BusinessMagazin

Tag: AREST DOMICILIU

  • Sorin Oprescu, ELIBERAT din arest preventiv şi plasat în arest la domiciliu

    Curtea de Apel Bucureşti a admis astfel contestaţia formulată de Sorin Oprescu după ce, în 21 octombrie, Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv, luată în 6 septembrie, cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce ar fi primit 25.000 de euro.

    Instanţa a decis ca, de la data eliberării din Arestul Central al Poliţiei Capitalei, Sorin Oprescu să stea 30 de zile în arest la domiciliu, timp în care trebuie să se supună restricţiilor stabilite.

    În perioada în care va sta în arest la domiciliu, Oprescu trebuie să se prezinte în faţa procurorilor şi judecătorilor ori de câte ori este chemat, să nu comunice cu infractorii şi martorii din dosar şi, conform deciziei instanţei, “să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere”.

    Judecătorii au mai stabilit că instanţa îi poate permite lui Sorin Oprescu să părăsească imobilul în care va sta în arest, “pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale acestuia, în baza unei cereri scrise şi motivate”.

    Sorin Oprescu este obligat să anunţe poliţiştilor care se vor ocupa de supravegherea sa, procurorilor şi judecătorilor, situaţia de urgenţă şi motivele întemeiate când, fără permisiunea organului judiciar, părăseşte imobilul pe o durată de timp strict necesară.

    După ce decizia definitivă a instanţei va fi transmisă la Arestul Central al Poliţiei Capitalei, Sorin Oprescu va putea pleca la domiciliu.

    Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 14 septembrie, decizia Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv şi fiind suspendat din funcţie, din 15 septembrie.

    Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis “Grenadă”, a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

    În 26 octombrie, procurorii DNA au anunţat extinderea cercetărilor în cazul primarului suspendat al Capitalei Sorin Oprescu, acesta fiind urmărit penal şi pentru spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat, fiind pus sechestru pe un imobil şi un teren ale edilului şi un alt imobil al partenerei de viaţă a acestuia, până la concurenţa sumei de peste 3,6 milioane lei.

  • Fostul director al Poliţiei Locale Ploieşti Cristinel Toader, plasat în arest la domiciliu

    Magistraţii Tribunalului Prahova au respins, miercuri, propunerea procurorilor DNA de arestare preventivă a fostului director al Poliţiei Locale Ploieşti Cristinel Toader, acuzat de mai multe fapte de corupţie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În schimb, judecătorii au dispus plasarea în arest la domiciliu a lui Toader şi i-au impus acestuia să nu ia legăturii cu martorii din dosar, între care se numără mai mulţi angajaţi ci Poliţiei Locale Ploieşti, unii dintre aceştia cu funcţii de conducere în cadrul instituţiei.

    Decizia de miercuri a instanţei nu este definitivă.

    Cristinel Toader a fost reţinut, marţi după-amiază, de către procurorii DNA Ploieşti, după aproximativ cinci ore de audieri într-un dosar în care este acuzat de patru fapte de şantaj, dar şi de infracţiunile de folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (trei fapte) şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia deţinută, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (12 acte materiale).

    Potrivit unui comunicat dat publicităţii de DNA, în perioada 2013 – 2014, Cristinel Toader, în calitate de director general al Poliţiei Locale Ploieşti, “a viciat concursurile organizate pentru ocuparea unor posturi vacante în cadrul acestei instituţii, în sensul că i-a constrâns pe membrii comisiilor de examinare să-i pună la dispoziţie subiectele, pe care le-a furnizat mai multor candidaţi, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 200 şi 1.000 euro”.

    Procurorii susţin că, pentru un concurs organizat în luna ianuarie a anului trecut pentru ocuparea funcţiei de şef serviciu, Cristinel Toader a contactat persoana care candida pentru postul respectiv, de la care a pretins şi a primit suma de 1.000 euro în schimbul furnizării subiectelor pentru proba scrisă a concursului.

    Pentru a obţine subiectele, Toader “l-a constrâns prin ameninţare cu pierderea postului” pe un membru al comisiei de examinare, cel care a şi conceput subiectele şi care, în urma ameninţărilor, le-a pus la dispoziţia şefului său.

    După ocuparea funcţiei de către persoana respectivă, în luna martie 2014, Toader Cristinel a ameninţat-o cu desfiinţarea funcţiei dacă nu îi pune la dispoziţie variantele de subiecte de examen şi răspunsurile corecte ale acestora pentru un alt concurs organizat la poliţia locală pentru ocuparea unui post. Totodată, Toader Cristinel a contactat persoana care candida pentru postul respectiv, de la care a pretins şi a primit suma de 200 euro în schimbul furnizării subiectelor pentru proba scrisă a concursului.

    Procurorii au mai stabilit că, pentru un alt concurs organizat în martie 2013, în cadrul Poliţiei Locale Ploieşti, Toader a obligat un subaltern să conceapă, să redacteze şi să-i furnizeze subiectele de examen, pe care le-a pus la dispoziţia unui candidat înainte de proba scrisă, pentru ca acesta să fie declarat admis, fără însă a pretinde în schimb sume de bani.

    După ocuparea funcţiei respective, noul ocupant al postului a fost numit preşedinte al comisiei de examinare pentru un alt concurs de şef birou.

    “Preşedintelui comisiei de examinare i-a fost impus de către Toader Cristinel – sub ameninţarea cu desfiinţarea locului de muncă – să introducă în plicurile cu subiecte pentru concurs nişte variante de subiecte care, contrar procedurii, nu fuseseră concepute de el, ca preşedinte al comisiei de examinare, ci fuseseră impuse de directorul general al instituţiei, în vederea favorizării unui anumit candidat care, în urma concursului desfăşurat, a fost desemnat câştigător”, se arată în comunicatul DNA.

    Procurorii anticorupţie îl acuză, de asemenea, pe Cristinel Toader că, în perioada 2012 – 2014, deşi deţinea funcţia publică de director general al Poliţiei Locale Ploieşti, a coordonat prin persoane interpuse întreaga activitate a S.C. ESROM ADVERTISING SRL Ploieşti, firmă în care a deţinut anterior calitatea de asociat/administrator şi S.C. ZEDEKA ADVERTISING SRL Ploieşti, la care mama sa a avut calitatea de asociat, desfăşurând în numele acestora activităţi producătoare de venituri pentru sine sau pentru altul, constând în închirierea de panouri publicitare.

    “Activităţile sunt incompatibile cu funcţia respectivă, deoarece, potrivit Legii nr. 155/2010 a Poliţiei Locale, poliţistului local îi este interzis să efectueze direct sau prin persoane interpuse activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor operatori economici”, precizează comunicatul DNA.

  • Elena Udrea, în arest la domiciliu. Fostul ministru va pleca din Penitenciarul Târgşor

    VOM REVENI CU AMĂNUNTE

     

  • Preşedintele Siveco Irina Socol a fost eliberată din arest preventiv şi va sta în arest la domiciliu

    Instanţa a admis, marţi, contestaţia Irinei Socol, formulată după ce, în 22 octombrie, Tribunalul Bucureşti a dispus ca aceasta să fie cercetată în continuare în arest preventiv.

    “Admite cererea formulată de inculpată privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. Dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatei cu măsura arestului la domiciliu, prev. de art. 218-222 C.p.p., măsură care se va lua pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare”, potrivit deciziei Curţii de Apel Bucureşti.

    În timpul arestului la domiciliu, Irina Socol nu poate părăsi imobilul fără încuviinţarea instanţei, iar instanţa a dispus şi ca aceasta să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere.

    De asemenea, Irina Socol trebuie să meargă în faţa procurorilor sau a instanţei de câte ori va fi chemată şi are interdicţie să comunice cu Aurora Ecaterina Crusti, preşedintele comercial adjunct al Siveco România, inculpată în cauză, precum şi cu suspecţii Tiberiu Grabany şi Dumitru Constantinescu.

    Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, Irina Socol urmând să stea în arest la domiciliu la locuinţa sa din Bucureşti.

    Irina Socol şi Aurora Crusti au fost arestate preventiv în 9 septembrie, la cererea procurorilor de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, care instrumentează acest dosar.

    În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii au arătat că Irina Socol este cea care a pus bazele mecanismului evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, vizaţi şi ei de ancheta procurorilor, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

    Din cercetări a reieşit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro.

    Procurorii au arătat că, “practic, este fictiv tot lanţul de achiziţii din spatele societăţilor care au facturat către Siveco România”, pentru că, “din moment ce societăţile prestatoare nu au avut angajaţi, inculpaţii nu au cunoştinţele necesare pentru a presta astfel de servicii, iar alţi prestatori reali de servicii nu au fost identificaţi, este evident că toate serviciile facturate, inclusiv serviciile facturate către Siveco, sunt fictive”.

    Anchetatorii au precizat că la locuinţele inculpaţilor şi la sediile societăţilor prestatoare, cu ocazia percheziţiilor, nu au fost identificate calculatoare care să conţină programele informatice create şi testate pentru Siveco România.

    Potrivit unor surse judiciare, Sivco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip “fantomă”. În lanţul evazionist ar fi fost implicate mai multe firme de tip “fantomă”, iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei Siveco, ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.