Tag: Apostu

  • Cum arată parcul din România, vizitat anual de 1 milion de turişti – GALERIE FOTO – VIDEO

    Întins pe o suprafaţă de 1,6 hectare, Dino Parc Râşnov, cel mai mare parc cu dinozauri din sud-estul Europei, a fost deschis în vara lui 2015 în baza unei investiţii iniţiale de aproximativ 22,4 milioane de lei, deopotrivă fonduri europene şi fonduri proprii. Parcul este situat în apropierea cetăţii Râşnov, iar Adrian Apostu, acţionar şi manager al Dino Parc, spune că a ales această locaţie datorită „poziţiei geografice foarte bune, dar şi a deschiderii autorităţilor publice locale”.

    Anul trecut, cifra de afaceri a Dino Parc Râşnov a fost de peste 11 miloane de lei, în creştere cu circa 12% faţă de anul precedent. Potrivit lui Apostu, în 2018 aceasta s-a menţinut pe un trend ascendent, înregistrând, până în luna mai, o valoare de aproximativ 2,8 milioane de lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. „Un mare procent din venituri este generat pe timpul verii, când avem cei mai mulţi vizitatori. Acestea scad pe perioada iernii, când turiştii se concentrează mai degrabă pe activităţi specifice zonei (schi, snowboard). În perioada noiembrie 2017 – martie 2018 am generat venituri în valoare de aproape 1,5 milioane de lei”, spune el. În 2017, businessul a înregistrat un profit de peste 3,3 milioane de lei, cu o creştere de 5% în prima parte a lui 2018, faţă de începutul anului trecut.

    Investiţiile anuale reprezintă 20% din cifra de afaceri. În 2017, reprezentanţii parcului au investit în dispozitive high-tech, menite să sprijine dimensiunea interactivă a parcului. Anul acesta, investiţiile sunt concentrate în direcţia expoziţiilor şi a exponatelor atestate ştiinţific de comunitatea paleontologică românească şi internaţională, iar cele de anul viitor vizează extinderea suprafeţei parcului şi deschiderea unei expoziţii de reproduceri ale dinozaurilor descoperiţi până acum pe teritoriul ţării.

    De la deschidere până în prezent, parcul a înregistrat peste un milion de vizitatori, dintre care, anual, un procent de 15% a fost reprezentat de turişti străini. Parcul este deschis pe durata întregului an, iar traficul zilnic variază în funcţie de perioadă, lunile de vară fiind cele mai aglomerate, cu circa 1.000-2.000 de vizitatori în timpul săptămânii şi până la 5.000 de clienţi în weekend. „Publicul nostru ţintă este format din copii cu vârste cuprinse între 3 şi 14 ani şi părinţii acestora, din toate categoriile sociale”, spune reprezentantul Dino Parc.

    Printre atracţiile parcului se numără un traseu cu 60 de dinozauri în mărime naturală şi dinozauri animatronici, locuri de joacă pentru copii, case construite în copaci, un cinematograf 9D şi o serie de expoziţii internaţionale organizate periodic. În prezent, în cadrul Dino Parc lucrează 19 angajaţi.

     

     

  • De ce să intri în afaceri, când poţi să-ţi bagi banii în bitcoin sau să trăieşti din chirii

    La polul opus, mii de români care au cumpărat bitcoin au banii blocaţi, pentru că băncile din România au închis conturile platformelor de exchange după avertismentele BNR. Aceştia trebuie să meargă acum la bănci în străinătate. 

    Andrei Stănică, de la United Blockchain Association, a spus la ZF Live că ”suntem singura ţară din toată Europa în această situaţie. În total suntem zeci de mii de români, cu aproape de 200 de milioane de euro pe care nu îi putem transforma în România în lei„.

    Deci sunt zeci de mii de români care au 200 de milioane de euro în aceste monede virtuale. Nu 2 milioane de euro, ci 200 de milioane de euro!

    Dacă ne uităm în businessul românesc, sunt zeci de tineri care se învârt în cerc, care nu au bani să-şi continue afacerea şi nici nu au perseverenţa şi determinarea de a convinge investitorii să le dea câţiva lei pentru a merge înainte.

    Mulţi spun că principala problemă a noii generaţii din business, a tinerilor de astăzi care aspiră la profesia de antreprenor, este că se lasă repede păgubaşi, odată ce apar primele dificultăţi. Determinarea nu este calitatea lor forte.

    Când te uiţi la cei care au făcut bani din bitcoin, cel puţin din vorbe sau pe hârtie, nu mai ai niciun chef să începi un business de nişă, să te chinui să creezi un produs, să vinzi un serviciu, să tai facturi, să te lupţi să-ţi încasezi banii şi poate să plăteşti salarii.

    România a avut o creştere economică de 7% în 2017, cea mai mare din Europa, dar dacă te uiţi la structura businessului românesc, înţelegi că această creştere economică a fost adjudecată de companiile mari.

    Conform unui studiu realizat de CITR Group pe rezultatele financiare pe 2016, ultimele disponibile la nivel agregat, România are cu 19% mai multe companii de impact, adică firme cu active mai mari de 1 milion de euro. De la 20.000, numărul acestor companii a crescut la 23.000 în 2016.

    Problema este că în România sunt 420.000 de companii sub 1 milion de euro, care generează 35% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional. Deci 65% din cifra de afaceri din România este făcută doar de 4% din companii. România se sprijină în business mai mult pe aceste companii de impact decât pe restul de 96% din celelalte companii.

    Mai mult decât atât, deşi avem cea mai mare creştere economică, ponderea companiilor în dificultate a crescut de la 43% la 50%. Deci creşterea economică se duce către un segment de companii, dintre care marea lor majoritate sunt multinaţionale.

    România, prin politicile de stat, nu sprijină mai deloc companiile care au sub 1 milion de euro şi care reprezintă marea majoritate. Din 420.000 de companii sub 1 milion de euro, 330.000 au până în 100.000 de euro cifră de afaceri.

    În schimb, guvernul PSD a scăzut atât de mult fiscalitatea celor care au apartamente în închiriere, încât mai bine trăieşti din chirie decât din business. Radu Georgescu de la CFO Network, o firmă de consultanţă fiscală şi audit, spune că adevărata revoluţie fiscală este că cei care au venituri din chirii plătesc impozite mult mai mici pentru 2018, iar banii datoraţi pentru 2017 pot fi plătiţi abia în martie 2019, deci mai au şi o fereastră fiscală de un an.

    Deci de ce să te lupţi să faci un business – mai mic, mai mare -, să angajezi oameni, când poţi să trăieşti foarte bine din chirii, unde aproape că nu ai bătaie de cap, iar banii intră lunar?

    De multe ori te întrebi ce încurajează societatea românească, ce încurajează statul, ce încurajează un guvern, ce încurajează partidele, ce încurajează liderii politici şi cei care se ocupă de politica fiscală: renta sau producţia?

    După ce că tinerii din ziua de astăzi nu au determinare şi se lasă păgubaşi la prima problemă, statul încurajează şi businessul realizat prin ”statul acasă“.

    ADN-ul nostru ne arată că avem o frică mare de eşec, că orice eşec este ca un stigmat: familia te priveşte ca pe un ratat, societatea la fel, şcoala la fel, astfel încât, într-un final, oricine încearcă să facă o afacere şi nu reuşeşte se consideră cel mai mare ratat, un ”loser“.

    Dar ca să închei acest articol într-o notă optimistă, vreau să spun ce a declarat Daniel Dines, CEO-ul companiei UiPath, cel mai valoros start-up românesc din acest moment, care în mai puţin de un an a strâns aproape 200 de milioane de dolari de la investitori pentru a dezvolta afacerea şi a ajuns să valoreze 1,1  miliarde de dolari: ”Am fost la un pas să închidem compania, pentru că nu mai aveam bani şi nu ne ieşea nimic. Dar a trebuit să mergem înainte cu orice preţ. Un antreprenor adevărat este cel care eşuează de 51 de ori, dar la a 52-a încercare reuşeşte“.

    El a fost unul dintre ei.

  • Fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, dus la Penitenciarul Gherla

    Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că după perioada de carantină, de 21 de zile, fostul edil va fi inclus într-un regim de executare a pedepsei.

    Potrivit site-ului Penitenciarului Gherla, vizitarea persoanelor private de libertate de către aparţinători se poate face zilnic, în patru serii, între orele 8.30 – 16.30. Durata vizitei este de la 30 de minute până la două ore, în funcţie de numărul solicitărilor de acordare a vizitelor şi de spaţiile existente.

    Periodicitatea de acordare a vizitelor este următoarea: arestaţii preventiv şi persoanele condamnate pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei -patru vizite pe lună, condamnaţi cărora li se aplica regimul de maximă siguranţă – două vizite pe lună, condamnaţi cărora li se aplică regimul închis – trei vizite pe lună, condamnaţi cărora li se aplică regimul semideschis – patru vizite pe lună, condamnaţi cărora li se aplica regimul deschis – cinci vizite/lună.

    Luni, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au condamnat pe Sorin Apostu la patru ani de închisoare, pentru că a luat mită de la omul de afaceri Călin Stoia, la trei ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spălare de bani, în formă continuată şi la opt luni de închisoare pentru complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

    Instanţa a stabilit ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de patru ani de închisoare, la care a adăugat un spor de şase luni, pedeapsa finală fiind de patru ani şi şase luni de închisoare. Din pedeapsă a fost scăzută perioada în care Apostu a fost reţinut şi arestat, respectiv din 9 septembrie 2011 până în 28 septembrie 2012.

    Decizia este definitivă.

    În aceeaşi zi, Apostu s-a prezentat la sediul Poliţiei Judeţene Cluj şi a fost dus în arestul instituţiei.

    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj a desfăcut, marţi, contractul de muncă al lui Sorin Apostu, care era profesor la Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor, măsura fiind luată după ce ICCJ l-a condamnat definitiv la închisoare.

    În 15 februarie 2012, Sorin Apostu a demisionat din funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca.

  • Soţii Apostu şi DNA au atacat cu recurs sentinţa Curţii de Apel Târgu Mureş

     Potrivit reprezentanţilor Arhivei penale de la Curtea de Apel Târgu Mureş, în urma sentinţei prin care fostul primar al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, iar soţia sa, avocatul Monica Apostu, la trei ani de închisoare cu suspendare, s-au înregistrat mai multe recursuri.

    Astfel, au declarat recurs atât cei doi inculpaţi, cât şi DNA, au precizat sursele citate.

    Dosarul urmează să fie trimis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru judecarea recursurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul de afaceri Ilie Carabulea, audiat la DNA

    Avocatul Viorel Jidveian, aparatorul prim-procurorului de la
    Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu, Florin Apostu, declara,
    vineri, ca in acest dosar omul de afaceri Ilie Carabulea este
    acuzat ca i-ar fi dat mita o masina prim-procurorului Apostu.

    Anterior declaratiei avocatului, Ilie Carabulea a negat
    informatiile care deja circulau privind implicarea sa in acest
    dosar.

    Detalii pe
    www.mediafax.ro
    .