Şeful din Romsilva a arătat că banii sunt alocaţi pentru cheltuielile curente ale administraţiilor de parc, structuri speciale create de Romsilva începând din 1999, în timp ce pentru proiecte sunt accesate fonduri europene sau Fondul Global de Mediu.
Astfel, în cei 15 ani de când Romsilva a început să creeze structurile de administrare a parcurilor, regia a accesat aproximativ 150 de milioane de lei pentru proiecte în aceste zone protejate.
Astfel, au fost create centre de vizitare în mai multe parcuri, cu expoziţii şi diverse materiale educaţionale pentru copii. În Parcul Natural Bucegi, la Buşteni, a fost construit un astfel de centru în apropierea telecabinei, cu o mini-expoziţie cu biorame în care se regăsesc replici ale ecosistemelor din zonă. În Parcul Natural Vânători Neamţ, unde trăiesc şi mai multe exemplare de zimbri, a fost construită o punte suspendată, de pe care copiii pot face observaţii, chiar la nivelul coroanei unui arbore. La Sudrigiu, judeţul Bihor, în Parcul Natural Apuseni, centrul de vizitare curpinde o expoziţie de fotografie ce prezintă peşterile pentru care este renumită zona.
Alte centre de vizitare au fost realizate la Cozia, în Lunca Mureşului, Defileul Jiului şi în Retezat.
Acestea găzduiesc în special vizitele copiilor cu şcoala, care sunt tot mai multe, spune Dragoş Mihai.
Costurile pentru crearea unui astfel de centru se ridică la 1 – 1,5 milioane de eruro.
“Ţinta este să avem un centru de vizitare în fiecare parc. Costurile sunt destul de mari. Încercăm în aceste centre să promovăm şi obţinerea energiei din surse nepoluante. La Bucegi avem o microhidrocentrală, la Măcin, turbine acţionate de vânt”, a mai spus Mihai.
În parcuri sunt în implementare şi alte proiecte pentru activităţile turistice.
În Maramureş, pe traseul mocăniţei, la staţia terminală Paltinul, unde turiştii coboară şi petrec două – trei ore, a fost creat un traseu pentru o plimbare tematică, pe doi kilometri, de-a lungul căreia turiştii sunt informaţi, prin planşe, despre speciile rare din zonă.
La cascada Bigar, în Parcul Naţional Cheile Nerei din judeţul Caraş-Severin, Romsilva va realiza, în parteneriat public – privat, amenajări de vizitare ce vor permite turiştilor să coboare la nivelul râului pentru a admira de jos în sus acestă cascadă deosebită, inclusă în clasamentul “Opt cascade unice din lume” realizat de jurnaliştii americani de la The World Geography.
Activităţile silvicultorilor pentru administrarea parcurilor naturale şi naţionale se tot diversifică. Dacă acum 10 ani, principalul lor obiectiv era paza acestor situri, în prezent se pune accent şi pe întâlnirile cu copiii şi promovarea turistică, din care fac parte inclusiv identificarea oamenilor din zonă care practică meşteşuguri tradiţionale şi promovarea acestora, a mai spus Mihai.
Pe de altă parte, perceperea unui tarif de vizitare este abia la început şi nu în toate parcurile, deşi se propune suma de 5 lei pentru a petrece şi o săptămână într-un parc naţional.
“Este un tarif simbolic, şi pentru responsabilizare, că poate se gândeşte omul că a plătit pentru întreţinerea zonei respective şi atunci nu mai aruncă gunoaie”, spune Dragoş Mihai.
Astfel de tarife se aplică în Piatra Craiului, în Retezat, la Cozia, la Comana, dar şi în Bucegi, chiar dacă la început regia s-a lovit aici de rezistenţa primarilor, care susţineau că vor fi astfel descurajaţi turiştii. “La Bucegi, abia am anunţat tariful şi venea lumea să întrebe unde poate să plătească”, spune în achimb Mihai.
În general, plătesc aproximativ 10 la sută dintre viziatatorii parcurilor, a mai precizat acesta.
Romsilva are în administrare 22 din cele 28 de parcuri naţionale şi naturale din ţară, respectiv parcurile naţionale Călimani, Cheile Bicazului, Munţii Rodnei, Piatra Craiului, Cozia, Buila – Vânturiţa, Defileu Jiului, Retezat, Semenic – Cheile Caraşului, Cheile Nerei – Beuşniţa, Munţii Măcinului şi Domogled – Valea Cernei, şi parcurile naturale: Munţii Maramureşului, Vânători – Neamţ, Putna Vrancea, Bucegi, Grădiştea Muncelului – Cioclovina, Porţile de Fier, Lunca Mureşului, Apuseni, Balta Mică a Brăilei şi Comana.
De altfel, peste 20 de parcuri naturale şi naţionale au fost înfiinţate la iniţiativa silvicultorilor de la Romsilva şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS).
La nivel internaţional sunt prevăzute şase categorii de arii protejate, preluate şi în legislaţia naţională: rezervaţiile ştiinţifice, ca Gemenele în Retezat, unde se intră numai cu permis eliberat de Academia Română, parcurile naţionale, care au o zonă – nucleu, de maximă protecţie, înconjurată de o zonă – tampon, unde se pot practica o serie de activităţi, cu restricţii, monumente ale naturii, ca Babele, care ocupă suprafeţe mici şi au grad maxim de protecţie, rezervaţiile naturale, precum poienile de narcise, care trebuie protejate, dar nu îngrădite, parcurile naturale, unde scopul principal este conservarea peisajului, din care pot face parte şi aşezări omeneşti, şi rezervaţiile biosferei, care cuprind un mozaic de zone cu un grad mai mare sau mai mic de protecţie, cea mai reprezentativă fiind Delta Dunării, a explicat Dragoş Mihai.
Data de 24 mai, când au fost declarate primele parcuri naţionale ale continentului european (Suedia, în anul 1909), a fost declarată Ziua Europeană a Parcurilor.
Pentru România, anul 2015 are o semnificaţie aparte, având în vedere faptul că se împlinesc 80 de ani de la înfiinţarea Parcului Naţional Retezat (1935), primul parc naţional românesc, potrivit Romsilva.
Totodată, pe 21 mai 2015, s-au împlinit 128 de ani de la naşterea marelui om de ştiinţă Alexandru Borza (21 mai 1887), cunoscut şi ca “părintele Parcului Naţional Retezat”, pentru că a iniţiat înfiinţarea acestuia şi a fost principalul promotor al vremii sale în ceea ce priveşte ocrotirea naturii.