Tag: asistente

  • Solidaritatea Sanitară solicită Guvernului recunoaşterea ca stagiu de cotizare a orelor suplimentare

    “Federaţia Solidaritatea Sanitară solicită Guvernului (în calitatea de iniţiator al proiectului privind noua lege a pensiilor) şi Parlamentului României introducerea echităţii în sistemul de pensie prin luarea în considerare în calculul stagiului de cotizare a întregului timp de lucru al salariaţilor. (…) Prin această măsură calculul stagiului de cotizare trebuie să ia în considerare fiecare oră de lucru desfăşurată în baza unui Contract individual de muncă, indiferent dacă este la norma de bază sau la norma/normele prin cumul. În absenţa recunoaşterii acestui drept proiectul legii pensiilor este afectat de o eroare majoră”, se arată într-un comunicat de presă trimis, joi, de Federaţia Solidaritatea Sanitară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşterile salariale la medici şi asistente: O asistentă a ajuns în medie la 5.000 lei net, un medic câştigă peste 8.500 lei net. La Spitalul Judeţean Mureş 64 de medici câştigă peste 10.000 lei net lunar

    Şi media salariilor din Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava a ajuns la 8.500 de lei net pentru un medic şi 5.000 de lei pentru  asistentă, după cum arată datele publicate pe site-ul spitalului, una dintre puţinele unităţi spitaliceşti care publică în mod transparent situaţia lunară a veniturilor salariaţilor.

    Cel mai mare salariu în luna aprilie în spitalul Clinic Judeţean din Mureş a fost de 16.600 de lei net pentru un medic primar, iar cel mai mic salariu a fost de 2.500 lei net pentru un asistent medical debutant, potrivit datelor publicate pe site-ul spitalului.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Mesajul unei asistente medicale către colegii din România: „I-aş încuraja pe toţi să vină aici”

    Discută frecvent pe Skype cu fiica ei cea mare care vrea să se facă medic, scrie Swindon Advertiser.
    Lili a venit în Swindon în urmă cu un an. La o săptămână după ce a ajuns în Marea Britanie, a început să lucreze. Românca a făcut şcoala de asistente medicale în România şi a cerut să lucreze într-o secţie unde „să poată învăţa”. Astfel a ajuns să aibă grijă de bolnavii vârstnici.

    Femeia a studiat şi turismul şi geografia la Universitate şi a lucrat şi într-o bancă, înainte să devină asistentă.

    „Am început şcoala de asistente când eram însărcinată cu ultimul meu copil”, a spus Lili. „A fost dificil, dar am primit mult ajutor din partea soţului meu, a părinţilor şi a socrilor”, a continuat ea.

    Când a început la şcoala, mărturiseşte că nu a fost „100% decisă” cu privire la ceea ce dorea să facă. Cea mai bună parte a slujbei este „să aibă grijă de oameni”.

    „De fiecare dată când un pacient spune, «mulţumesc pentru tot ce ai făcut pentru mine», te face să te simţi special şi că faci ceea ce trebuie pentru ei”, a spus Lili.

    „Am avut un pacient săptămâna trecută, de care m-am ocupat de trei sau patru săptămâni. Când a fost externat, s-a întors spre mine şi a început să plângă, pentru că era foarte ataşat de mine. A fost unul dintre cele mai emoţionale lucruri pe care le-am auzit”, a povestit asistenta medicală.

    Lili Băleanu este unul dintre cei 63 de cetăţeni ai Uniunii Europene care au început să lucreze anul trecut la GWH NHS Foundation Trust. Numărul acestora a scăzut uşor în anul votului pentru Brexit, mai scrie Swindon Advertiser.

    Dar mesajul asistentei faţă de colegii români care au în vedere o carieră medicală în Regatul Unit este de a face această mişcare: „I-aş încuraja pe toţi să vină aici. Pe lângă faptul că este o experienţă plăcută, mă simt foarte bine aici”.

    Lili, care locuieşte împreună cu alte două asistente medicale din România, a declarat că nu a simţit încă efectele Brexit: „Cred că va fi dificil în viitor, dar noi – cei care sunt deja înregistraţi aici – nu cred că vom fi afectaţi de Brexit”.

    Cititi mai multe pe www.ziarulromanesc.net

  • Odiseea repatrierii medicilor

    Peste 16.000 de medici specialişti au solicitat certificate de bună practică medicală cu scopul de a desfăşura activităţi profesionale în afara teritoriului României în perioada 2010-2016, conform statisticilor deţinute de Colegiul Medicilor din România. Exodul medicilor continuă să rămână una dintre cele mai mari probleme din sistemul de sănătate românesc, însă nu doar veniturile mici îi alungă pe tinerii specialişti şi pe viitorii medici. Pe lângă salariile neatractive, condiţiile de muncă din spitalele româneşti şi lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională sunt două dintre principalele cauze ale migraţiei masive a personalului medical, conform cercetării efectuate de MEDIjobs.

    Programul MEDIreturn a fost lansat cu scopul de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor din sistemul medical românesc, prin facilitarea întoarcerii specialiştilor medicali români. Acesta presupune că orice medic sau asistent care profesează în prezent în străinătate, dar care doreşte să se întoarcă acasă îi poate contacta pe reprezentanţii MEDIjobs pentru a-i prezenta cerinţele sale faţă de un nou loc de muncă.

    Mai departe, echipa de recrutare din cadrul companiei se va ocupa să promoveze profilul specialistului respectiv către mai mulţi angajatori din sistemul de sănătate în încercarea de a găsi un loc de muncă potrivit cu experienţa profesională şi nevoile solicitantului. De asemenea, echipa de recrutare se ocupă şi de asigurarea documentaţiei necesare pentru reintegrarea pe piaţa muncii din România. Programul MEDIreturn se adresează inclusiv specialiştilor care îşi doresc să se întoarcă pentru a-şi deschide cabinetul sau clinica proprie. Cu ajutorul Repatriot (un proiect de repatriere prin antreprenoriat, adresat românilor din diaspora), solicitanţii pot beneficia de educaţie antreprenorială şi consultanţă în ceea ce priveşte accesarea unor fonduri pentru finanţare.

    Anterior lansării MEDIreturn, pentru a înţelege mai bine nevoile specialiştilor medicali care au ales să profeseze în străinătate, MEDIjobs a intervievat peste 50 de medici şi asistenţi medicali din diferite ţări ale Uniunii Europene. Pe primul loc în topul motivelor plecării acestora se află nemulţumirea faţă de nivelul salarial din momentul plecării (75% dintre respondenţi), urmată de nemulţumirea faţă de condiţiile din spitalele şi clinicile româneşti (60%) şi dorinţa de dezvoltare profesională (59%). Printre cele mai importante probleme cu care aceştia se confruntă se numără distanţa faţă de familie şi prieteni, stresul şi programul încărcat, alături de probleme cu stăpânirea limbii şi costul mare al traiului în comparaţie cu veniturile obţinute. Ce i-ar motiva să se întoarcă? Peste 56% dintre respondenţi au mărturisit că s-ar întoarce dacă ar primi un salariu mai bun, în linie cu experienţa lor profesională, următoarele răspunsuri fiind motivaţia de a fi mai aproape de familie şi prieteni (46%) şi dorinţa de a ajuta pacienţii români (43%). |n ceea ce priveşte nivelul salariilor pentru care ar profesa din nou în România, majoritatea medicilor care au participat la studiu au răspuns că şi-ar dori salarii nete între 6.000 şi 15.000 lei pe lună, în funcţie de specializare. |n cazul asistenţilor medicali, aceştia şi-ar dori salarii nete între 4.000 şi 7.000 lei pe lună.

    Lansarea programului MEDIreturn a fost urmată de o dezbatere la care au participat mai mulţi specialişti din domeniu, printre care Vlad Voiculescu, fost ministru al sănătăţii în guvernul Dacian Cioloş, reprezentant la Observatorul Român de Sănătate, Marius Bostan, fost ministru al comunicaţiilor în guvernul Dacian Cioloş, antreprenor şi iniţiator al programului Repatriot, Liviu Fătu, reprezentant al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti, Wargha Enayati, antreprenor în domeniul sănătăţii private, Horaţiu Ioani, medic specialist neurochirurg şi membru al Royal College of Surgeons din Anglia.

    ”Cred că este o oportunitate extraordinară să avem peste 10.000 de medici în străinătate care lucrează în sisteme mult mai performante decât al nostru. Am mulţi prieteni care profesează în străinătate, dar nu cunosc nici măcar un singur medic român care să nu vrea să contribuie sau să se întoarcă la un moment dat în România“, spune Vlad Voiculescu, fost ministru al sănătăţii în guvernul Dacian Cioloş. Tocmai datorită acestor oportunităţi, adaugă el, statul ar trebui să ”nu fie doar ca apa sfinţită“, ci să joace un rol activ şi să îi încurajeze pe medici să contribuie ori să se întoarcă în sistemul de sănătate românesc.

  • Cum s-a ajuns ca un medic să plece din România la fiecare şase ore

    Migraţia are loc în special în rândul practicanţilor din ţările estice ale Europei, care merg să lucreze în vest, plecând, astfel, din ţările sărace, spre cele bogate ale continentului, arată o analiză Politico realizată pe baza datelor Comisiei Europene. Instituţia blocului comunitar a analizat fenomenul exodului personalului medical şi arată că aceste ţări, în definitiv, ajung să pregătească doctori pentru vecinii lor mai bogaţi.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum pot firmele să economisească bani dacă angajaţii lucrează doar şase ore pe zi

    Oraşul Gothenburg nu a extins experimentul din cauza faptului că proiectul a rămas fără finanţare. Costurile programului erau de aproximativ 12 milioane de coroane (1,3 milioane de dolari), sumă cu cuprindea angajarea celor 17 membri ai personalului suplimentar necesari pentru a umple golurile create de ore de lucru mai scurte.

    Oraşul a avut buget pentru a menţine programul în picioare timp de doar doi ani, iar oamenii legii au spus că ar fi prea scump pentru a pune în aplicare proiectul în întregul municipiu.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Cum pot firmele să economisească bani dacă angajaţii lucrează doar şase ore pe zi

    Oraşul Gothenburg nu a extins experimentul din cauza faptului că proiectul a rămas fără finanţare. Costurile programului erau de aproximativ 12 milioane de coroane (1,3 milioane de dolari), sumă cu cuprindea angajarea celor 17 membri ai personalului suplimentar necesari pentru a umple golurile create de ore de lucru mai scurte.

    Oraşul a avut buget pentru a menţine programul în picioare timp de doar doi ani, iar oamenii legii au spus că ar fi prea scump pentru a pune în aplicare proiectul în întregul municipiu.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Ce probleme a întâmpinat ţara care vrea să introducă ziua de muncă de şase ore

    Ziua de muncă de şase ore pare să nu fie o idee atât de bună. Problema: este prea costisitoare.

    Suedia a devenit subiect de ştire când s-a anunţat că este pregătită să adopte programul de muncă de şase ore, însă se pare că nu este o idee prea bună. Potrivit unor rezultate preliminare ale unui experiment ce s-a întins de-a lungul a doi ani în oraşul Gothenburg, scrie Bloomberg.

    În Gothenburg o casă de bătrâni a decis să scurteze programul asistentelor medicale (68) de la 8 ore la 6 ore, păstrându-le acelaşi salariu. Pentru a acoperi orele instituţia a trebuit să angajeze alte 17 asistente medicale ceea ce se traduce la un cost de 1,3 milioane de dolari.

    Totuşi studiul arată că angajaţii care au muncit şase ore pe zi s-au simţit mai sănătoşi şi nu şi-au mai luat la fel de multe zile libere pe motive medicale, dar şi nivelul de îngrijire al pacienţilor a crescut. Cu toate acestea, autorităţile nu vor să implementeze sistemul după terminarea experimentului. “Este mult prea costisitoare implementarea acestui sistem”, a declarat Daniel Bernma, politician local. 

  • Ce probleme a întâmpinat ţara care vrea să introducă ziua de muncă de şase ore

    Ziua de muncă de şase ore pare să nu fie o idee atât de bună. Problema: este prea costisitoare.

    Suedia a devenit subiect de ştire când s-a anunţat că este pregătită să adopte programul de muncă de şase ore, însă se pare că nu este o idee prea bună. Potrivit unor rezultate preliminare ale unui experiment ce s-a întins de-a lungul a doi ani în oraşul Gothenburg, scrie Bloomberg.

    În Gothenburg o casă de bătrâni a decis să scurteze programul asistentelor medicale (68) de la 8 ore la 6 ore, păstrându-le acelaşi salariu. Pentru a acoperi orele instituţia a trebuit să angajeze alte 17 asistente medicale ceea ce se traduce la un cost de 1,3 milioane de dolari.

    Totuşi studiul arată că angajaţii care au muncit şase ore pe zi s-au simţit mai sănătoşi şi nu şi-au mai luat la fel de multe zile libere pe motive medicale, dar şi nivelul de îngrijire al pacienţilor a crescut. Cu toate acestea, autorităţile nu vor să implementeze sistemul după terminarea experimentului. “Este mult prea costisitoare implementarea acestui sistem”, a declarat Daniel Bernma, politician local. 

  • Cu hairstylist-ul la maternitate

    Simplele fotografii cu mămici şi bebeluşi la puţină vreme după naştere nu mai sunt la modă, mămicile dorind să arate cât mai bine în pozele în care îşi prezintă micuţii.

    Inspirate poate şi de imaginile cu Kate Middleton, care arăta impecabil după naştere, acestea apelează la personal specializat care să le ajute să arate cât mai bine în fotografiile care vor ajunge pe reţele de socializare online, scrie New York Times.

    Înainte de a se interna în spital pentru naştere, viitoarele mămici alcătuiesc o listă cu coafeze şi specialişti în machiaj care să vină să le aranjeze puţin pentru primele lor poze, ori pot apela în unele cazuri chiar la asistente, care au şi ele listele lor cu saloane de frumuseţe care pot trimite pe cineva la spital.