BusinessMagazin

Tag: ASA DA

  • Asa da, asa nu mai stiu

    In ultimii doi ani, traiectoria Google a inceput sa divearga decisiv de cea a Yahoo!, iar cele doua companii au sfarsit prin a fi privite de comentatori una in opozitie cu cealalta, evolutia lor fiind contrapusa cu insistenta spre a ilustra superioritatea Google.

     

    CIFRELE DE BAZA

     

    Yahoo. Anul trecut, veniturile Yahoo! au crescut cu peste 22%, la 6,4 miliarde de dolari, insa profitul net a scazut cu peste 60%, la doar putin peste 750 de milioane de dolari. Investitorii si-au pierdut interesul fata de actiunile Yahoo!, care au scazut cu valoare 37% pe parcursul anului trecut, ducand capitalizarea de piata a companiei la 37,18 miliarde de dolari (aproape 28 de miliarde de euro). In noiembrie anul trecut, un memoriu intern intrat ulterior in posesia Wall Street Journal vorbea despre o incapacitate a companiei de a se concentra pe afacerile sale de baza si aducea in discutie o restructurare a managementului si o reducere cu pana la 20% a numarului de angajati, ajuns atunci in jur de 11.000. „Avem un strat subtire de investitii imprastiate peste tot ce facem, ca untul de arahide, si nimic pe care sa ne axam in special“, scria acolo vicepresedintele Brad Garlinghouse.

     

    Google. Capitalizarea bursiera a Google, ajunsa la 21 iunie la 160,17 miliarde de dolari (aproape 120 de miliarde de euro), probabil ca nu-i va impresiona prea tare pe cei ce cred in continuare ca actiunile Google sunt supraevaluate. Dar compania are o forta financiara imposibil de subestimat: anul trecut a avut venituri de 10,6 miliarde de dolari (in crestere cu peste 70% fata de 2005) si un profit net de 3 miliarde, in crestere cu 110%. Si numarul angajatilor a crescut cu aproape 88%, la 10 milioane, iar bugetul de investitii a ajuns la aproape 10 miliarde de dolari, fata de numai 1,6 miliarde in 2004. In aceste conditii, este explicabil de ce aproape in orice zvon/stire despre un site ori o institutie de media care s-ar putea vinde apare aproape reflex si numele Google: mai nou a aparut inclusiv in legatura cu Dow Jones, grupul de media ravnit de magnatul Rupert Murdoch, si chiar si in legatura cu Apple.

     

    PUBLICITATE

     

    Yahoo. Sistemul de publicitate al Yahoo! pe cautarea online a fost introdus in 2003, odata cu compania Overture, care l-a lansat. Overture daduse in judecata Google pentru sistemul AdWords, pe motiv de incalcare a patentului, iar dupa ce Yahoo! a preluat Overture, Google a cazut de acord sa cedeze 2,7 milioane din actiunile sale catre Yahoo!, in schimbul obtinerii dreptului de a folosi patentul aflat in litigiu. Ironia face insa ca Panama, noua tehnologie de cautare lansata in primele luni ale lui 2007 de Yahoo! cu scopul de a ameliora vanzarile de publicitate (vom vedea cu ce rezultate: deocamdata, pe primul trimestru, compania a anuntat o scadere de profit cu 11%), a imprumutat ea insasi din ideile Google (e vorba de ierarhizarea reclamelor in pagina nu numai dupa pretul scontat de advertiseri pentru numarul de clicuri, ci si pe baza probabilitatii reclamelor de a atrage clicuri).

     

    Google. La jumatatea lui 2006, Google concentrase deja 45% din toate veniturile din publicitatea pe motoarele de cautare in SUA, fata de 37% cu un an in urma (si fata de circa 18% pentru Yahoo!). Analistii au atribuit o astfel de crestere rapida abilitatii Google de a promova sistemul de publicitate AdWords, dar si faptului ca sistemul isi autoalimenteaza eficienta, intrucat genereaza informatii utile pentru clientii de publicitate despre varsta, sexul sau veniturile vizitatorilor. Nu la fel de sigura pare insa si cresterea pe cele mai noi segmente abordate: firma de consultanta Cherry Hill Research a constatat ca la plasarea de reclame in pagini care nu-i apartin, ca de pilda ale bloggerilor, marja de profit a Google nu trece de 10-20% (fata de 60% pentru propriile pagini de cautare), nu numai din cauza impartirii castigului cu proprietarii, ci si din cauza dificultatii de a plasa reclame realmente relevante pentru cititorii acelor pagini.

  • ASA DA, ASA NU

    Reguli de urmat, reguli de evitat. Sunt peste tot, in carti, in reviste de specialitate, in discursuri: cum trebuie sa fie un manager, ce trebuie sa faca, ce nu trebuie sa faca.

     

    Un manager de succes trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati majore: inteligenta, buna pregatire profesionala, bun psiholog, bun organizator, capacitate de efort ridicata, calm si rezistenta la stres, autoritate autentica, consecventa. Regulile ar fi: cunoasterea businessului, a resurselor umane, a structurii organizatorice si a modului de functionare a acesteia, alegerea oamenilor-cheie pentru transmiterea comenzilor, definirea permanenta a planului de actiune, urmarirea realizarii sarcinilor. Ce trebuie sa evite: sa fragmenteze organizatia, sa dea senzatia ca nu se bazeaza decat pe oamenii-cheie, sa incurajeze manifestarile de grup, sa actioneze haotic si contradictoriu, sa revina des asupra masurilor. – Ion Nestor

     

    Pasiunea de a invata este elementul cel mai important. – Calin Fusu

     

    Sunt atat de multe carti care dau mii de reguli pentru a deveni manager de succes, dar consider ca pentru a  avea in general succes trebuie sa te acordezi cu mediul, cu pregatirea si cu asteptarile pe care le ai. Poti avea succes intr-o companie sau ramura si esec in alta. Din acest motiv, pentru a fi un manager de succes trebuie sa iti clarifici obiectivele, indicatorii de masurare, timpul si locul. Si sa nu uiti ca pe tot acest drum ai si o viata personala. De evitat monotonia, automultumirea, introspectia excesiva in detrimentul analizei mediului inconjurator, lipsa de atentie la detalii, inconsecventa. – Sorin Stoica

     

    Nu cred intr-o formula general-valabila care duce la deznodamantul fericit – manager de succes. Cred insa ca pentru a fi un bun lider trebuie mai intai de toate sa vezi ce anume vrei pentru compania ta, ce asteptari are echipa care te inconjoara de la deciziile tale. Cred ca trebuie sa vezi intotdeauna lucrurile pornind de la chestiunile marunte, de finete, pana la cele de amploare. Trebuie sa fii muncitor, vizionar, bun ascultator, ferm, serios si, nu in ultimul rand, sa stii sa recunosti cand gresesti sau macar sa iti dai seama ce greseli faci si sa le corectezi. – Adrian Mircioiu

     

    ConstruieSte numai afaceri in care crezi, in domenii care te pasioneaza, cauta situatii win-win in permanenta, alege oameni cu care rezonezi, consulta-i permanent, fii perfectionist si perseverent. Pericolele sunt relaxarea, renuntarea la elanul pe care l-ai avut in primii ani, imposibilitatea de a invata ca trebuie sa delegi, rezistenta la schimbare, mai cu seama in conditiile in care tehnologiile si modul de lucru se schimba atât de mult de la an la an. Si nu in ultimul rând lipsa de rabdare, pentru ca apar momente când trebuie sa mai faci si sacrificii pentru bunul mers al lucrurilor pe termen lung.  – Daniel Guzu

     

    SA comunici uSor si eficient cu oamenii, sa fii organizat, riguros, sa incerci sa dobandesti cat mai multa experienta personala, sa fii curios, sa nu iei decizii din impuls, dar sa-ti asculti instinctele. – Cristian Nacu

     

    Trebuie sa iti placa ceea ce faci, sa angajezi oamenii cei mai buni, sa fii in permanenta deschis la schimbarile survenite pe piata si sa anticipezi miscarile pietei sau ceea ce tu insuti ai putea genera ca miscare pe piata, sa ai buna dispozitie si umor. De evitat opusul acestora. – Adrian Bulboaca