BusinessMagazin

Tag: ATEBank

  • ATEBank îşi va mări cu 20 mil. euro participaţia la filiala din România

    ATEBank România a făcut cunoscut, la jumătatea lui august, că AGA se va reuni la 16 septembrie pentru aprobarea majorării de capital cu 84.472.000 de lei (19,98 mil. euro), ceea ce va creşte valoarea capitalului la 52,26 milioane de euro. ATEBank controlează 74,12% din ATEBank România, restul fiind deţinut de International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale (15%) şi de Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti (7,36%).

    ATEBank (Banca Agricolă a Greciei) a terminat anul trecut cu o pierdere de 438 milioane de euro, după o pierdere de 452 milioane de euro în 2009. A fost singura bancă elenă care a ratat testul european de soliditate financiară din vara lui 2010 şi una dintre cele două care l-au ratat anul acesta, cealaltă fiind Eurobank.

    Conform Autorităţii Bancare Europene, care a realizat testul de anul acesta, ATEBank ar avea nevoie de fonduri suplimentare de 713 milioane de euro ca să ajungă la rata minimă admisă de adecvare a capitalului de rang I (5%). Oficialii băncii au precizat însă că provizioanele de 750 de milioane de euro, absente din calculul rezultatelor testului, şi o emisiune de obligaţiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificată pentru finele lui 2012, o vor ajuta să ajunga în timp util la rata de adecvare a capitalului de 5%.

    Conform planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, banca elenă urmează să renunţe la operaţiunile din România şi Serbia până în 2012.

  • Summit european pentru Grecia la 21 iulie. Ce masuri vor lua cele doua banci elene care au ratat testul de stres

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat vineri
    rezultatele testului de soliditate financiara pentru bancile de pe
    continent, care arata ca din 90 de banci considerate, opt nu ar
    intruni pana la finele anului viitor cerintele minime de
    capitalizare, reflectate intr-o rata de adecvare a capitalului de
    rang I de cel putin 5%. Dintre cele opt banci, doua sunt din Grecia
    – ATEBank (rata de adecvare -0,8%), prezenta si in Romania, si EFG
    Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost din Romania (rata de
    adecvare 4,9%).

    Calculele ABE arata ca ATEBank ar avea nevoie de fonduri
    suplimentare de 713 mil. euro ca sa ajunga la plafonul minim admis
    de adecvare a capitalului, iar Eurobank de 58 mil. euro.

    Oficialii ATEBank au explicat pentru Wall Street Journal ca ratarea
    testului se explica prin portofoliul sau foarte mare de obligatiuni
    grecesti de stat si credite acordate in sectorul public, in
    conditiile in care ABE a inclus in scenariul de risc pentru bancile
    elene si eventualitatea asumarii de catre creditorii Greciei a unei
    pierderi de pana la 25% din valoarea portofoliului lor de
    obligatiuni grecesti pe zece ani. Agentiile de rating au anuntat
    deja ca intr-o asemenea eventualitate ar considera Grecia in
    incapacitate selectiva de plata.

    ATEBank a precizat ca provizioanele de 750 de milioane de euro,
    absente din calculul rezultatelor testului, si o emisiune de
    obligatiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificata
    pentru finele lui 2012, o vor ajuta sa ajunga in timp util la rata
    de adecvare a capitalului de 5%.

    In privinta Eurobank, directorul executiv adjunct al bancii,
    Michael Colakides, a declarat pentru Dow Jones ca nu va fi nevoie
    de masuri suplimentare sau de majorari de capital, pentru ca banca
    va ajunge la o rata de adecvare a capitalului de 11,2% prin “masuri
    organice” – vanzarea a 70% din participatia sa la Polbank EFG din
    Polonia catre Raiffeisen, pentru 490 de milioane de euro,
    tranzactie deja incheiata, precum si planificata vanzare a
    pachetului majoritar detinut la filiala din Turcia, Eurobank
    Tekfen.

    National Bank of Greece, Alpha Bank, Hellenic Postbank si Piraeus
    Bank, ca si Marfin Popular Bank si Bank of Cyprus au trecut
    testul.

  • Bancile grecesti, retrogradate de Fitch. Vineri se anunta rezultatele testului european de stres bancar

    Calificativele pentru riscul de credit pe termen lung al celor
    cinci banci a fost redus de la B+ la B-, cu perspectiva negativa,
    aceeasi perspectiva negativa fiind asociata si riscului datoriilor
    pe termen scurt, cotat cu B.

    Conform analistilor Cristina Torella si Jose Colomer, autorii
    raportului Fitch, cele cinci banci se bucura de un rating mai
    ridicat decat cel pentru datoriile Greciei “intrucat exista
    sustinere din partea FMI, a UE si a Bancii Centrale Europene pentru
    recapitalizarea si refinantarea lor”, iar perspectiva de rating
    negativa este motivata de faptul ca daca va avea loc o noua
    depunctare a Greciei, atunci ar putea avea loc schimbari in
    sustinerea financiara externa a acestor banci.

    Agentia apreciaza ca presiunea exercitata asupra bancilor la
    nivelul capitalului, al finantarii, al lichiditatii si al calitatii
    activelor este in crestere “din cauza ingrijorarilor tot mai mari
    privind datoriile si economia Greciei”. Finantarea si nivelul
    lichiditatii bancilor depind de Banca Centrala Europeana, avand in
    vedere “marja redusa de manevra a bancilor in fata unor retrageri
    continue de depozite si posibilitatea limitata de constituire a
    unor rezerve de lichiditate”. In plus, bancile sunt considerate
    vulnerabile la socurile externe legate de evolutia datoriei publice
    elene.

    Anuntul Fitch intervine cu o zi inainte de anuntarea, vineri
    dupa-amiaza, de catre Autoritatea Bancara Europeana a rezultatului
    testului de soliditate financiara (numit indeobste test de stres)
    derulat pe 91 de banci din UE. Estimari preliminare citate de
    Reuters sustin ca in jur de 15 banci nu vor trece testul, fata de 7
    la testul din vara trecuta. Printre acestia, conform unor analisti
    citati de Dow Jones, s-ar numara o singura banca greceasca –
    ATEBank, care si anul trecut a picat testul, din cauza
    capitalizarii inadecvate. Pentru a face fata testului de acum,
    banca a operat recent o majorare de capital de 1,26 miliarde de
    euro, din care cea mai mare parte a fost suportata de statul elen,
    care detine 90% din actiunile ATEBank.

    Si Moody’s si Standard&Poor’s au decis sa depuncteze bancile
    grecesti, tot ca urmare a inrautatirii ratingurilor pentru Grecia.
    La inceputul lui iunie, Moody’s a anuntat inrautatirea
    calificativelor pentru depozitele si datoriile cu prioritate la
    plata a opt banci elene, dintre care sapte au afaceri si in Romania
    (NBG, Eurobank, Alpha, Piraeus, ATEBank – calificativ B3, Emporiki
    si Geniki – B1). Dupa inca doua saptamani, Standard & Poor’s a
    retrogradat la CCC ratingurile NBG, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus
    Bank, dupa o decizie similara privind Grecia.

  • Piraeus a renuntat la oferta de cumparare a cotei statului elen la ATEBank si Hellenic Postbank

    “La doua luni si jumatate de la oferta noastra, tot nu
    se intrevad decizii relevante din partea guvernului in viitorul
    apropiat”, a declarat Stavros
    Lekkakos    , director executiv adjunct al Piraeus Bank.

    Piraeus Bank, a patra institutie bancara din Grecia in functie
    de active, oferise in iulie 372 de milioane de euro pentru 77,3%
    din ATEBank si 329 de milioane pentru 33% din Hellenic Postbank, in
    cadrul planului guvernamental de a stimula fuziuni si achizitii in
    sectorul bancar elen, confruntat cu o crestere a portofoliului de
    credite neperformante. Ulterior, guvernul elen a contractat
    serviciile bancilor de investitii Lazard, Deutsche Bank si HSBC
    pentru a pune la punct un plan de vanzare a activelor statului in
    bancile cu probleme.

    O preluare a participatiilor de catre Piraeus ar fi fost oricum
    dificila, intrucat Piraeus ar fi trebuit sa faca rost de bani
    pentru achizitie, ceea ce “nu era ideal in climatul economic
    actual”, sustine Tania Gold,
    analist al UniCredit. In ce priveste soarta ATEBank si a Postbank,
    bursa pariurilor ramane deschisa, la fel ca si pana acum. Analista
    UniCredit nu exclude o oferta din partea National Bank of Greece
    sau a Eurobank pentru Hellenic Postbank, avand in vedere ca ambele
    banci sunt deja prezente in capitalul acesteia din urma.

    Toate aceste banci, mai putin Hellenic Postbank, sunt prezente
    pe piata romaneasca. Dintre bancile cu activitate in Romania,
    ATEBank a fost singura care nu a trecut testul de stres financiar
    organizat in iulie la nivelul a 91 de banci din UE.

  • UE si FMI sugereaza ca vanzarea ATEBank si a Hellenic Postbank catre Piraeus nu e cea mai buna idee

    Conform publicatiei elene Capital, reprezentantii UE si ai FMI au discutat in
    august cu autoritatile elene un plan de consolidare si vanzare a
    ATEBank care ar fi inclus vanzarea directa de active. Astfel de
    recomandari, justificate de experti prin respectarea legislatiei
    europene in domeniul concurentei, au fost menite sa ofere o
    alternativa la planul guvernului de la Atena de a-si vinde
    participatiile la cele doua banci catre Piraeus Bank, care si-a
    formulat deja oferta de pret atat pentru ATEBank, cat si pentru
    Hellenic Postbank.

    Oferta de pret a Piraeus Bank – 372 de milioane de euro pentru
    77,3% din ATEBank si 329 de milioane pentru 33% din Hellenic
    Postbank, inseamna o prima de 30% peste valoarea pietei in cazul
    Postbank si un discount de 50% pentru ATE.

    Expertii UE si ai FMI au apreciat ca, in conditiile in care
    Piraeus Bank n-a obtinut nici ea rezultate stralucite la testul de
    rezistenta financiara, “unul dintre obiectivele ofertei pentru
    ATEBank si Postbank a fost distragerea atentiei de la problemele de
    solvabilitate ale Piraeus” si ca o fuziune a celor trei banci, care
    ar duce la formarea celui de-al doilea grup bancar din Grecia ca
    marime dupa National Bank of Greece, cu 105 miliarde de euro active
    si o cota de piata de 20-25%, ar fi doar in avantajul Piraeus, nu
    si in cel al sistemului bancar elen in ansamblu.

    ATEBank, singura banca din UE care a picat testul de rezistenta
    financiara derulat la nivelul Uniunii in luna iulie, ar avea
    nevoie, conform rezultatelor testului de stres, de o majorare de
    capital de peste 240 de milioane de euro ca sa poata face fata unei
    agravari a crizei financiare asa cum a fost descrisa in cel mai
    pesimist scenariu. Atat Piraeus, cat si ATEBank sunt jucatori de
    talie mica pe piata bancara romaneasca.

    Variantele de consolidare in sistem, o consolidare pentru care
    guvernul grec preseaza bancile, sunt insa mai multe. Theodoros
    Pantalakis, seful ATEBank, a declarat, de pilda, ca el ar prefera o
    fuziune cvadrupla, intre banca sa, Hellenic Postbank, Fondul de
    stat pentru Imprumuturi si Consemnatiuni si Attica Bank. Alpha Bank, a treia banca din sistem, desi nu se
    confrunta cu urgenta vreunei fuziuni in care sa se implice, a
    anuntat deja ca ar avea in vedere o eventuala “alianta” cu o banca
    straina, “daca aceasta este suficient de mare si de puternica”.

    RAMANE CUM AM STABILIT

    Pana acum insa, astfel de sugestii n-au avut nici o urmare
    concreta, iar lucrurile merg inainte dupa planul guvernului.
    Urmatoarea faza este anuntarea de catre Atena a numelui
    consultantilor financiari pentru privatizare si consolidare in
    sistemul bancar, apoi evaluarea de catre acestia a bancilor
    implicate in tranzactie, pana la mijlocul lui septembrie.
    Cotidianul Kathimerini a scris ca guvernul grec a selectat drept
    consultanti financiari bancile Deutsche Bank, HSBC si Lazard, insa anuntul oficial
    n-a fost inca facut.

    Tot in septembrie, conducerea ATEBank este asteptata sa vina cu
    un plan de restructurare a bancii, iar Piraeus sa
    detalieze sursele de finantare pentru achizitia celorlalte doua
    institutii financiare. Deocamdata, analistii chestionati de Reuters se asteapta ca
    Piraeus sa raporteze o pierdere de 16,5 milioane de euro comparativ
    cu un profit net de 76 de milioane in al doilea trimestru din 2009,
    atat din cauza taxei de 28 de milioane de euro percepute de stat
    pentru a ameliora situatia bugetului, cat si a cresterii cu pana la
    11% a provizioanelor pentru credite neperformante.

    Intr-un astfel de context, Pawel Uszko, analist la Macquarie
    Research, apreciaza ca bancile straine n-ar fi oricum doritoare sa cumpere acum banci elene,
    “din cauza problemelor de fond cu datoria guvernamentala si din
    cauza presiunilor asupra profiturilor”. Mai curand ar functiona, in
    opinia lui, fuziunile de genul celei initiate de Piraeus, in masura
    in care oferta de pret e corecta, pentru ca o consolidare, “daca nu
    va rezolva problema lichiditatii si a creditelor neperformante, va
    reduce in schimb competitia pentru atragerea de depozite si va duce
    la economii de costuri”.

    La randul sau, Credit Suisse se asteapta ca rezultatele pe trimestrul
    al doilea ale bancilor sa reflecte o crestere a creditelor
    neperformante, o scadere cu pana la 7% a depozitelor si dependenta
    puternica fata de finantarea prin facilitatile Bancii Centrale
    Europene (24% din bilantul Piraeus si 19% pe ansamblul sistemului
    bancar). Intr-un raport publicat marti, grupul francez considera ca
    “imbunatatirea businessului din Europa de Sud-Est, care reprezinta
    16% din totalul portofoliului de credite, nu va fi de ajuns ca sa
    contrabalanseze scaderile de pe piata greceasca”.