Ca sa coboram in graba pe Pamant, va vestim ca totul aici are un
pret: impromptu-ul brancusian costa 20.000 de euro.
Tablourile prezente in expozitia “Les Artistes roumains et l’Ecole
de Paris”, deschisa pana la 31 ianuarie 2011 la galeria Colors Art,
apartin unor nume de referinta ale picturii romanesti si, fara sa
fie capodopere, ilustreaza un stil caracteristic sau un moment
semnificativ de creatie, ceea ce le indrituieste preturile, uneori
foarte indraznete (iata doar cateva exemple: Marcel Iancu, 60.000
de euro, Victor Brauner – 18.000, Jacques Hérold – 15.000).
Detalii pe
Ziarul de Duminica.
In anul 2005, topul celor mai scumpe 10 picturi vandute la
licitatiile de arta era clar dominat de Nicolae Grigorescu. De la
33.000 la 60.000 de euro, Grigorescu era pe opt pozitii ale
topului. Pe locul trei se strecurase un Tonitza, “Nud vazut din
spate”, iar pe cinci, un Andreescu de referinta, “Cap de tarancuta
cu tulpan galben”.
Topul din 2007 mai pastra doar patru picturi ale artistului, de
la locul trei in jos, iar pana in 2010 s-a croit o alta ordine a
celor mai scumpe zece picturi, care incepe cu Camil Ressu. Tonitza,
Ressu, Tuculescu, Stefan Luchian, Marcel Iancu, Petrascu, chiar
Mützner s-au licitat pana la sume greu de imaginat cu doar 2-3 ani
in urma.
Detalii pe
Ziarul de Duminica.
Ceea ce candva ar fi parut de domeniul fantasticului s-a
petrecut recent, atunci cand un grup de entuziasti format din Steve
Daniels, John Oates si Lester Haines a creat avionul de hartie pe
care l-a lansat in spatiu cu ajutorul unui balon cu heliu.
Neobisnuitul avion a urcat pana la circa 30.000 de metri, de unde a
coborat incet, inregistrandu-si cu o camera coborarea.
Alt entuziast, artistul Frank Bölter, s-a aventurat de data aceasta
pe Tamisa intr-o barcuta de hartie la a carei confectionare fusese
ajutat de public. Ambarcatiunea a fost denumita To The World’s End,
iar lansarea sa la apa a fost un eveniment in cadrul expozitiei de
arta Drift10 de la Londra. Lucrarile incluse in expozitie au fost
expuse pe malurile raului care traverseaza capitala
britanica.
Asemenea incercari par sa sustina punctul de vedere al unor
specialisti in domeniul hartiei care sustin ca aceasta, daca este
proiectata cum trebuie, poate fi un material rezistent, ieftin,
utilizabil si la altceva decat tiparituri, fie ele publicatii sau
bani. Si intr-adevar, in ultima vreme hartia a devenit material
pentru izolarea locuintelor, pentru piese de mobilier, opere de
arta si chiar articole de imbracaminte. Sa nu uitam nici lucrarile
de arta: un designer din Los Angeles, Jeff Nishinaka, este cunoscut
pentru sculpturile sale din hartie (foto) inalte de pana la sase
metri, pe care le expune in magazine mari, ca Galeriile Lafayette
din Paris.
Utilizarea hartiei ca material in industria modei s-a inregistrat
pentru prima oara in 1966, atunci cand Scott Paper Company din SUA
a lansat o rochie din hartie igienica si servetele, pusa in vanzare
la pretul de 1,25 dolari bucata, iar cele jumatate de milion de
rochii disponibile s-au vandut repede. Au urmat si alte rochii
confectionate total sau partial din hartie, spre deliciul
colectionarilor din ziua de azi, care platesc mii de dolari pe un
exemplar din acele vremuri.
Rochia de hartie a recidivat anul acesta la Saptamana Modei
Ecologice de la New York (New York Green Fashion), cand creatorul
Gary Harvey a prezentat una confectionata din exemplare din
Financial Times.
In premiera, pentru aceasta a 4-a editie a Noptii albe a
galeriilor, au fost puse la dispozitia publicului si biciclete
pentru turul nocturn al expozitiilor, asa incat Capitala va fi
invadata pentru o noapte de roti sprintene si ghidoane
colorate.
Aflati mai multe pe www.zf.ro.