BusinessMagazin

Tag: ARPIM

  • ARPIM: Peste 1,2 miliarde lei diferenţă între bugetul alocat şi nevoile de tratament ale pacienţilor

    Bugetul alocat medicamentelor în România, în prezent, este în valoare de 6 miliarde lei şi este calculat la nivelul consumului de medicamente din anul 2011, în condiţiile în care, în ultimii trei ani, numărul pacienţilor români si implicit nevoia acestora de a se trata a crescut cu peste 20%, se arată într-un comunicat al ARPIM.

    Astfel, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene – OECD Health Data 2014, citat de Asociaţie, România se află printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte bugetul alocat medicamentelor, de 216 euro/locuitor, faţă de media europeană de 350 euro/locuitor.

    De asemenea, există o diferenţă foarte mare şi între sumele alocate sănătăţii în România comparativ cu alte ţări europene. Astfel, România, cu doar 753 euro/locuitor, se află pe ultimele locuri, alături de Macedonia şi Turcia, în timp ce pe primul loc la acest capitol se află Olanda, care alocă 3.829 euro/locuitor, urmată de Danemarca – 3.528 euro/locuitor şi de Luxembourg – 3.437 euro/locuitor.

    “Subfinanţarea bugetului alocat pentru medicamente este, în prezent, una dintre cele mai grave probleme ale sistemului de sănătate. România a ajuns să fie printre primele ţări din Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze evitabile şi printre ultimele ţări când vine vorba de speranţa de viaţă. Alocarea procentuală din PIB pentru sănătate trebuie să crească într-un ritm constant de la 4% cât este acum, astfel încât să poată atinge media europeană de 6,5%. Doar în condiţiile unei finanţări corecte şi raportate la nevoile reale ale pacienţilor români, sistemul românesc de sănătate le va putea oferi acestora acces permanent la servicii medicale corecte şi medicamente moderne”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM.

    ARPIM este organizaţia care susţine obiectivele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice româneşti.

    Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbott, Abbvie, Alcon, Amgen, Angelini Pharmaceuticals, Astellas Pharma, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie A. Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis Pharma Services Romania, Novo Nordisk Farma, Pfizer, Sanofi Aventis, Servier Pharma, Takeda Pharmaceuticals, UCB Pharma, Vifor Pharma.

  • ARPIM: Peste 1,2 miliarde lei diferenţă între bugetul alocat şi nevoile de tratament ale pacienţilor

    Bugetul alocat medicamentelor în România, în prezent, este în valoare de 6 miliarde lei şi este calculat la nivelul consumului de medicamente din anul 2011, în condiţiile în care, în ultimii trei ani, numărul pacienţilor români si implicit nevoia acestora de a se trata a crescut cu peste 20%, se arată într-un comunicat al ARPIM.

    Astfel, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene – OECD Health Data 2014, citat de Asociaţie, România se află printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte bugetul alocat medicamentelor, de 216 euro/locuitor, faţă de media europeană de 350 euro/locuitor.

    De asemenea, există o diferenţă foarte mare şi între sumele alocate sănătăţii în România comparativ cu alte ţări europene. Astfel, România, cu doar 753 euro/locuitor, se află pe ultimele locuri, alături de Macedonia şi Turcia, în timp ce pe primul loc la acest capitol se află Olanda, care alocă 3.829 euro/locuitor, urmată de Danemarca – 3.528 euro/locuitor şi de Luxembourg – 3.437 euro/locuitor.

    “Subfinanţarea bugetului alocat pentru medicamente este, în prezent, una dintre cele mai grave probleme ale sistemului de sănătate. România a ajuns să fie printre primele ţări din Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze evitabile şi printre ultimele ţări când vine vorba de speranţa de viaţă. Alocarea procentuală din PIB pentru sănătate trebuie să crească într-un ritm constant de la 4% cât este acum, astfel încât să poată atinge media europeană de 6,5%. Doar în condiţiile unei finanţări corecte şi raportate la nevoile reale ale pacienţilor români, sistemul românesc de sănătate le va putea oferi acestora acces permanent la servicii medicale corecte şi medicamente moderne”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM.

    ARPIM este organizaţia care susţine obiectivele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice româneşti.

    Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbott, Abbvie, Alcon, Amgen, Angelini Pharmaceuticals, Astellas Pharma, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie A. Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis Pharma Services Romania, Novo Nordisk Farma, Pfizer, Sanofi Aventis, Servier Pharma, Takeda Pharmaceuticals, UCB Pharma, Vifor Pharma.

  • Care este bugetul necesar pentru plata medicamentelor în intervalul 2010-2013

    “Începând cu facturile primite de la jumătatea lunii martie, acestea vor trebui plătite la 60 de zile, în loc 240-300 de zile, cum sunt plătite acum, conform directivei plăţilor întârziate a Uniunii Europene. Bugetul Sănătăţii a fost în 2012 de 24 de miliarde de lei, respectiv 3,9 la sută din PIB. Potrivit domnului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în 2013 se estimează o creştere bugetară de aproape 30 la sută, adică 31,2 miliarde de lei (5 la sută din PIB), ceea ce însemnă cu 7,2 miliarde în plus”, a spus directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu.

    Potrivit lui Zaharescu, valoarea medicamentelor consumate şi neplătite până acum se ridică la şase miliarde de lei din consumul anului 2012 şi 0,3 miliarde de lei din consumul lui 2010, ceea ce înseamnă în total 6,3 miliarde de lei, cu terrmen de plată de 300 de zile.

    “Directiva plăţilor întârziate nu va impune scurtarea acestei perioade de 300 de zile. Banii vor fi plătiţi la scadenţă în 2013, fiind vorba de achitarea sumelor din 2012 şi 2010, dar, la care se adaugă 60 de zile începând cu facturile de la 1 aprilie. Este vorba despre 6,3 miliarde de lei, la care se adaugă 4,3 miliarde de lei, în total bugetul pentru aceste plăţi trebuie să fie de 10,6 miliarde de lei. Ministrul Sănătăţii a anunţat că în 2013 ar putea plăti 3,5 miliarde de lei, ceea ce pentru noi ar însemna un pas important”, a mai spus Zaharescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce lecţie trebuie să învăţăm din scandalul morfinei

    “Să închizi o companie cu 15 oameni nu e o tragedie la fel de mare cu cea a uneia cu producţie industrială”, spune Dragoş Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, care grupează 14 companii ce contribuie anual cu 1,5% din PIB şi asigură 8.000 de locuri de muncă directe şi alte 15.000 indirecte. Şeful genericelor face trimitere la motivaţia din spatele suspendării activităţii importatorului de morfină Mundipharma, respectiv introducerea taxei clawback, prin care producătorii de medicamente plătesc diferenţa dintre bugetul alocat de stat şi consumul real.

    Menţinerea taxei clawback în forma actuală poate avea consecinţe economice şi sociale grave, în primul rând pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente sau limitând accesul populaţiei la medicamente cu preţuri rezonabile, cât şi pentru companiile producătoare de medicamente generice”, susţine Damian. Potrivit producătorilor, în forma actuală, taxa este “injustă şi ilegală” pentru că are ca bază de impozitare preţul de raft, care include adaosul distribuitorului, adaosul aplicat de farmacii şi TVA. Decizia importatorului Mundipharma s-a bazat pe înăsprirea considerabilă a condiţiilor de desfăşurare a activităţii pe piaţa farmaceutică românească, pe creşterea considerabilă a expunerii la riscuri financiare, precum şi pe creşterea nesustenabilă a nivelului de taxare.

    Mai concret, cauzele care au determinat această decizie au fost: perioada de peste cinci ani de când listele de medicamente compensate şi gratuite nu au fost completate cu molecule noi, preţurile impuse la nivel minim european, referenţierea preţurilor produselor originale la cele generice, introducerea pe listele de gratuite şi compensate a unor produse care, deşi nu se află la dispoziţia reală a pacienţilor, au avut ca efect creşterea coplăţii suportate în fapt tot de către companie, prelungirea termenelor de încasare a banilor de către producători la peste 300 de zile şi în final taxa clawback, se arată în motivaţia transmisă de Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Cele mai expuse riscului dispariţiei ar fi, pe de-o parte, medicamentele foarte ieftine, pe care producătorii le retrag din cauza profiturilor neglijabile pe care le aduce comercializarea lor, dar şi doctoriile companiilor extrem de nişate, similare unor companii precum Mundipharma, caz în care s-ar putea crea din nou minusuri de aprovizionare în farmacii şi spitale, până la înlocuirea cu produse similare. Per total e vorba de 30-40 de medicamente care nu mai sunt aduse la noi în România şi alte zeci de oncologice ieftine care ar urma să dispară. Dintre moleculele care lipsesc din piaţă fac parte dactinomicina, vinblastina, dacarbazina, vincristina şi eutiroxul, destinate tratamentelor oncologice la scară largă. “Medicamentele pentru boli cronice nu sunt afectate de termenele de plată lungi, însă multe din ele dispar prin exporturi paralele, dat fiind că România are cele mai mici preţuri din UE”, adaugă Damian.

    De cealaltă parte, autorităţile spun că vina e în altă parte, iar piaţa e liberă, aşa că nemulţumiţii pot pleca oricând. “Oriunde în Europa o firmă poate să retragă anumite medicamente de pe piaţă. Nu poate fi sancţionată pentru acest lucru, statul nu poate interveni. CNAS nu are niciun contract cu producătorii, singurele contracte sunt cu farmaciile”, spunea şeful Casei de Asigurări, Lucian Duţă, negând practic argumentele producătorilor: ” Firmele nu au anunţat că pleacă din cauza plăţilor întârziate şi nu există niciun semnal că ar pleca de pe piaţa din România din cauza clawbackului”. Dacă Duţă neagă vehement plecarea vreunei companii, situaţie ce-i drept puţin probabilă în următoarele luni, dat fiind potenţialul ridicat al consumului pe piaţa locală, minis-trul sănătăţii nu a văzut nicio criză. Sau dacă a văzut-o, a fost “artificială şi falsă”. În cazul morfinei existau alternative, spune ministrul, fără să înţeleagă de ce medicii nu au identificat în timp util celelalte opţiuni de tratament. Una peste alta, producătorii spun că investiţii de sute de milioane de euro vor fi puse în aşteptare sau vor fi anulate, pentru că nu pot stabili planuri de afaceri pe termen mediu şi lung fără a cunoaşte valoarea exactă şi durata de aplicare a taxei definită de către FMI drept “temporară”. “La un moment dat presiunea e atât de mare încât de la centru se poate decide că profitabilitatea sau predictibilitatea nu mai pot fi asociate cu piaţa locală”, conchide Regis Lhomme, preşedintele ARPIM, adăugând că unii înţe-leg, iar alţii nu şi de aceea vom păşi pe nisipuri mişcătoare şi în perioada următoare, fără să ştim ce medicamente dispar şi când.

  • Producătorii de medicamente vor interzicerea totală a cadourilor către medici. Cum comentaţi?

    Principalele modificări sunt:

    Limitarea numărului de mostre care pot fi oferite cadrelor medicale (patru mostre de produs la cea mai mică concentraţie şi numai mostre din produse lansate pe piaţă în ultimii doi ani;

    Interzicerea totală a cadourilor de orice natură. Ediţia precedentă permitea oferirea de cadouri tradiţionale cu prilejul unor ocazii speciale, în valoare de maxim 150 lei;

    Interzicerea organizării sau sponsorizării de evenimente în afara ţării, cu excepţia vizitelor la laboratoare sau alte facilităţi ştiinţifice sau dacă majoritatea participanţilor sunt străini;

    Interzicerea totală a organizării sau sponsorizării de evenimente la hoteluri de 5 stele, precum şi in locuri renumite pentru facilităţile lor de divertisment, sportive sau pentru “extravaganţa” lor.

    “Codul are rolul de a elimina suspiciunile care planează incorect asupra întregii pieţe din România”, a declarat Cristian Luţan, director executiv adjunct al ARPIM. Codul se aplică celor 28 de companii membre ale ARPIM – asociaţie care reprezintă circa 70% din piaţa farmaceutică românească – venind să detalieze cadrul legislativ naţional, deficitar.

  • Franz Zinsberger este noul presedinte al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente

    Franz Zinsberger (54 de ani) este la conducerea companiei
    Boehringer Ingelheim, reprezentanta Romania din anul 2008. Inainte
    de ocuparea acestei functii a lucrat peste 10 ani ca director de
    vanzari al sucursalei din Germania, iar in perioada 2006 – 2008 a
    condus divizia nationala de marketing pentru produse destinate
    sistemului nervos central, din cadrul aceleiasi companii.

    Cu o experienta de peste 30 ani in domeniul farmaceutic, Franz
    Zinsberger a devenit membru al board-ului ARPIM in anul 2010. “Sunt
    increzator ca, alaturi de colegii mei, vom creste implicarea
    asociatiei in sfera publica si ne vom consolida parteneriatul atat
    cu autoritatile romane, cat si cu ceilalti actori din industrie, cu
    obiectivul de a sustine dezvoltarea sistemului sanitar din Romania
    si de a recupera decalajele de tratament dintre pacientii romani si
    cei din statele membre UE”, a declarat Franz Zinsberger,
    presedintele ARPIM.

    Anterior, pozitia de presedinte ARPIM a fost ocupata de Agata
    Jakoncic, country manager, Merck Sharp & Dohme Romania SRL.

  • Producatorii de medicamente: Sanatatea are nevoie de bani. De unde?

    Daca anul trecut alocatia bugetara pentru sanatate a fost de
    4,2% din PIB, in 2009 s-a produs un regres si a fost alocat un
    procent de 3,2% din PIB pentru sanatate. “Drept consecinta,
    trimestrul IV al acestui an a ramas neacoperit si stim foarte bine
    dificultatile cu care ne confruntam. In conditiile in care 3,2% au
    lasat T4 descoperit, colapsul de anul viitor va incepe inca din
    luna iunie”, a explicat Zaharescu, care subliniaza importanta
    acestei probleme si considera ca “trebuie sa negocieze cu
    autoritatile pentru a gasi cele mai bune solutii”.

    Producatorii de medicamente vin cu unele idei. Promovarea pe
    scara larga a unei bune utilizari a medicamentelor si adoptarea
    unui buget care sa permita o crestere realista a consumului de
    medicamente se traduc in economii substantiale la cheltuielile
    generate pentru ingrijirile de sanatate. Producatorii mai cer o
    interactiune activa a autoritatilor cu industria si alocarea unui
    buget mai mare pentru medicamente, dar si luarea in considerare a
    impactului unui medicament nu numai din punctul de vedere al
    bugetului, ci si al valorii tratamentului.

    “Acesti 22% din totalul cheltuielilor de sanatate, alocati
    pentru medicamente, sunt foarte bine controlati si pot avea un
    impact imediat asupra imbunatatirii starii de sanatate a
    populatiei. Cheltuielile cu medicamentele trebuie privite ca o
    investitie si nu ca o cheltuiala imediata”, sustine directorul
    ARPIM, Dan Zaharescu. Pentru anul 2008, circa 830 de milioane de
    euro au fost cheltuite pentru medicamente compensate (14,6% din
    totalul bugetului de sanatate), 490 de milioane au mers in
    programele nationale (8,6%), iar cheltuielile cu spitalele au
    reprezentat 31,6%, in timp ce 2,5 miliarde au mers pe salarii si
    alte cheltuieli.

    Romania se afla in coada clasamentului European in ceea ce
    priveste cheltuielile pentru consumul de medicamente (circa 75 de
    euro/cap de locuitor), in timp ce media europeana se afla in jurul
    sumei de 250 de euro/cap de locuitor, iar cifrele cele mai
    ridicatede pe continent, ajung la 400. “Imaginea creata, cum ca in
    Romania s-ar consuma foarte multe medicamente, este departe de a fi
    reala”, a mai declarat Zaharescu, in cadrul Conferintei Pharma
    Forum.

    In totalul cheltuielilor cu sanatatea, banii care merg pentru
    medicamente reprezinta 22,3%. Un studiu al OMS arata ca, prin
    cresterea cu 10% a consumului de medicamente, se mareste cu 6%
    speranta de viata.