BusinessMagazin

Tag: Ashton

  • Cum să trăieşti fără gaz rusesc

    Slăbiciunea Europei, recunoscută de Catherine Ashton, este însă că piaţa europeană a energiei nu este suficient integrată din perspectiva reţelelor de distribuţie şi transport, deşi ca efect al evenimentelor din Ucraina, Consiliul European a repus această problemă în fruntea problemelor de rezolvat până la finele anului. Un studiu al firmei americane Sanford C. Bernstein a evaluat deja că Europa va trebui să cheltuiască în total 215 mld. dolari dacă va decide să nu mai cumpere gaze din Rusia şi chiar şi aşa va trebui să-şi scadă cererea de gaz.

    Ucraina rămâne deocamdată primul test direct al capacităţii europene de acţiune pe acest teren: Gazprom a scumpit gazul cu 44% pentru Ucraina, la 385 dolari/1000 mc de la 1 aprilie, din cauza datoriilor restante ale Naftogaz, apoi la 485 dolari/1000 mc, după introducerea unei taxe de export. Şeful Naftogaz a declarat că Ucraina e gata să cumpere gaz de la oricine ar putea oferi gaz la preţuri mai mici, ceea ce înseamnă o mănuşă aruncată Bruxellesului, de unde tocmai veniseră în martie asigurări că Ucraina, care aşteaptă deja o scădere economică de 3% în acest an ca efect al programului dur de austeritate cu FMI, va fi ajutată în caz că Gazprom scumpeşte gazul.

    Cât despre replica Rusiei la încercarea europeană de repliere economică, autorităţile din Kazakstan au anunţat deja că până în mai va fi semnat tratatul între Rusia, Kazahstan şi Belarus care pune bazele Uniunii Economice Eurasiatice, un vis mai vechi catalizat acum de criza ucraineană.

  • Ucraina, o misiune imposibilă pentru UE

    Catherine Ashton este primul oficial străin care a vizitat Kievul de la înlăturarea regimului Ianukovici, iar insistenţa ei că Rusia ar trebui să joace un rol important în finanţarea Ucrainei şi că ucrainenii ar trebui să păstreze relaţii bune cu Rusia se explică prin intenţia UE de a limita, pe cât posibil, avântul rusesc de a proteja, inclusiv prin forţa militară, minoritatea (majoritară) rusofonă din estul ţării şi de a linişti Moscova asupra intenţiilor UE privind soarta Ucrainei. Ministrul interimar al finanţelor, Iuri Kolobov, a anunţat că Ucraina are nevoie în următorii doi ani de 35 mld. dolari şi a propus deja organizarea unei conferinţe internaţionale a donatorilor, la care să participe UE, SUA, FMI şi alţi creditori internaţionali.

    Grivna ucraineană a scăzut, în ultima săptămână, cu 4%, la 10 grivne/dolar, în contextul instabilităţii politice din ţară, agravată de informaţiile privind revoltele nou-creatului “Front Ucrainean” din estul rusofon – mişcare de protest contra noii puteri din Ucraina a cărei intenţie este să protejeze administraţiile locale de asaltul protestatarilor şi să împiedice, inclusiv cu preţul unei secesiuni teritoriale, noua putere să preia controlul asupra zonelor de est.

    Fostul preşedinte Viktor Ianukovici, refugiat în sudul Rusiei, la Rostov-pe-Don şi urmărit penal pentru uciderea a zeci de protestatari ucraineni, a insistat că el este în continuare şeful legitim al statului şi a declarat că a cerut protecţia autorităţilor ruseşti ca să se apere de “extremiştii” ucraineni care ameninţau să-l linşeze. Ianukovici a cerut Moscovei să “acţioneze decisiv” contra celor care au orchestrat “lovitura de stat banditească” de la Kiev.

    În ceea ce o priveşte, Moscova a dat asigurări că flota rusească de la Marea Neagră, cu baza ei de la Sevastopol, nu ameninţă Ucraina şi că nu se va amesteca în treburile interne ale ţării, însă a dar clar de înţeles că este îngrijorată de posibila discriminare contra etnicilor ruşi din est şi, deocamdată, nu a recunoscut noua putere de la Kiev.

    În schimb, preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a reclamat agresiunea armată a Rusiei în Crimeea, reclamând că 6.000 de militari ruşi au sosit pe un aeroport militar în apropiere de Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, în cadrul unei operaţiuni despre care Moscova susţine că se derulează în virtutea acordului încheiat cu Kievul privind activitatea flotei ruse din Sevastopol.

    Fapt este că parlamentul regiunii Crimeea se află în continuare sub controlul unui grup de comando prorus, iar premierul regiunii Crimeea, Serhi Aksionov, ostil noului regim, a declarat că relaţiile între administraţia regiunii şi puterea centrală vor fi reluate numai după ce “Kievul îşi va pune ordine în treburi” şi asigură dezarmarea civililor care au căpătat acces liber la arme înainte şi după răsturnarea lui Ianukovici. El a decis organizarea la 30 martie a unui referendum privind statutul regiunii Crimeea, pentru “îmbunătăţirea statutului autonomiei regionale”.

  • UE este îngrijorată: Criza din Ucraina ar putea “degenera” după descinderea la sediul opoziţiei

    “Înainte de vizita mea la Kiev, aflu cu îngrijorare informaţiile conform cărora poliţia a forţat întrarea în sediul celui mai mare partid de opoziţie”, a afirmat Ashton, citată într-un comunicat transmis în noaptea de luni spre marţi.

    Aceste evenimente survenite “chiar în ziua în care preşedintele Viktor Ianukovici a propus o masă rotundă naţională (…) riscă serios să deraieze procesul” de negociere a unei reglementări a crizei prin care trece ţara, a adăugat ea.

    Ashton a cerut “autorităţilor ucrainene să dea dovadă de cât mai multă reţinere posibilă şi să se abţină de la orice utilizare suplimentară a forţei pentru a lăsa teren unei soluţii negociate” la impasul actual.

    Forţele de ordine ucrainene au intervenit în forţă luni asupra manifestanţilor care blocau sediul guvernului şi au realizat o descindere la sediul partidului opozantei Iulia Timoşenko.

    Ianukovici anunţase anterior că acceptă discuţii cu opoziţia, care solicită demisia preşedintelui ca urmare a refuzului acestuia de a semna un acord cu UE, la sfârşitul lui noiembrie.

    Poliţia a dezminţit orice implicare în operaţiunea împotriva partidului lui Timoşenko.

    Ashton se va afla marţi şi miercuri la Kiev pentru a susţine reglementarea crizei politice din Ucraina.

    Conform unei purtătoare de cuvânt, aceasta se va întâlni “cu toate părţile implicate”, guvern, opoziţie şi reprezentanţi ai societăţii civile “pentru a susţine căutarea unei soluţii politice”.

    “Uniunea Europeană are dreptul şi datoria de a fi alături de cetăţenii Ucrainei” a declarat la rândul său, luni, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

  • Conflictul Iranului cu Vestul: deocamdată piua

    Nu e clar la ce compromisuri e dispus însă Ahmadinejad, având în vedere inflexibilitatea de până acum în chestiunea producţiei de uraniu îmbogăţit.

    Ministrul de externe al UE, Catherine Ashton, a salutat ideea, dar a cerut Teheranului să vină cu propuneri concrete la negocieri, în timp ce surse de la Foreign Office au declarat pentru AP că poziţia Marii Britanii este că “uşa e deschisă, dacă Iranul vrea să discute serios, fără condiţii puse dinainte, despre programul nuclear; mingea e în terenul lor”.