BusinessMagazin

Tag: asigurari sociale

  • O Rusie din ce în ce mai încolţită financiar analizează toate opţiunile pentru a-şi menţine economia pe linia de plutire, inclusiv o rublă digitală

    Rusia îşi accelerează pla­nurile de introducere a unei ruble digitale, alăturându-se unei liste în creş­tere de ţări care experimentează cu monedele electronice, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu izo­larea internaţională din cauza răz­bo­iului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Dacă legislaţia privind crearea rublei digitale este aprobată, banca centrală a ţării ar putea începe testele cu noua monedă chiar de luna viitoare.

    Banca centrală plănuieşte să des­făşoare un proiect-pilot cu 15 dintre băncile ţării. Aceasta va permite persoanelor fizice şi companiilor să-şi deschidă un portofel digital pe platforma sa ce va fi accesibil prin orice bancă rusească.

    Tranzacţiile cu rubla digitală vor fi gratuite pentru persoane fizice, în timp ce companiile va trebui să plă­tească un comision de 0,3%.

    Banca centrală merge mai de­par­te cu proiectul după ce sancţiu­nile impuse de SUA şi aliaţii săi au tăiat accesul băncilor ruseşti la sis­temul financiar mondial. De ase­menea, băncile străine aplică politici din ce în ce mai restrictive plăţilor din Rusia, care încearcă să dilueze impactul sancţiunilor crescându-şi comerţul în monede naţionale cu China şi India.

    Rubla s-a devalorizat cu 18% în raport cu dolarul până în acest an, cea mai slabă performanţă din rân­dul monedelor pieţelor emer­gente. În plus, veniturile în scădere din ener­gie, dublate de o creştere a impor­turilor reduc excedentul de cont curent al Rusiei, în timp ce chel­tuielile legate de război pun presiune pe bugetul acesteia.

    Unii legislatori văd rubla digitală ca o posibilă cale prin care Rusia poa­te înlesni plăţile transfrontaliere. Totuşi, aceasta ar trebui legată mai întâi la platformele altor ţări pentru ca tranzacţiile internaţionale să fie posibile, iar până acum nu există niciun semn că acest lucru s-ar întâm­pla, arată Alexandra Prokopenko, fost consilier al băncii centrale ruseşti.

    Deocamdată, rubla ar putea în­lesni tranzacţiile interne şi transpa­rentiza tranzacţiile din teritoriile a­nexate de la Ucraina, potrivit a­cesteia.

    Peste jumătate din băncile centrale ale lumii analizează sau dezvoltă monede digitale, potrivit FMI. Cel puţin 20 lucrează la programe pilot.

    Euro digital este o oportunitate extraordinară de a soluţiona probleme reale, cum ar fi lipsa accesului la plăţi digitale, fragmentarea infrastructurii de plăţi europene şi fragilitatea financiară, însă pentru ca moneda să-şi poată atinge potenţialul ar fi necesară o limită mult mai ridicată decât cea de 3.000-4.000 de euro propusă în prezent de BCE, scrie Martijn Van der Linden, profesor la Hague University of Applied Sciences, într-o opinie publicată de EUobserver.

    În SUA, un test de câteva luni cu unele dintre cele mai mari bănci ale lumii a găsit că dolarii digitali pot fi un mijloc eficient de îmbunătăţire a plăţilor interne şi transfrontaliere, notează Bloomberg.

    Iar în China, unde yuanul digital este testat în domenii ca transportul public şi comerţul electronic, ministerul resurselor umane şi asigurărilor sociale analizează posibilitatea includerii yuanului digital în sistemul cardurilor de asigurări sociale, potrivit China Daily.

     

  • România a înregistrat la finalul primului trimestru aproape 5 milioane de pensionari, cu 41.000 mai puţini faţă de T1/2022, iar pensia medie lunară a fost de 2.101 lei, în creṣtere cu 13,8% an/an

    România a înregistrat la finalul primului trimestru circa 5 milioane de pensionari, cu 41.000 mai puţini faţă de T1/2022, iar pensia medie lunară a fost de 2.101 lei, în creṣtere cu 13,8% an/an, arată datele publicate miercuri de INS.

    Pensia medie este calculată pe baza sumelor pentru pensiile tuturor categoriilor de  pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii (la determinarea pensiei medii lunare se iau în calcul sumele plătite pensionarilor de către CNPP, MapN, MAI, SRI, Secretariatul de Stat pentru Culte ṣi Casa de Asigurări a Avocaţilor).

    Din numărul total, 4,59 milioane sunt pensionari de asigurări sociale de stat, în scădere cu 18.000 persoane. Pensia medie în cazul lor a fost de 2.003 lei, în creştere cu 13% an/an.

    Comparativ cu T4/2022, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 9.000 de persoane, în timp ce numărul mediu de de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu 5.000 de persoane faṭă de trimestrul precedent.

    Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 52,8% (comparativ cu 49,0% în trimestrul precedent).

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari.

    Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,3% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,9%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial ­­- au reprezentat 2,2%.

    Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti şi judeṭul Ilfov, la 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, respectiv la 14 pensionari la 10 salariaţi  în judeṭul Vaslui.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1.078 de lei (1.588 lei în judeţul Botoṣani, 1.602 lei în judeṭul Giurgiu, 1.603 lei în judeṭul Vrancea faţă de 2.666 lei în judeṭul Hunedoara, 2.540 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 2.347 lei în judeṭul Braṣov).

    Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială) în trimestrul I 2023, a fost de 1149,9 mii persoane, din care:

    • 1029,5 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 22,4% din totalul pensionarilor din această categorie;
    • 114,5 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 64,8% din totalul acestora;
    •    5,9 mii persoane din sistemul militar, reprezentând 3,0% din totalul acestei categorii.

     

  • Câte milioane de pensionari şi câţi angajaţi care cotizează la sistemul de pensii are România

    România avea la finalul anului 2022 circa 5 milioane de pensionari, cu 75.000 mai puţini faţă de 2021, iar pensia medie lunară a fost de 1.855 lei, în creṣtere cu 11,3%; în medie, la 8 pensionari sunt 10 angajaţi

    România avea la finalul anului 2022 circa 5 milioane de pensionari, cu 75.000 mai puţini faţă de 2021, iar pensia medie lunară a fost de 1.855 lei, în creṣtere cu 11,3%, arată datele INS publicate joi.

    Pensia medie este calculată pe baza sumelor pentru pensiile tuturor categoriilor de  pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii (la determinarea pensiei medii lunare se iau în calcul sumele plătite pensionarilor de către CNPP, MapN, MAI, SRI, Secretariatul de Stat pentru Culte ṣi Casa de Asigurări a Avocaţilor).

    Din numărul total, 4,6 milioane (respectiv 92%) sunt pensionari de asigurări sociale de stat, în scădere cu 47.000 persoane. Pensia medie în cazul lor a fost de 1775 lei, în creştere cu 10,8%.

    Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 51,6% (comparativ cu 53% în anul precedent);

    Indicele pensiei medii reale a pensionarilor de asigurări sociale de stat, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,6%.

    Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,6%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial ­­- au reprezentat 2,2%.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10, dar prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Ilfov, la 13 pensionari la 10 salariaṭi în judeţele Botoṣani, Caraṣ Severin, Călăraṣi, Giurgiu, Mehedinṭi ṣi Neamṭ, 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Vaslui şi la 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 948 lei (1409 lei în judeţul Botoṣani, 1419 lei în judeţul Giurgiu, 1426 lei în judeţul Vrancea, faţă de 2357 lei în judeṭul Hunedoara, 2250 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 2085 lei în judeṭul Braṣov).

    Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie social), în anul 2022, a fost de 1,175 milioane persoane, din care:

    • 1025,6 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 22,3% din totalul pensionarilor din această categorie;
    • 124,8 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 64,4% din totalul acestora;
    • 24,9 mii persoane din sistemul militar, reprezentând 3,2% din totalul acestei categorii.

     

  • INS: Pensia medie a crescut în T4 2021 la 1679 lei, cu 2,6% peste T4 2020, iar numărul de pensionari s-a redus cu 65.000 de persoane. Raportul dintre pensionari şi salariaţi este de 8 la 10

    Pensia medie lunară a crescut uşor în ultimul trimestru din 2021 faţă de trimestrul precedent, cu 0,4%, la 1679 lei, iar numărul mediu de pensionari s-a redus cu 15.000 de persoane, la un total de 5,05 milioane pensionari, arată datele publicate miercuri de INS.

    Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,64 milioane persoane, în scădere cu 9.000 de persoane, pensia medie de asigurări sociale de stat fiind de 1608 lei, cu 0,2% peste T3 2021.

    Comparativ cu T4 2020, numărul de pensionari a scăzut cu 65.000 de persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 36.000 persoane.

    Pensia medie lunară era în T4 2021 cu 2,6% mai mare faţă de perioada similară din 2020, iar pensia medie de asigurări sociale de stat cu 1,1%.

    Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 50,9% (comparativ cu 53,4% în trimestrul precedent).

    Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum, a fost de 97,6%.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari.

    Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,8% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,3%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial ­­- au reprezentat 2,3%.

    Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în funcţie de zonă, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 14 la 10 în judeṭele Giurgiu ṣi Vaslui.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative de la o zonă la alta, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 855 de lei (1277 lei în judeţul Botoṣani, 1287 lei în judeṭul Giurgiu, 1298 lei în judeṭul Vrancea faţă de 2132 lei în judeṭul Hunedoara, 2036 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 1892 lei în judeṭul Braṣov).

    Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în trimestrul IV 2021, a fost de 922.000  persoane, din care:

    • 792,1 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,1% din totalul pensionarilor din această categorie;
    • 125,9 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 58,2% din totalul acestora;
    •    4,0 mii persoane din sistemul militar, reprezentând 2,1% din totalul acestei categorii

    Conform art.7 din Legea nr.118/2010,  ”…în cuprinsul actelor normative în vigoare, sintagma pensie socială minim garantată se înlocuieṣte cu sintagma indemnizaṭie socială pentru pensionari”, iar începând cu 1 martie 2017, OUG nr.6/18.02.2009 a fost  actualizată, cu instituirea indemnizaṭiei sociale ṣi  în sistemul militar.

     

  • Este oficial: PSD începe cu impozitul progresiv. Categoria de persoane cărora le explodează taxele

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. 

    ♦ Peste 300.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor plăti contribuţia la sănătate (CASS) de 10% din această lună. În această categorie intră cei 200.000 de pensionari „speciali“ ♦ În România sunt circa 5 milioane de pensionari, iar statul cheltuieşte anual 100 de miliarde de lei cu pensiile „normale“ şi 10 miliarde de lei cu pensiile „speciale“ ♦ Peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc de câţiva ani impozit pe venit de 10% pe sumele care depăşesc valoarea de 2.000 de lei

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. Măsura a fost adoptată la finalul anului trecut, prin ordonanţa de urgenţă 130/ 2021, publicată în Monitorul Oficial pe 18 decembrie 2021 şi care aduce modificări la Codul Fiscal.

    Din totalul celor 330.000 de pensionari care ar urma să plătească contribuţia la sănătate, cei mai mulţi – circa 200.000 – sunt pensionari speciali (proveniţi din structurile Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe etc.), iar restul de circa 130.000 sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale cu pensii mai mari de 4.000 de lei pe lună.

    Aceşti pensionari vor plăti şi impozit pe venit, dar baza de impo­zitare se calculează după o anumită formulă.

    Statul ar încasa circa 50 de milioane de lei pe an din impozitarea suplimentară a celor peste 300.000 de pensionari cu pensii mai mari de 4.000 de lei, potrivit unui calcul reali­zat de consultantul fiscal Emilian Duca.

    „În momentul de faţă, putem spune că sistemul de impozitare a pensiilor arată ca un sistem de impozitare progresivă. Până la valoarea de 2.000 de lei impozitarea este zero, de la 2.000 la 4.000 de lei se aplică 10% impozit pe venit pe diferenţă, iar de la 4.000 de lei în sus se aplică impozit pe venit de 10% plus contribuţia la sănătate de 10%”, spune consultantul fiscal Emilian Duca de la Tax& Business Solutions.

    Potrivit unui exemplu de calcul publicat de Casa Naţională de Pensii Publice, un pensionar din România care are o pensie lunară de 8.000 de lei va rămâne, în urma plăţii contribuţiei la sănătate (CASS) şi a impozitului pe venit (plătit pe diferenţa de sumă dintre venitul de 8.000 de lei, venitul neimpozabil de 2.000 de lei şi 400 de lei, cât e valoarea CASS) cu o pensie de 7.040 de lei pe lună.

    „Impozitul progresiv este de regulă criticat pentru că este mai greu de administrat, de la un plafon la altul se schimbă nivelul de impozitare, iar la orice eroare de calcul paguba poate fi foarte mare. Dincolo de administrarea mai dificilă a acestui sistem de impozitare, esenţa impozitului progresiv este aceea că cine are venituri mai mari plăteşte taxe mai mari”, a mai spus Emilian Duca.

    Taxarea pensiilor în România nu este o noutate, având în vedere că acestea sunt purtătoare de impozit pe venit încă din 2016. În prezent, peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc impozit pe venit de 10% pe diferenţa dintre venitul pe care îl obţin şi nivelul de 2.000 de lei.

     

     

    Care sunt statisticile pensionarilor României:

    ⇒ 5 milioane de pensionari, dintre care:

    ► 4,88 milioane sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale de stat; dintre aceştia, circa 1,2 milioane au pensii de peste 2.000 de lei pe lună (iar aprox. 130.000 au pensii de peste 4.000 de lei pe lună)

    ► cca. 200.000 sunt pensionari speciali

    (foşti angajaţi ai MAI, MApN, SRI, SIE etc.)

    ⇒ 110 miliarde de lei pe an – bugetul de pensii, din care:

    ► cca. 100 miliarde de lei – bugetul de pensii de asigurări sociale

    ► cca. 10 miliarde de lei – bugetul de pensii „speciale”

    ⇒ Valoarea pensiei medii din sistemul de asigurări sociale de stat: 1.600 de lei/ lună

    ⇒ Valoarea pensiei medii din rândul pensionarilor „speciali”: cca. 4.200 de lei/ lună

    Surse: ZF, Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor

     

    Un pensionar cu 8.000 de lei pe lună va pierde 1.000 de lei din pensie

    Exemplu de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, impozitului şi venitului net din pensii:

    ► Venitul brut din pensii aflat în plată în luna ianuarie 2022: 8.000 lei

    ► Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate: (8.000 lei – 4.000 lei) x 10% (cota cass) = 400 lei

    Calcul impozit:

    ► Venitul impozabil lunar din pensii

    (8000 lei – 2000 lei – 400 lei)  = 5600 lei

    5600 lei x 10% (cota de impozit) = 560 lei

    ► Venitul net din pensii â 8000 lei – 560 lei (impozit) – 400 lei (cass) = 7.040 lei

    Sursa: Casa Naţională de Pensii Publice

  • Este oficial: PSD începe cu impozitul progresiv. Categoria de persoane cărora le explodează taxele

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. 

    ♦ Peste 300.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor plăti contribuţia la sănătate (CASS) de 10% din această lună. În această categorie intră cei 200.000 de pensionari „speciali“ ♦ În România sunt circa 5 milioane de pensionari, iar statul cheltuieşte anual 100 de miliarde de lei cu pensiile „normale“ şi 10 miliarde de lei cu pensiile „speciale“ ♦ Peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc de câţiva ani impozit pe venit de 10% pe sumele care depăşesc valoarea de 2.000 de lei

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. Măsura a fost adoptată la finalul anului trecut, prin ordonanţa de urgenţă 130/ 2021, publicată în Monitorul Oficial pe 18 decembrie 2021 şi care aduce modificări la Codul Fiscal.

    Din totalul celor 330.000 de pensionari care ar urma să plătească contribuţia la sănătate, cei mai mulţi – circa 200.000 – sunt pensionari speciali (proveniţi din structurile Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe etc.), iar restul de circa 130.000 sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale cu pensii mai mari de 4.000 de lei pe lună.

    Aceşti pensionari vor plăti şi impozit pe venit, dar baza de impo­zitare se calculează după o anumită formulă.

    Statul ar încasa circa 50 de milioane de lei pe an din impozitarea suplimentară a celor peste 300.000 de pensionari cu pensii mai mari de 4.000 de lei, potrivit unui calcul reali­zat de consultantul fiscal Emilian Duca.

    „În momentul de faţă, putem spune că sistemul de impozitare a pensiilor arată ca un sistem de impozitare progresivă. Până la valoarea de 2.000 de lei impozitarea este zero, de la 2.000 la 4.000 de lei se aplică 10% impozit pe venit pe diferenţă, iar de la 4.000 de lei în sus se aplică impozit pe venit de 10% plus contribuţia la sănătate de 10%”, spune consultantul fiscal Emilian Duca de la Tax& Business Solutions.

    Potrivit unui exemplu de calcul publicat de Casa Naţională de Pensii Publice, un pensionar din România care are o pensie lunară de 8.000 de lei va rămâne, în urma plăţii contribuţiei la sănătate (CASS) şi a impozitului pe venit (plătit pe diferenţa de sumă dintre venitul de 8.000 de lei, venitul neimpozabil de 2.000 de lei şi 400 de lei, cât e valoarea CASS) cu o pensie de 7.040 de lei pe lună.

    „Impozitul progresiv este de regulă criticat pentru că este mai greu de administrat, de la un plafon la altul se schimbă nivelul de impozitare, iar la orice eroare de calcul paguba poate fi foarte mare. Dincolo de administrarea mai dificilă a acestui sistem de impozitare, esenţa impozitului progresiv este aceea că cine are venituri mai mari plăteşte taxe mai mari”, a mai spus Emilian Duca.

    Taxarea pensiilor în România nu este o noutate, având în vedere că acestea sunt purtătoare de impozit pe venit încă din 2016. În prezent, peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc impozit pe venit de 10% pe diferenţa dintre venitul pe care îl obţin şi nivelul de 2.000 de lei.

     

     

    Care sunt statisticile pensionarilor României:

    ⇒ 5 milioane de pensionari, dintre care:

    ► 4,88 milioane sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale de stat; dintre aceştia, circa 1,2 milioane au pensii de peste 2.000 de lei pe lună (iar aprox. 130.000 au pensii de peste 4.000 de lei pe lună)

    ► cca. 200.000 sunt pensionari speciali

    (foşti angajaţi ai MAI, MApN, SRI, SIE etc.)

    ⇒ 110 miliarde de lei pe an – bugetul de pensii, din care:

    ► cca. 100 miliarde de lei – bugetul de pensii de asigurări sociale

    ► cca. 10 miliarde de lei – bugetul de pensii „speciale”

    ⇒ Valoarea pensiei medii din sistemul de asigurări sociale de stat: 1.600 de lei/ lună

    ⇒ Valoarea pensiei medii din rândul pensionarilor „speciali”: cca. 4.200 de lei/ lună

    Surse: ZF, Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor

     

    Un pensionar cu 8.000 de lei pe lună va pierde 1.000 de lei din pensie

    Exemplu de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, impozitului şi venitului net din pensii:

    ► Venitul brut din pensii aflat în plată în luna ianuarie 2022: 8.000 lei

    ► Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate: (8.000 lei – 4.000 lei) x 10% (cota cass) = 400 lei

    Calcul impozit:

    ► Venitul impozabil lunar din pensii

    (8000 lei – 2000 lei – 400 lei)  = 5600 lei

    5600 lei x 10% (cota de impozit) = 560 lei

    ► Venitul net din pensii â 8000 lei – 560 lei (impozit) – 400 lei (cass) = 7.040 lei

    Sursa: Casa Naţională de Pensii Publice

  • Contzilla.ro: Ultimele noutăţi în domeniul muncii. Majorarea salariului minim începând cu anul 2022, zile libere pentru părinţi în cazul întreruperii activităţii unităţilor de învăţământ şi măsura şomajului tehnic reintrodusă până la 31 decembrie 2021

    1.Salariul minim din 2022

    În şedinţa de Guvern din 4 octombrie 2021 s-a aprobat majorarea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2022. Noua valoare va fi de 2.550 lei, cu 250 de lei mai mult decât în prezent. Ca urmare a acestei majorări, taxele datorate la stat pentru un angajat încadrat cu salariul minim şi normă întreagă , vor creşte de la 966 la 1083 lei pe lună.

    Corelat cu creşterea salariului minim, va creşte şi contribuţia pentru persoane cu handicap neîncadrate. De exemplu, o firma cu 50 de angajaţi, ar trebui să angajeze minim 2 persoane cu handicap. Dacă nu fac angajările respective, pot opta să platească la stat salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap şi/sau parţial să facă achiziţii de la unităţi protejate. Presupunând că nu fac angajări şi nu achizitionează produse de la unităţi protejate, valoarea obligaţiei va creşte cu  500 lei/luna.

    O altă consecinţă a majorării salariului minim este creşterea plafoanelor prin a căror depăşire persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate.

    Noul plafon în 2021 va deveni 12* 2.550 lei = 30. 600 lei (în prezent, 27.600 lei).

    Noua valoare a contribuţiei la asigurări de sănatate, care se calculează la acest plafon este 10%*30.600 lei = 3.060 lei/an, cu 300 de lei in plus faţă de 2021.

    La contribuţia la pensii, noua valoare minimă va fi de 25%*30.000= 7.500 lei/an , cu 600 de lei în plus faţă de anul 2021.

    2. Zile libere pentru părinţi

    În 4 octombrie 2021 s-a publicat în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 110 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

    Actul normativ prevede că se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor cu vârsta de până la 12 ani inclusiv, precum şi pentru părinţii care au în întreţinere copii sau adulţi cu handicap cuprinşi într-o formă de învăţământ, respectiv înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ preuniversitar, inclusiv de educaţie timpurie antepreşcolară.

    Prevederile se aplică pe perioada stării de alertă şi după încetarea acesteia, dar nu mai târziu de finalizarea cursurilor anului şcolar 2021-2022, fără a se include vacanţele, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, unde aceştia sunt înscrişi.

    Nu se va putea beneficia de aceste zile libere în cazul în care unul dintre părinţi se află de exemplu în concediu de odihnă sau fără plata, sau are raportul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului.

    Pentru zile libere se acordă o indemnizaţie în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi plăţii contribuţiei asiguratorii pentru muncă.

    3.Şomaj tehnic

    Tot în data de 4 octombrie 2021 s-a publicat o altă ordonanţă de urgenţă OUG nr. 111 din 2 octombrie 2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

    Această ordonanţă prevede că până la 31 decembrie 2021, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut (în prezent câştigul salarial mediu brut este de 5.380 lei).

    De aceste prevederi pot beneficia salariaţii angajatorilor pe perioada întreruperii temporare a activităţii, total sau parţial, în contextul creşterii incidenţei răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 şi al măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.

     

     

     


     

  • Proiectul de amnistie fiscală cerut de Dăncilă: 600.000 de contribuabili vor beneficia de anularea contribuţiei de asigurări sociale. Cui li se şterg datoriile – DOCUMENT

    Cei 600.000 de contribuabili au primit sau urmau să primescă decizii de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară deşi aceştia au realizat venituri sub acest nivel.

    La nivelul ANAF, pentru perioada 2014 – 2017, au fost deja emise şi transmise aproximativ 221.000 decizii de impunere anuală în perioada decembrie 2018 – 31 martie 2019 şi sunt în curs de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă sau prin Unitatea de Imprimare Rapidă aproximativ 3.900.000 decizii de impunere anuală, pecizează nota de fundamentare.

    Proiectul mai propune instituirea unor derogări pentru termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale.

    În privinţa TVA, proiectul propune reducerea cotei de la 9% la 5% pentru livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, bio, tradiţionale, autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoţită de copia documentului der ecunoaştere/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepţia livrării efectuate către consumatorul final.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Iohannis a promulgat bugetul asigurărilor sociale de stat: Pensionarii nu trebuie să sufere din nou/ Dacă PSD nu guvernează pentru ţară, să plece de la guvernare

    ”Astăzi este ultima zi a termenului de promulgare pentru Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Deşi nu ştim ce va face Guvernul cu Legea plafoanelor, lege declarată neconstituţională – atât de prost a lucrat PSD -, apoi ce va face Parlamentul cu Legea bugetului de stat pe anul 2019, am decis, deci, să promulg Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pensionarii nu trebuie să sufere din nou din cauza incompetenţei şi indiferenţei PSD”, a anunţat Klaus Iohannis.
     
    El a mai spus că dacă legea nu ar fi promulgată acum pensionarii ar fi direct afectaţi, pentru că orice nouă întârziere blochează acordarea unor drepturi spociale, cum ar fi biletele de tratament balnear.
     
    ”În acelaşi timp, reiau solicitarea adresată guvernului şi Parlamentului – asiguraţi-vă că sumele necesare pentru plata integrală a pensiilor pe 2019 să fie prevăzute în buget, asiguraţi-vă că finanţarea acestor cheltuieli se face cu respectarea legii, adică siguraţi-vă că finanţarea acestor cheltuieli se face cu respectarea legii, adică sumele corect calculate să fie incluse în buget în totalitate şi aprobate prin lege pe o perioadă de un an, deci până la sfârşitul anului în curs. Calculele arată că lipsesc circa 1,4 miliarde lei pentru acoperirea în integralitate a pensiilor pe anul curent, 2019. Practica de completare a sumelor la rectificări sau orice alte artificii contabile marca PSD nu mai reuşesc să convingă pe nimeni”, a adăugat şeful statului.
     
    El a atras atenţia că practica recentă a Guvernului de a majora pensiile abia în luna septembrie este ”un alt mod pesedist de a vinde oamenilor iluzii”.
     

  • Surpriză majoră de la ANAF la numai câteva luni după Revoluţia Fiscală: Veniturile colectate de ANAF au crescut cu 12% în primele 4 luni şi sunt cu 1 mld. de lei peste ţinta propusă

    Inspectorii Fiscului au colectat în primele patru luni din an peste 76 mld. lei, în creştere cu 8 mld. lei (+12%) faţă de perioada similară din 2017. Încasările sunt cu 1,4% (adică 1 miliard de lei) peste ţinta propusă în programul Ministerului de Finanţe.

    Veniturile colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au crescut cu 12% în pe­rioa­da ianuarie- aprilie 2018 faţă de pe­rioa­da similară din 2017, până la 76,5 mld. lei.

    „Totalul veniturilor bugetare co­lec­tate de Agenţia Naţională de Ad­ministrare Fiscală în primele patru luni ale anului 2018 a însumat 76.561,9 mil. lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 11,8% – indice nominal, respectiv cu 8.086,6 mil.lei mai mult faţă de perioa­da similară a anului 2017 (68.475,3 mil. lei ) şi un grad de realizare de 101,4% a programului de încasări stabilit prin legile bugetare anuale“, a declarat Ionuţ Mişa, preşe­dintele ANAF.

    El a adăugat că aceste rezultate s-au obţinut prin intensificarea activită­ţilor de co­lec­tare şi adminis­trare fiscală şi a efec­telor aplicării modificărilor legislative, cât şi pe fondul general de creştere eco­no­mică coroborată cu creşterea con­sumului. 

    Surpriză majoră de la ANAF la numai câteva luni după Revoluţia Fiscală: Veniturile colectate de ANAF au crescut cu 12% în primele 4 luni şi sunt cu 1 mld. de lei peste ţinta propusă