Tag: arta si societate

  • Ce spune fotografia despre noi?

    “Mediafax Foto – Best of 1990-2011” este mai mult decat un album de fotografie. Este o adevarata calatorie in timp, care te transporta in primele clipe ale Romaniei eliberate, purtandu-te apoi prin momentele dificile de tranzitie, dar si prin vremuri mai bune si evenimente-prilej de mandrie sau de speranta.

    Imaginea, alaturi de sute de alte fotografii, este inclusa in editia de anul acesta a albumului “Mediafax Foto – Best of 1990-2011” si poate fi achizitionata online, la pretul de 99,99 de lei, de la aceasta adresa.

  • Mediafax Foto lansează albumul de fotografie “Best of 1990 – 2011”

    În plus faţă de ediţiile anterioare, care au reunit cele mai reuşite fotografii ale ultimilor ani, “Mediafax Foto – Best of 1990-2011” cuprinde lucrări din întreaga perioadă de după 1990 şi este “un recurs la istorie şi, totodată, o selecţie de referinţă pentru profesionişti”, spune Cristi Dimitriu, director editorial Mediafax Group.

    Albumul îşi poartă privitorul într-o adevărată călătorie în timp, transportându-l în primele clipe ale României eliberate, purtându-l apoi prin momentele dificile de tranziţie, dar şi prin vremuri mai bune şi evenimente-prilej de mândrie sau de speranţă. Volumul readuce în lumină evenimentele din ţară şi din afară, cu impact major asupra României în perioada 1990 – 2011, şi spune povestea noastră, de la deschiderea graniţelor la deschiderea minţilor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • „Povestiri cu Pat Hobby”, Polirom (traducere şi note de Alexandra Coliban)

    Cele şaptesprezece povestiri cu Pat Hobby sunt inspirate din experienţele lui F. Scott Fitzgerald de pe vremea când lucra pentru Universal Studios.

    Pat Hobby, scenarist la Hollywood, trăieşte într-o săracie lucie în ciuda succesului pe care l-a avut în epoca filmului mut. Viaţa i se reduce la alcool, cinism şi o continuă hoinăreală în preajma studiourilor. Majoritatea poveştilor îl descoperă falit, mai tot timpul implicat în mărunte intrigi financiare sau având legătură cu mult dorita apariţie pe genericele filmelor. În “Povestiri”, cititorii vor merge pe urmele lui Pat Hobby, vor putea afla care este dorinţa de Crăciun a acestuia, dar şi care este secretul lui. Întâmplările descrise în acest volum sunt pline de umor şi de nostalgie faţă de începuturile cinematografului american, înainte să devină o industrie, cum susţine, cu amărăciune, protagonistul.

    de MĂDĂLINA CERBAN

  • Salvarea Pamantului vine pe intuneric

    A fost mai intai o idee lansata in 2007 la antipozi si care
    presupune stingerea luminii timp de o ora, intr-o zi anume. In
    2010, timp de o ora, 115 tari s-au cufundat voit in intuneric,
    printre care si Romania, unde la sfarsitul lunii martie 27 de orase
    au marcat Earth Hour. In Bucuresti, la ora 20,30 s-a stins lumina
    la Palatul Parlamentului, Ateneul Roman, Opera Romana, Teatrul
    National, Muzeul National de Arta, precum si in zeci de sedii de
    companii. Fiecare tara are un ambasador care promoveaza
    evenimentul, iar unul dintre cei mai faimosi a fost ursul panda Mei
    Lan, care a stins lumina din orasul sau natal Chengdu, primul oras
    din China implicat in campanie.

    Earth Hour este doar unul dintre evenimentele ecologiste de
    amploare organizate dupa Forumul Economic de la Davos din 2007,
    cand s-a vrut sa se dea un start oficial cursei pentru salvarea
    mediului.
    Este adevarat ca mult trambitatul summit de la Copenhaga de anul
    trecut, care si-a propus sa ia masuri de combatere a schimbarilor
    climaterice, s-a incheiat cu un acord de compromis, nu cu marile
    schimbari dorite de cei ce se tem de incalzirea globala. Sefi de
    stat din SUA, China sau Uniunea Europeana au convenit ca incalzirea
    globala ar trebui limitata la 2 grade Celsius, dar fara a stabili
    modalitati concrete. Nu s-a ajuns nici la o lista a tarilor care
    urmeaza sa cotizeze la fondul de combatere a incalzirii globale
    pentru statele sarace (fond care, pe hartie, va ajunge la 100 de
    miliarde de dolari pana in 2020). Forumul incepuse cu planuri mari
    – reducerea cu 25% pana la 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera
    pana in 2020, dar mai multe state, printre care si China, s-au
    opus, pe motiv ca le va fi afectata dezvoltarea economica.

    Intre timp, cercetarile arata ca nivelul marilor si oceanelor a
    crescut considerabil in ultimii 13 ani, iar suprafata de gheata si
    de zapada care acopera cei doi poli ale Terrei s-a restrans
    vizibil. Studiile estimeaza ca temperaturile vor creste cu 5 grade
    Celsius pana la sfarsitul secolului, aducand dupa ele migrari in
    masa, razboaie si foamete.

    Dincolo de interesele puterilor economice si ale companiilor,
    pentru care tema ecologista este uneori numai un subiect ce trebuie
    bifat in programul de marketing, in tarile cu traditie “verde” s-au
    dezvoltat proiecte vizandu-l direct pe consumatorul-poluator, mai
    exact incercand sa-i inoculeze ideea ca salvarea planetei depinde
    de fiecare. Iar celor care raman impasibili la filmele sau
    reclamele cu ursi polari sau panda amenintati de schimbarile
    climatice li se sugereaza macar ca a fi eco este “cool”.

    Si in Romania au inceput sa apara astfel de idei. Anul acesta,
    casa de productie Verdecrud Media si The Light Cinema Liberty
    Center, impreuna cu Ministerul Mediului si Padurilor, Ministerul
    Educatiei si o serie de companii partenere, au lansat un proiect
    denumit Revolutia Eco. “In primul rand ne-am propus sa schimbam
    atitudinea tinerilor prin desfasurarea unor activitati de educare
    si constientizare asupra problemelor mediului. Educatia ecologica
    primita in familie, in scoli, in diverse evenimente trebuie
    ridicata la un nivel mult mai inalt”, sustine Daniela Apostol,
    manager de proiect.

  • Cum a ajuns Centrul Istoric noul pol al distractiei din Bucuresti

    Daca se poarta ca exploratorii din vechime si inchide ochii la
    urateniile din stanga si din dreapta, pastrandu-si neatinsa
    nadejdea ca va ajunge la liman, trecatorul care umbla prin centrul
    vechi al Bucurestiului are toate sansele sa dea de ceea ce-si
    doreste. In zona renovata a Centrului Istoric barurile,
    restaurantele si bistrourile rasar unele dupa altele: un publicitar
    roman a deschis saptamana trecuta un restaurant cu specific
    frantuzesc, un irlandez a inaugurat, tot atunci, un restaurant cu
    mancare italieneasca si nume de dandy roman, iar niste lituanieni
    au facut, cu o zi inainte, prima petrecere in pubul lor
    irlandez.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Afacerea “Alice in Tara Minunilor”

    Despre scenariul productiei “Alice in }ara Minunilor” parerile
    sunt impartite. Criticii spun ca este prea Tim Burton ca sa fie
    poveste si prea poveste ca sa fie Tim Burton, iar fanilor le place
    totul la productia Disney, chiar si latura feminista a unei Alice
    supererou/femeie de afaceri din final. |nsa indiferent de ce parte
    a baricadei se afla, toti admit ca scenografia este incredibila,
    iar costumele realizate de compania italiana Tirelli Costumi ar
    merita un Oscar. De altfel, Tirelli are deja la activ 14 Oscaruri
    si a realizat costumele din “Cheri”, “Varsta inocentei” sau “Maria
    Antoaneta”, printre altele.

    Disney nu putea, asadar, sa rateze un astfel de avantaj – o lume
    de basm, colorata, dar gotica, cu accente de steampunk, atmosfera
    victoriana si personaje celebre. Povestea lui Alice a fascinat
    generatii intregi, iar noua interpretare a lui Burton aducea un nou
    gen de public, la care lumea de basm a lui Disney ajunge mai greu.
    Planul de marketing a fost pus cap la cap cu mult timp inainte de
    lansarea din martie a filmului, care avea sa aduca 116,3 milioane
    de dolari numai in weekendul de lansare.

    |nca de anul trecut, pe pagina de You Tube a Disney Living
    circula un filmulet cu imagini de la Alice in Wonderland Tea Party,
    o scenografie amenajata de Disney Consumer Products (compania de
    merchandising a Walt Disney Company) la Magic Marketplace, unul
    dintre cele mai importante targuri de moda. Totul pregatea
    publicul, dar mai ales achizitorii din companii (pentru ca era
    vorba despre un eveniment business-to-business) pentru a face
    cunostinta cu stilul Wonderland. Acrobati, decoruri avangardiste,
    machiaj eclectic, costume nebune si multe palarii, toate au fost
    aranjate in asa fel incat lumea Alice sa fie “the new black”.

  • Cand Galileo Galilei ajunge superstar

    Cand Muzeul de Stiinta din Florenta a intrat in renovare si a
    decis sa organizeze un turneu cu exponatele cele mai de pret,
    brandul italian de orologerie Officine Panerai a devenit sponsorul
    principal al intregii initiative. Se stie ca brandurile orologere
    pun mare pret pe traditie, iar companiile nu rateaza ocazia de a-si
    asocia numele cu initiative culturale. Vedetele “turneului” sunt
    singurele doua telescoape din lume folosite de Galileo Galilei,
    parintele stiintei moderne. Asa ca, in anul astronomiei (cum a fost
    declarat 2009 in cinstea implinirii a 400 de ani de la descoperirea
    telescopului astronomic), Officine Panerai a calatorit la Beijing
    si Philadelphia alaturi de instrumentele care au schimbat lumea
    stiintei, iar pana ianuarie a poposit la Stockholm.

    Firma italiana este doar una dintre cele care si-au asociat
    numele cu stiinta si cultura. Si este de asteptat ca tendinta sa
    continue, pe masura ce evenimentele de popularizare a stiintei
    devin mai numeroase si mai sofisticate, iar a merge la un muzeu de
    stiinta incepe sa echivaleze cu o forma de divertisment, in care
    secretele universului ajung la publicul larg intr-un ambalaj
    atragator si accesibil.

    Duminica dimineata, muzeul de stiinta NEMO din Amsterdam e luat
    cu asalt de copiii si adultii amatori sa aprofundeze modul cum
    functioneaza lumea: fani de-ai lui Dexter, pasionati de povestea
    laureatului Nobel in economie John Forbes Nash in productia “A
    Beautiful Mind” sau viitori oameni de stiinta. Pe cinci etaje,
    diverse instalatii si masinarii explica totul, de la bulele de
    sapun si cum functioneaza corpul uman pana la fenomene naturale sau
    modul in care au fost construite podurile si cladirile.

    Astfel de locuri exista in orice mare oras din lume. Iar in
    jurul acestor centre sunt organizate ateliere interactive,
    spectacole de teatru “stiintifice”, sunt proiectate filme in sistem
    IMAX si sunt organizate evenimente de popularizare a stiintei.

  • Ce decoratiuni de Craciun se poarta in 2009

    Globuri colorate, luminite, Mos Craciun, reni si oameni de
    zapada – toate definesc imaginea clasica a decoratiunilor de
    Craciun. |nsa bradul de Craciun poate fi privit si din alt unghi:
    combinatiile de culori, materiale si lumini se transforma in
    mesageri ai tendintelor care au marcat stilul de viata in 2009 sau
    in soli ai temelor ce se anunta a fi la moda la anul in
    decoratiunile interioare.


    Click aici
    pentru a vedea care sunt noile tendinte in materie
    de
    decoratiuni de Craciun
    .

    Un tur de sfarsit de an prin marile centre comerciale
    echivaleaza cu o calatorie printre tendintele care s-au conturat in
    2009 si (unele) vor continua si in 2010. La celebrul Harrod’s din
    Londra, totul se invarte in jurul povestii “Vrajitorului din Oz”,
    iar ideea designerilor a fost sa ofere moduri de a descoperi
    confortul psihic al intoarcerii cu gandul la copilarie – un refugiu
    bun, acum de sarbatori, din calea crizei. |n magazinul Globus din
    Geneva (echivalentul elvetian al Galeriilor Lafayette), tema
    victoriana domina Craciunul, semn ca lumea cauta o reapropiere de
    anumite valori traditionale, valori ale stabilitatii, simbolizate
    de acea epoca. Sectiunea dedicata decoratiunilor a fost dominata,
    neconventional, de ornamente din dantela, pene funebre sau globuri
    negre.


    {i in Romania, figurinele si ornamentele de brad schiteaza
    astfel de trimiteri la anumite teme. La Debenhams, “colectia din
    acest an combina elemente traditionale de Craciun (Mos Craciun,
    renii, omul de zapada, bradul) cu elemente semnate de designerii
    din galeria Designers at Debenhams, precum ornamente de brad in
    forma de pantof, geanta, papion sau globuri cu paiete”, spune Ionut
    Vardianu, brand manager al Debenhams. Cu alte cuvinte, o intoarcere
    la confortul copilariei, fara a abandona elementele in voga ale
    momentului. Daca anul trecut culorile populare erau argintiu si
    rosu, in colectia din 2009 apar variatii de violet, grena, auriu
    sau chiar negru, despre care reprezentantii companiei spun ca
    decoreaza perfect un brad argintiu.

  • Anul unu, de fapt zero

    Avem mari preoti, credinta ca lumea se sfarseste “dupa dealul de
    colo”, Cain omorandu-l (in repetate randuri) pe Abel, o dementa
    incrucisare de epoci, cutume si comentarii emancipate sexual, in
    timp ce protagonistii mitraliaza glume de stand-up comedy. Efectul
    e nelinistitor si, desigur, desfiintat de criticii din toata
    lumea.

    Jack Black si Michael Cera sunt Zed si Oh, unul vanator si
    celalalt culegator intr-un pasnic trib ale carui disensiuni interne
    sunt provocate numai de nurii frumoaselor cu podoabe subaxilare
    abundente, doua dintre ele, Maya si Eema, facandu-le mai abitir cu
    ochiul eroilor nostri. Dupa ce mananca din pomul cunoasterii
    binelui si raului si sunt izgoniti din trib, Zed si Oh bifeaza
    capitole bune din Vechiul Testament si sfarsesc, in avalanse de
    glume fara perdea, in Sodoma.

    Daca ai vazut si ti-au placut “movie”-urile, adica Epic Movie,
    Date Movie, Disaster Movie si celelalte, ai toate sansele sa te
    bucuri si de “Anul Unu”, chiar daca filmul se chinuie din greu
    sa-ti provoace o cat de mica tresarire amuzata. Jack Black si
    Michael Cera, acesti Lolek si Bolek preistorici, nu trebuie decat
    sa apara prin zona cu zorzoanele si pieile lor asortate ca sa simti
    bunavointa de a te lasa distrat, dar zecile de poante seci,
    gesturile exagerate, ingrosarile si repetitiile ad nauseam te
    indeparteaza suficient de repede ca sa primesti sfarsitul cu un
    suspin de usurare.


    Momentele bune ale filmului (da, exista) sunt pur verbale, “Anul
    Unu” fiind unul dintre acele filme (“Scoop” al lui Woody Allen e un
    alt exemplu, pastrand proportiile) care dau mai bine pe hartie
    decat pe ecran. Glumele sexuale ale marelui preot, comentariile
    (foarte conectate la mileniul trei) ale lui Oh despre relatiile
    dintre barbati si femei sau despre realitatile socante ale
    vremurilor, reactiile emancipate ale personajelor feminine si asa
    mai departe ar fi sunat mult mai bine ca fragmente dintr-un program
    de stand-up comedy decat printre obiecte de recuzita ieftine,
    machiaje exagerate si decoruri incropite in curtea din spate a
    vreunui studio obscur. Desi recomandat de intreaga trupa a lui
    Apatow, filmul nu a reusit, in doua luni de la lansare, sa-si
    acopere bugetul de 60 de milioane de dolari.