BusinessMagazin

Tag: ASE

  • Darius Vâlcov, fost consilier şi eminenţa cenuşie a programului de guvernare al PSD, şi-ar fi plagiat teza de doctorat în finanţe. Rectorul ASE propune retragerea titlului

    Comisia de Etică şi Deontologie Profesională (CEDP) a Academiei de Studii Economice Bucureşti (ASE) a analizat sesizarea de suspiciune de plagiat pentru teza de doctorat a lui Darius Vâlcov.

    „A fost constituită o comisie tehnică, a analizat, a terminat raportul şi l-a trimis la Minister. Propunerea ASE este de retragere a titlului”, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, rectorul ASE, Nicolae Istudor.

    Concluzia, potrivit raportului, a fost că teza cuprinde o proporţie ridicată de preluări de fragmente de text aparţinând altor autori, „de cele mai multe ori cu reformulări relativ minore (inversiuni de cuvinte, utilizări ale unor sinonime, trunchieri ale unor fraze, adăugiri de cuvinte)”.

    „Conform analiziei Comisiei Tehnice nominalizate de către Şcoala doctorală a ASE Bucureşti, din cele 212 pagini de conţinut ale lucrării (exclusiv referinţele bibliografice), respectiv din cele 100 de pagini indicate în sesizare şi supuse analizei, 86,54 de pagini – echivalente au fost identificate ca preluări. Din aceste 86,54 pagini: 17,4 pagini au indicată sursa în paranteză sau ca notă de subsol; 19,42 paginiau indicată sursa prin includerea lucrării în bibliografia de la finalul tezei de doctorat; 49,72 pagini preluate (23,45 din cele 212 pagini propriu-zise ale tezei de doctorat, respectiv 49,72 de pagini din cele 100 de pagini supuse analizei) nu au sursa indicată în niciun fel, ceea ce este interpretat ca ascundere a originii reale, însuţire a contribuţiilor unor terţi şi prezentare a acestora drept contribuţii proprii, originale (capitolele II, III şi, îndeosebi VI)”, arată rezultatul analizei.

  • Bogdan Dumitrescu, profesor ASE: OUG 114 a generat scăderea cu 50% a veniturilor Pilonului II. „Noile comisioane par nerezonabile“

    „Din perspectiva nivelului general de risc asumat de administratori, legarea comisionului de administrare de nivelul randamentului real ar putea avea drept consecinţă nedorită o sporire a gradului de risc al portofoliilor administrate. Din această perspectivă, varianta anterioară în care nivelul comisionului de admi­nistrare era fix apare drept superioară“, spune Bogdan Dumitrescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oana Nuţă,director de marketing şi imagine corporativă la EximBank, fost editor la ZF bănci (1998–2004)


    „Eram două echipe, una cu experienţă şi una de tineri. Ţin minte că făceam un master la ASE în statistică şi economie şi am văzut un anunţ pe holurile facultăţii. Era ceva de genul că dacă ştiu engleză şi sunt curioasă, să vin la un interviu. Şi m-am dus. A fost primul meu job. Am lucrat cam 7-8 luni la perete, adică umpleam paginile, scriam tot, dar ce făceam era de test. Era ceva extraordinar. Apoi a ieşit prima ediţie a ZF pe piaţă, iar eu am rămas mai departe încă şase ani. Aici s-a format o parte din mine. Cred că am învăţat atunci nişte valori de care mă ţin şi acum şi anume respectul faţă de oameni, loialitatea, spiritul de echipă. Şi acum suntem o echipă.

    ZF de la început şi-a dorit să fie altceva, iar în această dorinţă resursa umană a fost cea mai importantă. Ne doream să fim primii, ne-am dezvoltat ca nişte pantere. Totdeauna voiam să avem informaţiile corecte. Şi acum când vorbesc cu unii oameni mă ştiu drept redactorul de la ZF, nu ca pe omul de comunicare.

    ZF se va dezvolta pe termen lung, dar cred că dacă nu ar mai exista printul, atunci nu am mai vorbi de ZF. Sunt convinsă că indiferent de cum citesc oamenii de afaceri ziarul, hârtia este acolo, pe un colţ al biroului lor.

    ZF a scris pentru prima dată de privatizarea Petromidia, de exemplu. Ţin minte că am sunat pe un fix al casei de avocatură care se ocupa de această tranzacţie, dar că nu am dat de nimeni, decât de o voce care mă anunţa că lumea era ocupată. La cinci minute am fost sunată de un avocat care mi-a explicat multe. Oamenii ştiau că ZF păstrează confidenţialitatea, dar pe de altă parte era foarte multă deschidere din partea mediului de business de a ne învăţa pe noi, de a face acest transfer de know how. Mereu am avut deschiderea interlocutorilor venind din partea ZF pentru că şi ei ştiu că dacă vrei să exişti în mediul de business trebuie să fii în paginile ZF.
    Cred că profesional am învăţat de la ZF că este foarte important să nu arzi etape, să faci şi să înţelegi tot ce fac oamenii din echipa ta. Mâine, dacă aş putea, m-aş întoarce să scriu din nou.”

  • Roxana Petrescu, senior editor ZF: „Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare“

    Aveam 21 de ani, eram la Finanţe-Bănci la ASE şi habar nu aveam de nimic, dar ştiam din generală că eu vreau să scriu. Asta îmi plăcea mie. Am văzut anunţul, am sunat în redacţie, era pe atunci în spatele Teatrului Naţional, şi am venit la interviu, fără CV. Nu era necesar. Niciodată nu a fost necesar la ZF în redacţie.

    Am dat de Cristian Hostiuc (Fini), care m-a întrebat o formulă cu rata inflaţiei (ulterior am aflat că nici el nu o ştia, dar testa el ceva). Nu am minţit. Am zis că nu o ştiu. Slab, Chief, a decretat Fini, mijindu-şi ochii pe sub ochelari. (Toţi în redacţie suntem Chief, indiferent de ce scrie pe cartea de vizită.) Am făcut nişte traduceri şi după câteva săptămâni de probă m-am angajat la ZF. Primul job. Nu aveam nici 400 de lei pe lună, dar pentru mine erau o comoară. Adio bani de la părinţi. Îmi luam în fiecare zi o sută de grame de Fornetti cu telemea de la Universitate şi jur că pateurile alea aveau gust de libertate. Nu exista mândrie mai mare (nici masă mai bună).
    Mă uitam cu jind la cei care scriau despre afaceri de la zero la ZF în timp ce eu făceam traduceri, alergând după un calculator liber. Asta îmi doream şi eu, dar nu a fost să fie.
    Într-o zi, Adrian Mîrşanu, pe atunci editor al secţiunii de companii, poate cel mai bun jurnalist pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, specializat în zona de energie, m-a întrebat dacă nu vreau să încep să scriu pe acest domeniu. Adi e un tip foarte isteţ (acum are platforma mirsanu.ro), aşa că mi-a vândut frumos companiile energetice. Chief, sunt cele mai mari, cei mai mulţi bani, putere. Sigur, am acceptat provocarea.
    Fără să ştiu, m-am trezit într-un microbuz în drum spre Oltchim la un eveniment prezentat de Mihaela Rădulescu. Eu eram şocată de faptul că Mihaela Rădulescu era mai mică de înălţime decât mă aşteptam, nu de Oltchim în sine. Am pus o întrebare la conferinţă (ne făceam liste întregi, ne făceam background, tot), am scris un material oribil pe care l-am transmis din autocar şi pe care Adi mi l-a refăcut cap-coadă, dar care a doua zi a mişcat acţiunile combinatului.
    După bucuria de moment generată de importanţa mea subită, a urmat calvarul. Nu pricepeam nimic din energie. Nu ştiam diferenţa dintre distribuţie şi furnizare, tarife, reglementări, privatizări, interese. Băi, Chief, dar tu chiar nu pricepi nimic! Verdictele sunt foarte clare la ZF, la fel şi lipsa mănuşilor în transmiterea lor. Unde naiba erau afacerile de la zero la care visam eu când toate erau făcute deja în energie? 
    Am început să fac teren. Am început cu conferinţele. În 2006, ţin minte că l-am văzut pentru prima dată pe Dinu Patriciu, proprietarul Rompetrol. Era o conferinţă, într-o sală mică din sediul grupului, plină cu ziarişti. Patriciu era un munte de om. Conferinţa a fost făcută imediat după ce s-a pus un sechestru pe 26% din acţiunile Rompetrol.
    «Noaptea vaca rumegă. Câinele, deranjat de vacă, latră. Ciobanul nu poate să doarmă din cauza lătratului câinelui. Ce face ciobanul? Împuşca vaca», a spus Patriciu.Ciobanul era Băsescu, iar vaca era rafinăria lui. Abia începusem să fac primii paşi în presă şi mă izbeam de un om care nu se încurca în declaraţii corporatiste, expresive ca nişte bucăţi de cherestea. Nici nu aveţi idee cât ne lipsesc aceşti oameni.
    Nu mai ţin minte dacă atunci i-am pus vreo întrebare, dar mi-am format treptat curajul, pentru că veneam în redacţie şi automat eram luată în vizor: Chief, ce ai întrebat? Dar cine a pus întrebarea aia? A, păi vezi? Aia era o întrebare bună, nu a ta. Tu de ce nu ai întrebat? Degeaba te duci, Chief, la conferinţe dacă nu întrebi!
    Cu fiecare conferinţă la care mergeam, curajul mi se clădea şi chiar şi acum, dacă merg undeva şi nu pun o întrebare, am senzaţia că am pierdut timpul. Trebuie mereu să găseşti ceva, rotiţele trebuie să se învârtă.
    Dar erau tot mai multe întrebări.
    Am făcut tot mai mult teren. M-am dus să văd baraje hidroenegetice. Am vorbit cu oameni care se temeau de focurile de artificii pentru că le aminteau de dinamita cu care se răscoleau munţii pentru a se face astfel de lucrări. Trebuie să înţelegi duritatea domeniului despre care scrii sau măcar să te chinui. Trebuie să înţelegi nivelul de complexitate sau măcar să te chinui înainte de a-ţi da cu părerea. Mereu să te chinui.
    Am mers la termocentrale. Ştiţi ce căldură emană cărbunele când arde în acele cuptoare? Guri de iad. Alungă orice ierni. Când toţi s-au transformat peste noapte în apostolii energiei verzi, este important să-ţi aminteşti de căldura aia când se opresc eolienele. Aia este căldura care înveleşte o ţară când vântul stă.
    M-am băgat în pântecele Porţilor de Fier, lângă turbine. Nu-ţi auzi gândurile de forţa apelor. Trebuie să ştii asta ca să îţi dai seama că în astfel de companii, cum este Hidroelectrica, nu este vorba doar despre cifre, ci despre securitatea unei ţări.
    Am fost în reactoare nucleare, am coborât în mine, am inhalat praf de cărbuni, am ieşit cu faţa murdară. Eu am avut noroc bun, dar am scris despre alţii care nu au mai ieşit la suprafaţă. Am zburat cu elicopterul pe platforme marine, am simţit mirosul dintr-o rafinărie, m-am urcat pe o turbină eoliană la 100 de metri înălţime. Am intrat în dispeceratul energetic, cel mai bine păzit secret din energie, pentru a vedea cum o mână de oameni ţin becurile aprinse pentru milioane. Am fost în fabrici de combustibil nuclear. Era un câine gras în faţa sediului, când eu mă aşteptam la SF-uri.
    De fiecare dată m-am întors în redacţie şi am scris, am cărat mii de cititori cu mine ca să vadă complexitatea unui sistem pe care îl iau ca dat. Am făcut legături. Cifrele seci nu înseamnă nimic. Contextualizează mereu, Chief, dar ca să contextualizezi trebuie să ştii, să citeşti, să întrebi.
    De-a lungul anilor, am ratat ştiri, am interpretat greşit, dar niciodată cu intenţie, poate am fost manipulată, dar mereu am încercat să am opinia mea, chiar dacă uneori s-a dovedit că nu era cea corectă. Dar ce bucurie era când aveam dreptate!
    Din 2005 eu tot pun întrebări, vin în redacţie şi când mă ia Sorin (Pâslaru – redactor-şef) la întrebări, îmi dau seama că mai am de întrebat sau, mai rău, că nu am priceput nimic. În continuare, temerea cea mai mare este că nu pun cea mai bună întrebare.
    În fiecare zi, ziarul este gol. În fiecare seară ridicăm catedrala, iar a doua zi o luăm de la capăt. Ziarul trebuie mereu să plece, plin, proaspăt, la timp, de 20 de ani. Şi aşa este. Jurnalismul este antreprenoriat pursânge. Zilnic.
    Când anul trecut am decis să fac o schimbare, Fini mi-a zis: Chief, du-te, dar să ştii că niciodată cineva din afară nu va înţelege ce este aici. Avea dreptate. Niciun alt loc de muncă nu te trimite în locurile pe care le-am văzut eu, nu te conectează la oamenii pe care i-am cunoscut eu, nu te forţează zilnic să vii cu ceva nou.
    Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare. De aia eu nici nu zic că mă duc la muncă/job/corporaţie, nici măcar după atâţia ani.
    Eu nu merg la muncă, merg în redacţie sau unde mă poartă ea.”

  • Conducerea ASE renunţă la pretenţii: studenţii pot să treacă anul şi dacă au note mai mici de 5 la examene

    După ce a scos examenul de admitere de câţiva ani, conducerea ASE a mai luat o decizie surprinzătoare: studenţii care iau nota 4 la examen pot promova totuşi, dacă au rezultate bune la activitatea de la seminar.

    Studenţii din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, universitatea de business care şcolarizează 20.500 de studenţi,  pot lua note mai mici de 5 la examenul final şi să promoveze examenul dacă au o notă destul de mare la seminar (astfel încât media celor două note să fie de cel puţin cinci), a spus Dragoş Stoica, preşedintele senatului studenţesc al ASE,  în cadrul emisiunii ZF Live.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul Oficial de Internship al Guvernului României oferă 200 de locuri pentru tinerii absolvenţi

    “Organizatorii programului guvernamental au prezentat studenţilor de la SNSPA şi ASE Programul de Internship şi i-au încurajat să aplice pentru unul din cele 200 de locuri disponibile în această ediţie, în Guvern, ministere, instituţii şi autorităţi publice. Înscrierile au început în data de 19 aprilie şi vor continua până pe 14 mai, iar programul de stagiu se va desfăşura în perioada 16 iulie -14 septembrie 2018”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Întâlnirile dintre guvern şi studenţi vor continua atât în universităţi din Bucureşti, cât şi în cele din alte mari centre universitare din ţară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veste EXTRAORDINARĂ pentru TINERII din Bucureşti: pot primi 30.000 de euro pentru a începe o afacere

    „Tinerii din Capitala, deci şi studenţii, vor putea aplica atât individual, cât şi în echipă cu profesorii, la programul start-up susţinut de Primăria Capitalei. Sprijinul municipal va fi în valoare de 30.000 de euro. Dezvoltarea economică a unui oraş este baza pentru dezvoltarea sa socială, administrativă şi culturală şi ştim că din ASE provin cei mai importanţi oameni de afaceri”, a declarat, miercuri, Gabriela Firea, la aniversarea de 105 de la înfiinţarea Academiei de Studii Economice.

    Edilul a mai precizat că Municipalitatea intenţionează în sprijine tinerii încă din facultate.

  • Jobul din România, la mare căutare, unde poţi câştiga 6.000 de lei în mână, FĂRĂ EXPERIENŢĂ. Nu este în domeniul IT

    Absolvenţii programului de masterat în limba germană de la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul ASE sunt recrutaţi de angajatori pentru salarii care pot să ajungă şi la 6.000 de lei net pe lună, a spus Tănase Stamule, prode­ca­nul FABIZ. Mai mult, veniturile sa­lariale pe care le primesc absolvenţii de licenţă în limba engleză şi franceză sunt cuprinse între 2.500 şi 3.000 de lei net.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tensiuni majore pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară „Este foarte greu de spus ce va urma. Mi-e teamă să nu vedem în primăvară un ROBOR la 3,5%-4%“

    Debitorii români au fost loviţi în plin de creşterile din piaţa valutară şi monetară, iar analiştii nu văd prea curând o reversare a trendului ascendent al ROBOR-ului sau al cursului.

    „Este foarte greu de spus ce va urma. Sunt tensiuni foarte mari şi pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară. Milioane de români privesc cu mare îngrijorare la ce se va întâmpla în perioada următoare“, a spus Alin Iacob, partener la Conso.ro, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Euro este cu aproape cu 50% mai sus în raport cu leul faţă de 2007. După problema majoră a francilor elveţieni, care în multe cazuri a depăşit o creştere de 100%, acum vine şi euro şi punctează nivelul de 50%.

    „Am pus presiune pe monetar şi am pierdut şi cursul. Cursul s-ar mai putea reversa, dar în ceea ce priveşte ROBOR-ul, nu cred că se va opri prea curând tendinţa crescătoare. Mi-e teamă să nu asistăm în primăvare la un nivel ROBOR de 3,5%-4%., spune Iacob.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Călin Popescu Tăriceanu: „Bunicul meu mi-a spus că afaceri cu bani ştiu toţi proştii să facă”

    „Mă adresez acum în mod special generaţiei tinere, dumneavoastră, studenţilor la ASE – probabil că o parte dintre voi se vor angaja, iar o parte veţi deveni întreprinzători. O să mă înrebaţi – da, dar de unde să obţinem bani, nu avem capital. Într-adevăr, este dificil să porneşti în afaceri fără capital, dar eu vă spun ce mi-a spus bunicul meu, care a fost om de afaceri: mi-a spus să ştii că afaceri cu bani ştiu toţi proştii să facă. Vreau să vă spun, astfel, că trebuie să vă folosiţi inteligenţa, Steve Jobs nu a avut bani la început, Bill Gates nu avea bani la început. Uitaţi-vă ce imperii au dezvoltat, folosindu-şi intelegenţa”, a declarat preşedintele Senatului, la o dezbatere pe tema sectorului de comerţ organizată de Asociaţia Companiilor de Distribuţie din România (ACDBR) la Academia de Studii Economice.

    Tăriceanu le-a mai relatat participanţilor că foloseşte tehnologia în mod curent, sugerându-le studenţilor că va trebui să fie atenţi la ultimele tendinţe de dezvoltare a economiei. „La vârsta mea, folosesc Uber , cumpăr de pe eBay şi de pe eMag, îmi iau bilete de avion în format electronic, plec în vacanţe prin e-booking”.

    Referindu-se la sectorul de comerţ, preşedintele Senatului a menţionat că lipsa unui cod CAEN specific face ca mulţi dintre distribuitori să nu fie eligibili pentru a atrage fonduri europene.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro