Se incadreaza in curentul verde in plina manifestare peste tot si pot fi transformate in muzee in aer liber: intersectiile cu sens giratoriu, rebotezate rotonde, au devenit in ultimii ani o moda in designul urban. O calatorie prin Europa inseamna nenumarate momente de cumpana, in care nu stii daca sa virezi la dreapta sau la stanga ca sa alegi drumul cel bun dintre sutele de autostrazi si drumuri nationale. Iar o aventura cu masina fara GPS a devenit o piatra de incercare chiar si pentru cel mai iscusit sofer. Vocea GPS-ului devine atat de familiara, incat ajungi sa ii cunosti obiceiurile si cuvintele preferate: nu poate fi trecuta cu vederea frecventa cu care rosteste roundabout, ceea ce in romana s-ar traduce prin rotonda. Adica acea intersectie cu sens giratoriu al carei centru este dominat de un cerc si unde cel care patrunde trebuie sa dea prioritate.
Rotondele au fost imaginate ca un reper de trafic care le economiseste soferilor timp important petrecut pe drum, atunci cand asteapta ca semaforul sa se faca verde; de aceea sunt pe placul ecologistilor, care calculeaza ca de aici se naste o economie de energie pentru semafoare. Dincolo de aspectele practice, multe rotonde au ajuns pretext pentru expunerea artei in aer liber – lucrari de design, monumente clasice sau realizari ale artistilor moderni. Costul construirii unei rotonde poate incepe de la 200.000 de euro in cazul intersectiilor simple si poate depasi 2 milioane de euro pentru constructiile mai complicate, care includ si o creatie de design sau amenajarea unei gradini.
Prima intersectie cu sens giratoriu din Europa a fost realizata la Paris la inceputul secolului trecut de catre Eugene Henard, arhitectul orasului, si a avut in prim-plan Arcul de Triumf. Nu numai ca este cea mai veche din lume, dar este o piatra de incercare pentru orice sofer, avand in vedere ca Arcul este inconjurat de 8 benzi. Numarul enorm de masini care parcurg intersectia in fiecare zi a dat nastere la mituri. Astfel, se spune ca un turist american s-a trezit prins in interior si pentru ca nu a reusit sa schimbe banda, a fost nevoit sa conduca in cerc pana a ramas fara benzina. Tot in aceeasi perioada, William Phelps Eno construia Columbus Circle din New York, prima astfel de intersectie din Statele Unite.
Sistemul inventat la inceputul secolului trecut avea un mare neajuns: cei aflati in intersectie trebuia intotdeauna sa dea prioritate masinilor venite din partea dreapta, ceea ce ducea la aglomerarea intersectiei si inevitabil la accidente.
Astfel, in anii 50, in Marea Britanie s-a inventat conceptul de rotonda moderna care presupunea ca aceia care intrau in intersectie sa acorde prioritate masinilor din rond. Sistemul a fost adoptat si de celelalte state din Europa incepand din 1980. Continentul american a fost initial reticent, mai ales dupa celebrul episod de desene animate in care familia Simpson, aflata in vizita in Marea Britanie, s-a invartit minute bune in cerc pentru ca nu reusea sa gaseasca iesirea potrivita din aceasta intersectie noua pentru ei. Recent insa si Statele Unite, si Canada au preluat sistemul, care s-a dovedit un succes pentru ca a descongestionat traficul.
Atunci cand constructia rotondelor a inceput, multi s-au declarat ingrijorati, spune Tom Adriance, responsabil pentru administrarea traficului la municipalitatea din Malta, un oras din statul New York unde au fost construite cinci rotonde si alte sapte sunt in proiect. E ceva nou si oamenii sunt un pic nervosi. Dar pe masura ce se vor obisnui vor realiza avantajele. Traficul este mai fluent si foarte rar apar congestii. Cine isi doreste sa astepte trei minute pana sa se schimbe culoarea semaforului?, declara Adriance despre proiectul de 16 milioane de dolari (aproape 12 milioane de euro).
Principiul cedeaza la intrarea in intersectie a devenit lege in Marea Britanie in 1966, unde au fost construite sute de rotonde. Cel mai ambitios program a inceput in orasul Milton Keynes, unde dupa ideile urbanistului Melvin Webber au fost construite 130 de rotonde, din care numai cinci semaforizate. Sistemul s-a dovedit a fi atat de popular, incat rotondele figureaza in logo-ul folosit de orasul Milton Keynes pentru cea de-a 40-a aniversare, iar in slogan Roundabout 40 and still in love.
Designul rotondelor moderne s-a rafinat in ultimii ani. Unghiurile de intrare au fost largite si au fost adaugate elemente care incetinesc traficul. La ora actuala, conform The Economist, Franta are 20.000 de rotonde moderne, Australia 15.000, Marea Britanie 10.000, iar Statele Unite 1.000. Iar odata rezolvata problema traficului, rotondele au inceput sa-si gaseasca si alte foloase, fiind nu de putine ori amenajate ca niste muzee in aer liber. Intr-o rotonda din Belfast este programata pentru 2008 inaugurarea unei structuri de 45 de metri inaltime in forma de floare salbatica. Semnat de artistul Ed Carpenter, proiectul se va afla in centrul unei inter-sectii de drumuri importante din vestul orasului si va fi vizibil de la cativa kilometri distanta. Carpenter, care a avut un buget de 400.000 de lire sterline (peste 590.000 de euro), sustine ca a imaginat floarea ca simbol al viitorului.
Si in Franta au aparut obiecte de design in mijlocul intersectiilor. De exemplu in regiunea Landes, cunoscuta ca un centru industrial, la tot pasul dai peste ro-tonde care spun povestea industriei respective. Astfel, in zona Chalosse, unul dintre cele mai importante centre de productie de mobila din regiune, a fost imaginata o structura care atrage atentia de la distanta: un scaun de 10 metri inaltime si cinci metri lungime apare brusc pe un drum din vestul orasului Hagetman.
Francezii au expus si istoria, si miturile in intersectii. In trecut, Landes era o regiune mlastinoasa, cu turme imense de oi. Pentru a putea trece peste locurile noroioase, ciobanii mergeau pe catalige. Pe masura ce terenurile au fost curatate, ciobanii pe catalige au disparut, insa au ramas prezenti in cantecele si dansurile locului – iar intr-una dintre rotondele din zona a fost instalata o sculptura imensa care reprezinta un cioban pe catalige.
Spania este o alta destinatie care atrage atentia prin aranjamentele la drumul mare. Daca francezii si britanicii au ales constructii din lemn sau metal, spaniolii au speculat vegetatia specifica zonei. In regiunea Tarragona, rotondele par niste gradini botanice in miniatura, dominate de palmieri si ananasi si asezonate cu leandru si alte flori mediteraneene. Vegetatia este atat de deasa, incat poti uiti ca te afli intr-o intersectie si ca trebuie sa cedezi trecerea.