BusinessMagazin

Tag: asadar

  • RETAIL: Mai este destul loc pentru mall-uri: sa investim, asadar!

    Interesante, mai usor de vandut, o piata inca subdezvoltata. Cuvintele definesc piata centrelor comerciale din Romania. Definitia nu va fi valabila mult timp insa, pentru ca dezvoltatorii se inghesuie deja sa construiasca mall-uri pe unde nimeni nu s-ar fi gandit acum doi-trei ani.

     

    Vrem sa dezvoltam proiecte comerciale in orase mari din Romania, precum Constanta, Sibiu, Cluj sau Brasov“, spuneau – rostind numele oraselor intr-o romana stalcita – reprezentantii unor dezvoltatori puternici din retail prezenti la Cannes.

     

    Ca in fiecare noiembrie, Palatul Festivalurilor – cunoscut pentru mult mai faimosul festival al filmului – din Cannes s-a umplut de investitori, consultanti, dezvoltatori si reprezentanti ai marilor fonduri de investitii reuniti la MAPIC, cel mai mare targ imobiliar de retail din lume.

     

    Dupa premiile primite de filmele romanesti, a venit si randul pietei imobiliare din Romania sa fie in centrul atentiei la Cannes. O dovada clara a fost ca, desi formatiile muzicale care vin in Romania inca mai incurca Bucurestiul cu Budapesta, investitorii straini au invatat deja numele oraselor importante din tara. Evident, nu dezinteresat, ci pentru ca sunt in cautare acerba de oportunitati de dezvoltare a afacerilor.

     

    Iar sectorul centrelor comerciale pare sa fie borcanul cu miere in jurul caruia roiesc mari nume din industria mondiala de real estate. Astfel ca cele trei zile ale MAPIC au confirmat enormul interes al lumii imobiliare pentru Romania, dar si deschiderea romanilor catre piata mondiala. La MAPIC au participat anul acesta peste 500 de expozanti, dintre care 15 au fost din Romania. Numarul total al vizitatorilor a crescut fata de anul trecut cu circa 20%, ajungand la circa 9.000 de participanti.

     

    „Din fiecare trei persoane cu care am vorbit, una era din Romania“, spunea reprezentantul biroului de arhitectura londoneza Burrows Cave International, prezent cu stand la MAPIC. Cu mici exceptii, standurile la care au participat companii cu activitati in Romania au fost asaltate de investitori pe tot parcursul targului.

     

    Majoritatea fondurilor de investitii prezente la MAPIC stiau ca piata romaneasca s-a dezvoltat in ultimii ani, dar nu se asteptau la o prezenta atat de puternica la targ. „Acest proiect este in Romania? Deja este in faza a doua de dezvoltare? Nu ma asteptam“, exclamau investitorii straini la vederea unor proiecte precum Baneasa Shopping City, centrul comercial din cadrul proiectului Baneasa.

     

    „Dezvoltatorii imobiliari erau interesati sa intre pe piata romaneasca, dar nu credeau ca exista atat de multe proiecte“, spune Ali Ergun Ergen, retail development manager al Baneasa Developments, compania care se ocupa de dezvoltarea Baneasa Shopping City. El a semnat la Cannes si primul contract de inchiriere a unui spatiu din viitorul mall – care va necesita investitii de 150 de milioane de euro -, dar nu a dorit sa precizeze numele viitorului chirias.

     

    De ce vor sa vina tot mai multi investitori pe piata locala? Segmentul romanesc de retail este subdezvoltat in materie de oferta, in prezent numarul centrelor comerciale moderne fiind doar de 12, in timp ce stocul este de 261.000 mp, suprafata bruta inchiriabila, potrivit reprezentantilor Eurisko. „Developerii internationali, precum si retailerii, sunt interesati de Romania datorita dezvoltarii sale economice, a cresterii puterii de cumparare, precum si pentru potentialul urias pe care il prezinta o piata cu 21 de milioane de consumatori“, crede Luiza Moraru, manager al departamentului de retail din cadrul Eurisko. „Am avut aproximativ 600 de vizitatori la standul nostru“, adauga Moraru, precizand ca erau „atat retaileri interesati sa inchirieze spatii in mall-urile prezentate de noi, cat si investitori dornici sa dezvolte sau sa achizitioneze centre comerciale“. Eurisko a prezentat la MAPIC doua proiecte comerciale din Iasi si Craiova: Era Shopping Park si, respectiv, Craiova Mall.

     

    La fel de aglomerate au fost si standurile celorlalte proiecte din Romania prezentate la Cannes, precum Sun Plaza – dezvoltat de EMCT si Sparkassen Immobillien, Galleria – prezentat de GTC, Colosseum Center – centru comercial al Modus Properties, Liberty Center – dezvoltat de Mivan sau Cotroceni Park – dezvoltat de Africa Israel si fondul de investitii New Century Holdings. Toti mizeaza pe apetitul tot mai mare al romanilor pentru cumparaturi. Apetitul a fost dovedit in ultimii ani de rezultatele financiare tot mai bune obtinute de retailerii prezenti pe piata.

     

    De fapt, avalansa investitorilor se vede si in cresterea numarului de proiecte anuntate pe piata, precum si in tranzactiile de vanzare a unor centre comerciale recent incheiate. Astfel, tot mai multi investitori sunt decisi sa aduca pe piata locala 500.000 de metri patrati de spatii comerciale numai in Bucuresti, in urmatorii trei ani. Dar se construieste mult si in celelalte mari orase, precum Brasov, Constanta, Iasi sau Timisoara, care au deja cel putin cate un mall.

     

    Mai mult, analistii imobiliari spun ca in majoritatea localitatilor cu peste 70.000 de locuitori sunt anuntate, pentru urmatorii ani, constructia unor centre comerciale moderne.

     

    Pe langa dezvoltarea economica a oraselor din Romania, exista si explicatii financiare ale interesului ridicat pentru centrele comerciale din partea investitorilor imobiliari. Pe segmentul spatiilor de birouri, randamentele anuale (yield) au scazut dramatic in ultimii ani, astfel ca multi dezvoltatori s-au reorientat catre segmente neglijate anterior, cum ar fi complexurile comerciale si centrele logistice.

     

    Evolutiile recente arata ca si pe partea spatiilor comerciale moderne yield-urile scad puternic. Cererea mare din partea potentialilor cumparatori ai proiectelor confera dezvoltatorilor putere sporita de negociere.

     

    Fondul de investitii Immofinanz – cel mai mare din Austria – a cumparat recent de la Trigranit proiectul centrului comercial Polus din Cluj-Napoca. Suma oferita de Immofinanz (prin divizia sa de investitii in estul Europei Immoeast) este de 210 milioane de euro, ceea ce ar corespunde, potrivit unor surse din piata imobiliara, unui yield de 7% sau chiar ceva mai mic.

     

    De asemenea, APN Funds Management, o companie australiana de administrare a fondurilor de investitii imobiliare, a preluat centrul comercial City Mall, al treilea mall ca marime din Bucuresti. Potrivit unui raport al investitorului, valoarea City Mall este de aproximativ 103,5 milioane de euro. Daca suma platita de fondul australian este apropiata de valoarea din raport, atunci randamentul anual ar fi de aproximativ 5%, un record absolut pentru piata tranzactiilor imobiliare din Romania. Cert este ca City Mall isi schimba pentru a treia oara proprietarii in doar trei ani de la startul proiectului.

     

    Una dintre tranzactiile care ar putea fi anuntate in urmatoarea perioada este vanzarea parcului de retail deschis de curand langa Sibiu. Carl Decoopman, directorul general al companiei BelRom, care a investit la Sibiu in cel mai mare parc de retail din Transilvania, a declarat recent ca negociaza cu mai multe fonduri de investitii straine vanzarea European Retail Park. „Vrem sa vindem retail park-ul, iar valoarea lui a fost estimata la 80-90 de milioane de euro“, a spus el. In plus, Decoopman a precizat ca firma are mai multi cumparatori pentru cele zece parcuri de retail pe care le dezvolta.

     

    De altfel, analistii imobiliari spun ca afluxul de cumparatori – care faciliteaza un exit rapid – este un alt motiv pentru numarul mare de investitii in retail. „Sunt mai usor de vandut“, rezuma Bogdan Georgescu, directorul general al biroului local al Colliers International. Cat de usor – vom vedea in tranzactiile din urmatoarea perioada.

  • Sa construim, asadar

    O tara in care se construieste este o tara a carei economie e in plina dezvoltare, spun analistii. O spun mai cu seama investitorii sau managerii straini care vin in Romania si vad puzderia de macarale, betoniere si muncitori de pe santierele din Bucuresti. De multe ori au timp chiar sa analizeze in detaliu, pe drumul de la aeroport pana in centru, care poate dura mai bine de o ora.

     

    Ca in Romania se construieste din plin se vede si cu ochiul liber, dar si in statistici. In primul trimestru al acestui an, activitatea din constructii a inregistrat un ritm de crestere record, de peste 20% fata de primele trei luni ale anului trecut. Iar evolutia este cu atat mai remarcabila cu cat iarna a fost mai grea si mai lunga decat in 2005, ceea ce in mod normal ar fi trebuit sa ingreuneze activitatea constructorilor.

     

    Saltul puternic din constructii, la care s-a adaugat si cresterea consumului – 10% – au compensat avansul mai slab din industrie (doar 4,8%) si scaderea de 5,3% din agricultura. Per total, economia romaneasca a crescut cu 6,9% in primul trimestru, cel mai mare avans in primele trei luni inregistrat in ultimii sapte ani.

     

    Dupa anuntarea rezultatelor, statisticienii s-au aratat optimisti in ceea ce priveste cresterea economica din acest an. Pentru 2006 este preconizat un ritm de crestere de 6%. „Daca nu vin si anul acesta sase valuri de inundatii, la toamna vom revizui in sus prognoza de crestere pentru 2006“, a declarat pentru Ziarul Financiar Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza. El isi bazeaza afirmatia pe faptul ca in ultimii 6-7 ani economia a accelerat in timpul anului, adica ritmul anual de crestere l-a depasit constant pe cel din primul trimestru. Cu exceptia anului trecut, cand cresterea economica a fost de numai 4,1%, fata de 6% in primul trimestru.

     

    Desi valurile de inundatii au avut un rol important, anul trecut marea frana a economiei nu a fost agricultura, care are o pondere mica in Produsul Intern Brut, ci industria. Agricultura a contribuit in 2005 cu 9%, in timp ce industria a adus circa un sfert din PIB. Dar majorarea cu numai 2% a productiei industriale si-a lasat urmele asupra cresterii economiei romanesti, care a consemnat anul trecut cel mai scazut ritm din ultimii cinci ani.

     

    Performerii de anul trecut au continuat si in primul trimestru al lui 2006 evolutia pozitiva. Alaturi de constructii, serviciile au inregistrat o crestere substantiala, de 6,8%, pe fondul dezvoltarii in principal a comertului, transporturilor si serviciilor financiar-bancare, potrivit Institutului National de Statistica si Studii Economice.

     

    Incet-incet, Romania lasa in urma eticheta de economie industrial-agrara, PIB bazandu-se mai mult pe bancheri, comercianti sau transportatori decat pe industriasi sau agricultori, dat fiind ca furnizorii de servicii acopera acum mai bine de jumatate din economia nationala.

     

    De remarcat este si cresterea cu doua cifre a investitiilor – 11,4% in plus fata de valoarea din primele trei luni ale anului trecut. Cu atat mai notabil este acest avans cu cat depaseste, la fel ca si pe parcursul lui 2005, majorarea consumului. Seria de vesti bune nu se opreste aici. Romanii au fost si mai harnici in primele trei luni, dat fiind ca – potrivit Institutului National de Statistica – productivitatea a crescut cu 7,5% fata de primul trimestru al anului trecut.

     

    Dar exista si un revers al medaliei. Consumul in crestere a atras si o majorare a importurilor, cu care exportul nu a putut tine pasul, astfel ca deficitul comercial se adanceste si mai mult. Daca valoarea bunurilor si serviciilor livrate peste hotare de companiile romanesti a crescut cu 13%, importurile au inregistrat un plus de 18,7%.

     

    Ramane de vazut daca optimismul autoritatilor se va justifica pana la finele anului. Cert este ca activitatea din constructii – care a fost motorul cresterii din primul trimestru – nu da semne de incetinire, ba chiar dimpotriva.

     

    Desi contributia constructiilor la PIB este inca destul de redusa (4% in primele trei luni), analistii cred ca ponderea sectorului va creste. Mai mult, unele voci din industrie afirma chiar ca, in acest an, ritmul de crestere il va depasi pe cel din primul trimestru, indreptandu-se spre un exceptional 35%.