BusinessMagazin

Tag: asmussen

  • O fantomă umblă prin Europa: deflaţia

    Cum inflaţia eurozonei este departe de a depăşi ţinta (tocmai a atins un minim de 0,7% în octombrie, faţă de ţinta de cel mult 2%), e clar că declaraţia lui Asmussen a fost făcută nu pentru a potoli temerile cuiva de inflaţie, ci pentru a putea vorbi despre deflaţie fără să pară că ea e în centrul atenţiei. “Nu suntem la capătul resurselor noastre de politică monetară”, a afirmat Asmussen, referindu-se inclusiv la un instrument despre care admite că ar trebui folosit cu cea mai mare prudenţă: aşa-numita rată negativă la depozite, adică taxarea băncilor pentru depozitele pe termen foarte scurt (rata la depozite este deja în prezent aproape de zero).

    Exact aşa cum au fost, succesiv, ieşirea Greciei din zona euro, probabilitatea ca Germania să accepte împărţirea poverii datoriei cu restul zonei, probabilitatea ca BCE condusă de Trichet sau de Draghi să imite politica Fed de relaxare monetară cantitativă, problema şomajului din ţările periferice ale zonei euro sau problema excedentului comercial al Germaniei, deflaţia a devenit acum tema la modă în discuţiile legate de viitorul zonei euro şi în predicţiile pesimiste care influenţează pieţele financiare.

    Mai nou, în discuţie a intervenit şi OECD, care a cerut BCE să abordeze posibilitatea de a cumpăra active, adică a recurge la tiparniţă fără limite după modelul Fed, spre a stimula redresarea economică şi a evita căderea într-o spirală deflaţionistă prelungită de tip nipon. Vitor Constancio, vicepreşedinte ale BCE, a admis că problema unui program de cumpărare de active după modelul Fed a fost discutată în consiliul băncii, “dar numai la nivel de posibilitate”.

  • Zona euro: comedii de vară pentru minţi odihnite

    Între timp, criza de guvern din Portugalia a reizbucnit, speriind pieţele financiare, după ce liderul opoziţiei socialiste, Antonio Jose Seguro, a cerut renegocierea actualului acord cu UE-FMI-BCE în valoare de 78 mld. euro, iniţiat în 2011, pe motiv că măsurile de austeritate adoptate în virtutea acordului respectiv au ruinat economia ţării. Lisabona a cerut deja finanţatorilor externi o amânare a următoarei evaluări a acordului, prevăzută să înceapă la 15 iulie, pentru august sau septembrie. Agenţia Fitch a retrogradat ratingul Portugaliei de la AAA la AA plus, iar analiştii şi-au reluat predicţiile că ţara va avea nevoie la anul de încă un acord de credit cu finanţatorii externi.

    Priorităţile de moment ale lui Draghi şi ale BCE însă sunt altele – să-şi cenzureze propriii angajaţi când vorbesc prea mult şi au impresia că punctul de vedere al BCE poate avea câştig de cauză în faţa finanţatorilor BCE. Neamţul Joerg Asmussen (foto dreapta), membru al conducerii BCE, şi-a atras criticile conducerii băncii, după ce a declarat că banca va continua actualul program de pompare de bani în piaţă timp de mai mult de un an, a cerut UE să pună în practică mai repede planul de a-i forţa pe depunătorii cu sume mari să suporte costul viitoarelor falimente bancare şi a cerut ca zona euro să aibă deja până în toamna lui 2014 cadrul uniunii bancare europene.

    În viziunea lui Asmussen, acest cadru ar implica existenţa unui organism de supraveghere comun şi a unui fond comun de susţinere a băncilor, alimentat inclusiv din celebra taxă bancară amânată până acum din motive electorale. Principala ţară acţionară a BCE, Germania, se opune însă unei astfel de viziuni, în primul rând fiindcă nu vrea să aibă de suportat grosul notei de plată pentru alte crize din zona euro, fără a avea şi posibilitatea de a impune ţărilor sau băncilor respective reformele sau planurile de restructurare pe care le consideră adecvate.

    Wolfgang Schauble, ministrul german de finanţe (foto stânga), a exprimat chiar în această săptămână opoziţia Germaniei faţă de uniunea bancară europenă, respingând miercuri un nou plan prezentat de comisarii de la Bruxelles şi care propune aceleaşi obiective cu cele susţinute de Asmussen.