini bani de cheltuială decât europenii (puterea de cumpărare medie la nivelul continentului), piaţa locală fiind pe locul 33 în Europa, cu două poziţii mai jos decât în 2022. În total au fost analizate 42 de ţări, cu Belarus, Kosovo şi Ucraina la coada clasamentului.

    Inflaţia record din ultimii ani, care nu a putut fi, în multe cazuri, acoperită de creşterile salariale, polarizează şi mai mult România. Astfel, judeţele dezvoltate se îndepărtează şi mai mult de cele subdezvoltare când vine vorba de putere de cumpărare, arată o analiză a GfK. Bucureştiul este lider clar în clasamentul după puterea de cumpărare, cu 15.314 euro în 2023, ceea ce înseamnă că locuitorii Capitalei au cu aproape 98% mai mulţi bani decât media naţională şi de 3,8 ori mai mulţi faţă de rezidenţii din Vaslui, judeţul codaş din acest punct de vedere.

    Pe poziţiile următoare în clasamentul judeţelor cu cea mai mare putere de cumpărare se află Cluj şi Timiş, urmate de Ilfov şi Sibiu.

    Toate judeţele din top zece au putere de cumpărare peste media naţională. Pe locul zece se află Prahova, unde puterea de cumpărare e apropiată de medie, cu un disponibil de 7.836 de euro per capita. Toate celelalte 32 de judeţe însă, adică mai bine de 75% din total, au o putere de cumpărare sub medie, arată datele.

    Astfel, harta puterii de cumpărare arată de fapt cât de mari sunt disparităţile în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare economică la nivelul întregii ţări.

     


     

     

  • Cum şi-au împărţit România marii jucători din comerţul cu dominantă alimentară

    România a ajuns să aibă astăzi, la 28 de ani de la deschiderea primului magazin modern autohton (Metro a venit local în 1996), peste 4.500 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry şi proximitate modernă.

    Iar actorii din domeniu spun că harta comerţului modern autohton nu e nici pe departe gata conturată, dat fiind că densitatea este încă mult sub cea din Occident, din ţări unde marii jucători au 85% cotă de piaţă şi chiar peste. În România, ei sunt “abia” la 70%, dar câştigă an de an teren prin expansiune şi prin achiziţii, strategie ce duce totodată la închiderea de afaceri mici, antreprenoriale.

    Anul trecut a fost unul dintre cei mai aglomeraţi ani pentru piaţa de comerţ alimentar din România, 2023 fiind marcat de trei tranzacţii majore – preluarea Profi de către Ahold Delhaize (proprietarul Mega Image), achiziţia operaţiunilor locale ale Cora de către Carrefour şi intrarea polonezilor de la Zabka în România prin cumpărarea unui pachet de acţiuni la distribuitorul DRIM Daniel. În ceea ce priveşte expansiunea propriu-zisă, de la zero, lucrurile diferă puternic de la o reţea la alta, unii actori au frânat dezvoltarea, alţii au menţinut ritmul. Sunt şi unii care au accelerat. În total, au fost circa 320 de magazine noi. Ce urmează în 2024? Alte deschideri.

    Totuşi, expansiunea nu e uniformă. Când vine vorba de investiţii, reţelele străine se uită după zonele mai dezvoltate economic şi după urbele cu putere mai mare de cumpărare. Tocmai de aceea, harta comerţului modern este o replică fidelă a hărţii dezvoltării economice.

    Bucureştiul are singur 900 de magazine, adică 20% din total, fiind urmat de Timiş (272), Cluj (244) şi Ilfov (217). Acestea sunt singurele judeţe cu peste 200 de magazine moderne fiecare. La polul opus, sunt 13 judeţe, printre care Botoşani, Covasna sau Mehedinţi, care au mai puţin de 50 de hipermarketuri şi supermarketuri. Codaş este Tulcea cu 26 de unităţi.

    Totodată, există o discrepanţă majoră între urban şi rural, în oraşe fiind competiţie crescută, pe când în rural lupta se duce în continuare între micii comercianţi şi Profi, singura reţea modernă care a pariat pe satele şi comunele ţării. Totuşi, nici retailerul care are prezenţă în 850 de localităţi nu a acoperit toate satele, comunele şi oraşele ţării cu cele peste 1.700 de magazine.

    Pentru acest an, retailerii au anunţat planuri ambiţioase de expansiune, iar asta într-un an în care se vor vedea primele efecte ale marilor tranzacţii din 2023.

    Mai exact, pe de-o parte, autorităţile din domeniul concurenţei vor anunţa care este “verdictul” lor în ceea ce priveşte preluarea reţelei Profi de către grupul Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image. Pe de altă parte, Carrefour va finaliza integrarea operaţiunilor Cora în propriul portofoliu.

    Nu în ultimul rând, polonezii de la Zabka, un retailer de top din cea mai puternică economie din regiune, trasează primele directive pentru România. Zabka, cel mai important nume nou intrat în comerţul alimentar autohton în ultimul deceniu, a deschis primele magazine în luna mai 2024, şi vrea 200 de unităţi de proximitate modernă până la final de an.

    De altfel, în ultimii ani, când a venit vorba de expansiune, retailerii au mizat în special pe două formate – proximitate modernă şi discount. Tocmai de aceea, multă vreme, Mega Image şi Profi, două reţele care dezvoltă supermarketuri şi magazine de proximitate, au fost campioanele extinderii.

    În 2023, an marcat de preluarea de către Ahold Delhaize (proprietarul Mega Image) a Profi, cifrele expansiunii arată diferit. Ambii actori au frânat dezvoltarea, lucru obişnuit în cazul unor tranzacţii majore.

    Aceeaşi strategie a aplicat-o şi liderul comerţului local, Lidl, care a deschis doar şapte magazine noi în 2023, de 2-3 ori mai puţine decât în mod normal. În cazul discounterului, motivul din spatele acestei decizii stă în faptul că inflaţia a săltat foarte mult costurile investiţiilor, spun sursele ZF din piaţă. La polul opus, Penny a accelerat expansiunea, în timp ce Kaufland a menţinut ritmul la nivelul lui 2022, care este însă unul dintre cei mai buni ani pentru companie din punct de vedere al deschiderilor.

    Carrefour şi Auchan au o strategie multiformat, astfel că acoperă piaţa atât cu magazine mici, de proximitate, cât şi de discount, cu supermarketuri şi hipermarketuri (în cazul acestora din urmă, Carrefour e singurul dintre cei doi care mai deschide).

    Singurii jucători care sunt complet tăcuţi sunt cei de tip cash&carry care nu au mai inaugurat nimic de câţiva ani. Dar, spre deosebire de retaileri, ei se adresează companiilor, nu consumatorilor finali, şi nu mizează pe o expansiune accelerată, ei acoperind deja centrele principale de afaceri, unde activează clienţii lor.

    Astfel, extinderea va continua, dar doar pe anumite formate şi în ritmuri diferite. Probabil, cea mai accelerată dezvoltare o va avea Zabka, care trebuie să îşi facă loc pe o piaţă unde alţi actori au sute sau chiar mii de magazine şi decenii de activitate şi prezenţă.

     

     

     

     


     

     

  • Sub media UE şi la jumătate faţă de ţările din Vest

    Pe fermieri îi interesează mai mulţi indicatori de business atunci când îşi fac planurile pentru anul agricol, pentru a-şi gestiona bine afacerile, iar unul dintre cei mai importanţi este productivitatea culturilor sau randamentul la hectar, adică cantitatea obţinută pe acea suprafaţă. Cum este ea?

    În anul agricol 2023, România a realizat o producţie totală de cereale şi seminţe oleaginoase de circa 25 de milioane de tone, în uşoară creştere faţă de anul precedent, arată datele statistice naţionale. De altfel, nici productivitatea n-a fost mult schimbată faţă de anul anterior.

    La grâu, România a avut anul trecut o recoltă de 9,6 milioane de tone, mai mare cu aproximativ un milion de tone faţă de anul 2022, dar productivitatea la hectar a fost de 4,4-4,6 tone, similară. La porumb, cultura emblemă a României, care acoperă cea mai mare suprafaţă, producţia obţinută anul trecut a fost de 8,5 milioane de tone, în creştere cu jumătate de milion de tonă faţă de anul anterior, iar randamentul a rămas sub 4 tone/hectar.

    Spre comparaţie, România are o producţie medie la hectar mai mică cu 50-60% decât a Franţei sau a Germaniei, ţări care, de altfel, au şi o producţie totală mai mare decât a României, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Eurostat. La porumb, cea mai mare productivitate, în 2023, a avut-o Italia, de peste 10 tone/hectar, în timp ce România a rămas sub 5 tone/hectar, la mai puţin de jumătate, fapt ce a reflectat lipsa precipitaţiilor şi a irigaţiilor.

     

  • Care sunt companiile care pariază 1,8 mld. euro şi pun umărul la dezvoltarea industriei româneşti?

    În ultimii ani, au fost anunţate, demarate şi finalizate câteva sute de investiţii în producţia locală, de la fabrici de alimente la unităţi ce realizează materiale de construcţii, componente auto, medicamente ori electrocasnice. Mai mult, an de an, sunt comunicate noi pariuri ale unor jucători autohtoni sau internaţionali care, astfel, fie îşi pun România pe harta proprie, fie îşi extind amprenta locală.

    Iar un factor hotărâtor în ceea ce priveşte aceste decizii luate atât în vremuri de creştere economică, cât şi în vremuri de pandemie, inflaţie record ori război la graniţă au fost ajutoarele de stat, care au însumat circa 1,5 mld. euro doar pe cea mai importantă schemă (807/2014), pe care au fost aprobate 170 de proiecte, cu o valoare cumulată de circa 4 mld. euro. Mai bine de o treime din această sumă reprezintă ajutor de stat.

    Dacă autorităţile vor continua să ofere astfel de facilităţi, cum este şi cazul recent lansatului INVESTALIM, programul de finanţare a investiţiilor în sectorul alimentar, derulat de Ministerul Agriculturii, grupurile româneşti şi străine vor avea un motiv în plus să aleagă piaţa locală pentru dezvoltare.

    În ultimii cinci ani, în România au fost anunţate câteva sute de investiţii în noi facilităţi de producţie, valoarea fiecăreia dintre acestea variind de la câteva sute de mii sau, poate, milioane de euro la sute de milioane de euro (650 mil. euro reprezintă suma pe care Nokian o va investi în Bihor). Dintre aceste proiecte, ZF a identificat 20 de pariuri majore, de peste 30 mil. euro fiecare, ce vizează construcţia de fabrici de la zero, fiind vorba de investiţii totale de peste 1,8 mld. euro, ce vor genera circa 8.500 de locuri de muncă.

    Sunt fabrici de pavele, BCA, dar şi de medicamente, panificaţie, băuturi răcoritoare sau de procesare a lânii. Există astfel o varietate de sectoare în care companiile îşi investesc banii. Mai puţin diversă este însă distribuţia geografică.

    Atenţia investitorilor s-a îndreptat către 14 dintre cele 42 de judeţe (cu tot cu Bucureştiul), Timişul fiind cea mai populară destinaţie, atrăgând trei dintre cele 20 de fabrici selectate. Pe poziţia secundă se află, la egalitate, – cu câte două unităţi de fabricaţie – Cluj, Prahova, Mureş şi Bihor.

    Este interesant de observat că investitorii îşi concentrează atenţia pe centrul, vestul şi sudul ţării, în est, în Moldova, fiind doar două proiecte majore – o fabrică de băuturi răcoritoare în Neamţ şi una de baterii la Brăila. De altfel, şi până acum, cea mai săracă regiune a ţării a trebuit să se mulţumească doar cu fabrici de textile sau cu alte investiţii cu valoare adăugată brută mică şi cu salarii pe măsură. Asta explică subdezvoltarea din estul României.

    Distanţa mare faţă de Occident şi lipsa infrastructurii moderne sunt principalii factori care au ţinut investiţiile majore la distanţă de Moldova. Totuşi, proiectele de autostrăzi A7 şi A8, care încep să prindă contur, pot schimba situaţia.

    Pe harta ZF au fost puse atât fabrici deja funcţionale, cât şi unele proiecte majore anunţate recent, la care abia s-a început construcţia sau unde urmează să înceapă.

  • Care sunt cele mai motorizate judeţe. Explozie pe piaţa auto

    România se apropie încet, dar sigur, de gradul de motorizare al vest-europenilor. Eliminarea timbrului de mediu şi accesul către maşini ieftine la mâna a doua, dar şi alături de lipsa unui transport în comun la standarde europene i-au determinat pe mulţi români să cumpere o maşină nouă sau second-hand.

    Dacă în 1999 erau doar 124 de maşini la mia de locuitori, în condiţiile în care la acea vreme o maşină nouă de import costa cât 2-3 apartamente în Bucureşti, în 2012 gradul de motorizare urca spre 200, pentru a ajunge la peste 430 la final de 2023.

    Bucureşti şi judeţul Ilfov reprezintă împreună regiunea din România cu cea mai mare rată de motorizare a populaţiei, media fiind de peste 744 de autoturisme la mia de locuitori în Bucureşti şi 411 în Ilfov, nivel apropiat de majoritatea regiunilor din Franta, Germania, Austria şi Italia.

    În restul României, situaţia este diferită însă, în centrul vestul şi nord-vest ponderea variind de la 276 în Vaslui la 400 în Mehedinţi respectiv între 470 şi 500 în Cluj şi Timiş. Puterea de cumpărare, dar şi vârsta populaţiei, au un cuvânt de spus când vine vorba de parc auto.

    Când vine vorba de achiziţii de maşini noi în 2023, la 1.000 de locuitori, în 2023 în Capitală 27 şi-au cumpărat o maşină nouă, respectiv 18 în Ilfov şi 10 în Timiş. La polul opus în Vaslui, Teleorman sau Botoşani doar 2 din 1.000 şi-au permis o maşină nouă.