BusinessMagazin

Tag: APMGR

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente: Alte 2.300 de medicamente ieftine vor dispărea de pe piaţă

    Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) atrage atenţia, prin internediul unui comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX, că ajustarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu inflaţia nu este nici pe departe suficientă pentru a preveni dispariţia de pe piaţă a medicamentelor ieftine, cele utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate ȋn România.

    “APMGR face un apel către conducerile celor două ministere de a promova ȋn cadrul Guvernului, ȋn regim de urgenţă, concomitent cu mărirea bugetului, soluţia introducerii metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback ȋn funcţie de preţul de referinţă generic, o soluţie cu impact aproape nul asupra Bugetului de Stat. Conform simulărilor CNAS, prin introducerea acestei metode, ȋncasările din taxa clawback ar fi fost mai mici cu cel mult 0.11 milioane lei ȋn perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre). Taxa clawback s-ar fi redus ȋnsă pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% estimat de CNAS, ȋn caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele inovative scumpe impactul ar fi fost marginal”, transmite Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente, apel către MS pentru calculul diferenţiat al taxei clawback

    “Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferenţiat al acestei taxe (clawback, n.r), care poate asigura accesul la tratament a milioane de români în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor publice”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de APMGR.

    Sursa citată mai precizează că taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • APMGR cere demisia Ministrului Sănătăţiii şi Preşedintelui CNAS

    „Este inacceptabil ca, în timp ce pacienţii nu mai găsesc medicamente generice cu preţ redus din cauza taxei clawback sau le găsesc la preţuri ce necesită coplată, oficiali de rang înalt să susţină că taxa clawback nu a crescut în ultimul an, că este la un nivel <rezonabil>, iar bugetul alocat consumului de medicamente s-ar fi dublat în ultimii ani,”  a declarat Laurenţiu MIHAI, director executiv al APMGR. 

    Într-un interviu acordat publicaţiei Politici de Sănătate, Ministrul Sănătăţii Florian Bodog declară că „până în momentul de faţă, nu a crescut clawback-ul, el s-a menţinut până la o valoare rezonabilă,” afirmaţie complet falsă. Nivelul taxei clawback a crescut de la 15,62% în trimestrul I al anului 2016, la 19.86% în acelaşi trimestru al anului 2017 şi de la 15.64% în trimestrul II 2016 la 18.59% în trimestrul II 2017. Estimările interne ale CNAS pun nivelul acestei taxe la 24% în ultimul trimestru al anului 2017. 

    „A spune că o taxă pe cifra de afaceri de 20% este rezonabilă arată dispreţ faţă de întreaga industrie românească producătoare de medicamente, care fabrică medicamente cu prescripţie exclusiv generice,” spune Mihai.   

    În aceeaşi publicaţie, Preşedintele CNAS Răzvan Vulcănescu susţine că “Fondurile totale alocate de CNAS pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală, inclusiv pentru cele utilizate în programele naţionale de sănătate, s-au dublat în intervalul de şase ani de la introducerea contribuţiei clawback” – din nou o afirmaţie în totalitate falsă. În realitate, sistemul public de sănătate acoperă doar 6,06 miliarde lei anual din valoarea consumului anual de medicamente, sumă nemodificată din anul 2012. Diferenţa de aproximativ 1,5 miliarde lei este acoperită exclusiv de producătorii de medicamente prin taxa clawback. 

    „Astfel de afirmaţii neadevărate ofensează deopotrivă industria farmaceutică şi pacienţii, care pot constata singuri lipsa medicamentelor de bază din farmacii, în condiţiile în care peste 2.000 de medicamente generice cu preţuri accesibile au dispărut deja de pe piaţă în ultimii ani,” adaugă Mihai. 

    APMGR consideră că, prin politicile medicamentului promovate de actuala conducere a Ministerului Sănătăţii şi cea a CNAS se încalcă în mod grav Programul de Guvernare care, în capitolul dedicat sănătăţii, promite „asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui”.

    APMGR atrage atenţia că, în condiţiile păstrării modului de calcul al taxei clawback pentru medicamentele generice, alte mii de medicamente generice cu preţuri mici pot dispărea de pe piaţă în următorul an.

    „Medicamentele generice sunt, de regulă, medicamente cu preţ redus, iar povara de nesuportat a taxei clawback face ca preţul multor medicamente să ajungă mai mic decât costul de producţie, ceea ce va duce la delistarea acestora în România,” afirmă Mihai. 

    Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice.

    „Din păcate, autorităţile nu au luat nici măcar o singură măsură care să protejeze medicamentele generice, în ciuda faptului că sunt medicamentele folosite de cei mai năpăstuiţi dintre români, de bolnavii cronici, de bătrâni şi de cei cu venituri mici,” spune Mihai.

    APMGR solicită introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente generice, împreună cu introducerea de medicamente noi pe lista medicamentelor compensate doar cu alocarea de fonduri suplimentare sau pe baza unor contracte individuale cost-volum sau cost-volum-rezultat.   

     

  • APMGR: Sute de medicamente generice, ieftine vor dispărea din cauza creşterii preţului la combustibil şi a reglementărilor de preţ din alte state

    Din cauza cumulării efectelor negative ale taxei clawback, politicii de preţ şi creşterii costurilor, APMGR estimează că preţul multor medicamente va ajunge mai mic decât costul de producţie, ceea ce va duce la delistarea acestora în România. Medicamentele ce vor fi delistate se vor adaugă celor peste 2.000 de medicamente care au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, fie definitiv, fie înlocuite cu variante mai scumpe.

    Principala povară pentru producătorii de medicamente generice o reprezintă taxa clawback, care a ajuns aproape de 20% şi care continuă să crească accelerat.

    “Repetăm mereu autorităţilor că taxa clawback afectează în primul rând medicamentele generice, care sunt, de regulă, medicamente cu preţ mic, dar suntem ignoraţi. Dacă Guvernul menţine acelaşi nivel al taxei pentru medicamentele generice, în condiţiile în care şi costurile cu combustibilul cresc, nu face altceva decât să lovească în bătrâni şi bolnavi cronici, care nu vor mai găsi multe din cele mai răspândite medicamente de pe piaţă sau vor găsi variante mai scumpe, care vor necesita coplată,” a declarat Laurenţiu MIHAI, director executiv al APMGR.

    Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice.

    La dispariţia medicamentelor contribuie şi politica actuală de preţ, care duce preţul medicamentelor din România la un minim european. Schimbările de reglementare a preţului în alte ţări europene care au şi România ca ţară de referinţă, pot duce la delistări din motive comerciale care vor afecta pacientul român.

    “Niciun producător internaţional nu va risca să piardă pieţe mult mai mari, precum Germania, Franţa sau Rusia, pieţe de zeci de miliarde de euro anual, doar pentru că preţul din România este menţinut în mod artificial la un nivel extrem de redus,” a adăugat Mihai.

  • APMGR – „În timp ce statul român presa producătorii să finanţeze cheltuielile cu medicamente prin taxa clawback (…), la CNAS aceşti bani erau furaţi”

    „Am avertizat autorităţile de ani de zile că sistemul de sănătate din România se îndreaptă către o criză fără precedent. Am vorbit de efectele negative ale taxei clawback asupra pacienţilor şi industriei şi am luptat împotriva lipsei de transparenţă a statului român în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele”, a adăugat acesta. 

    Companiile membre ale APMGR au cerut încă din 2015 un audit independent la CNAS, inclusiv transparentizarea modului de calcul al taxei clawback, dar aceste solicitări au fost ignorate. Producătorii de medicamente au fost obligaţi să plătească sume pe care nu le pot verifica şi au existat multe cazuri în care companiile au contestat aceste cifre în justiţie şi au şi câştigat. În plus, deşi APMGR a demonstrat clar că taxa clawback a ajuns la un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice şi medicamentele ieftine sunt cele mai afectate de această taxa şi dispar de pe piaţă, demersurile lor au fost ignorate de autorităţi, conform reprezentanţilor APMGR. 

    În cazul unei decizii finale a justiţiei în cazul fraudei de la CNAS, producătorii de medicamente generice vor acţiona în justiţie CNAS şi pe cei vinovaţi pentru a-şi recupera prejudiciul. „Nu putem acceptA şi nu putem fi de acord cu furtul, am deveni pur şi simplu părtaşi la aceste fapte. Din păcate, companiile mai pot recupera prejudiciul, pacienţii care au dispărut, nu,” a adăugat Mihai.

    APMGR susţine că este nevoie că şi instituţiile statului român, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, să acţioneze de urgenţă, altfel vor lăsa impresia că sunt complicii celor care au fraudat românii, mai spun reprezentanţii. Prin urmare, APMGR solicită Guvernului să dispună de:

    •          Un audit independent la CNAS pentru a se verifică folosirea banului public, inclusiv prin verificarea şi transparentizarea datelor folosite în calculul taxei clawback;

    •          Suspendarea imediată a plăţii taxei clawback pentru medicamentele generice, pentru a se asigura că medicamentele esenţiale pentru milioane de pacienţi, rămân pe piaţă, iar locurile de muncă din industria locală sunt păstrate. APMGR reaminteşte că medicamentele generice sunt în general medicamente cu preţ redus, medicamente folosite în special de bolnavii cronici, de cei în vârstă, şi se adresează unor arii terapeutice de baza precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator. 

    Coform CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe din acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice. O taxa pe vânzări de 30%, care se adaugă unei politici a celui mai mic preţ dintr-un coş de 12 ţări de referinţă, care se adaugă obligaţiei medicamentului generic de a fi la maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este, combinată cu fraude în instituţii fundamentale ale sistemului de sănătate, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industrie.

  • APMGR: „Taxa clawback creşte din nou la un nivel nesustenabil pentru medicamentele generice”

    Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut în primul trimestru al acestui an la 19.86%, faţă de doar 15.62% în trimestrul 1 al anului 2016.  

    APMGR atrage atenţia că nu există nicio altă măsură care să poată fi implementată imediat, fără costuri pentru bugetul de stat, care ar putea stopa dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţ redus şi închiderea unor întregi linii de producţie ale fabricilor de medicamente locale.  

    “Nivelul acestei taxe este nesustenabil pentru medicamentele generice. Cei care vor suferi sunt în special bătrânii şi bolnavii cronici, care nu vor mai găsi multe din cele mai răspândite medicamente de pe piaţă sau vor găsi variante mai scumpe, care vor necesita coplată,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR. APMGR înţelege eforturile guvernului de a găsi o soluţie pe termen lung pentru finanţarea consumului de medicamente, dar atrage atenţia că orice întârziere a introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback are efecte ireversibile.

    “Discutăm diverse soluţii cu ceilalţi producători, cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cu cei ai Ministerului Finanţelor, cu CNAS, dar, până la identificarea unui mecanism ideal, am solicitat introducerea calculului diferenţiat până la 1 ianuarie 2019,” a adăugat Mihai. Proiectul de lege care prevede formula de calcul diferenţiat a taxei clawback pentru medicamentele generice (Plx 425/2014) a fost aprobat de Senat în septembrie 2014 şi este în dezbatere la Camera Deputaţilor, aşteptând doar punctul de vedere al Guvernului.

    Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru fiecare tip de medicamente (generice sau inovative). 

    Calculul diferenţiat al taxei clawback va permite menţinerea capacităţilor de producţie actuale şi a celor aproape 8.000 de locuri de muncă (taxe doar pe salarii plătite la Bugetul de Stat de aproximativ 79.5 mil euro anual). În plus, această măsură ar opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă, în condiţiile în care peste 2.000 de astfel de medicamente au dispărut de pe piaţă în ultimii ani şi au fost înlocuite cu variante mai scumpe.   

     

  • Adrian Grecu este noul Preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR)

    Cu aceeaşi ocazie, APMGR l-a ales în poziţia de membru al Consiliului Director APMGR pe Dragos Damian, CEO Terapia – a Sun Pharma company. Din Consiliul Director, mai fac parte Amelia Tătaru, Director General Krka, Daniel Bran, Country Manager Accord Healthcare şi Viorica Preduna, Director General Alvogen România.

    Adrian Grecu are o expertiză vastă în cadrul industriei farmaceutice, bazată pe mai mult de 16 ani de experienţă la nivel local, precum şi în roluri regionale şi internaţionale. El conduce operaţiunile Mylan România din 2015 – odată cu achiziţia, de către compania americană, a portofoliului de medicamente mature al Abbott Laboratories. În prezent, Grecu coordonează în România o echipă de 130 de angajaţi. Anterior, Grecu a lucrat în cadrul companiilor Abbott Laboratories şi Eli Lilly, unde a deţinut funcţii de conducere în diferite divizii naţionale şi internaţionale. Adrian Grecu este licenţiat în Fizică şi Chimie, în cadrul Universităţii Bucureşti şi deţine un MBA bilingv (engleza/spaniolă) cu specializarea Management General de la Institutul de Studii Superioare ale Întreprinderii (IESE) din cadrul Universităţii din Navarra, Barcelona.

    Din noul rol de Preşedinte al APMGR, Adrian Grecu îşi propune să coopereze cu autorităţile care au atribuţii în domeniul sănătăţii pentru a creşte accesul pacienţilor la medicamente accesibile, prin operarea unor modificări urgente la taxa clawback, principalul obstacol în accesul pacienţilor la medicamente şi una dintre cauzele scăderii investiţiilor industriale din sectorul farmaceutic. „Povara fiscală la care taxa clawback supune producătorii de medicamente generice a devenit nesustenabilă pentru o bună parte dintre aceştia, iar rezultatul este dispariţia medicamentelor generice esenţiale de pe piaţă şi limitarea sau închiderea unor capacităţi locale de producţie, cu efecte sociale şi economice ireversibile” a declarat Adrian Grecu, Preşedinte al APMGR.

    Totodată, APMGR susţine creşterea accesului la medicamente cu preţuri accesibile, în beneficiul pacienţilor şi al sistemului de sănătate, informarea pacienţilor din România cu privire la medicamentele generice, crearea unui cadru de reglementare echitabil pentru medicamentele generice, identificarea şi îndepărtarea tuturor barierelor de acces pentru medicamentele generice din sistemul de sănătate din România, reluarea investiţiilor operaţionale şi industriale în România, în condiţiile în care mediul de afaceri devine mai previzibil şi sustenabil.

      

  • Circa 1.000 de medicamente generice devin nerentabile după ieftiniri şi pot dispărea de pe piaţă

    “Taxa clawback aplicată nediferenţiat şi ajustarea de preţuri în condiţiile existenţei unei duble referenţieri discriminatorii a preţurilor medicamentelor generice (respectiv compararea preţului medicamentului generic atât cu cel al produsului inovativ – max 65%, cât şi cu cel din cele 12 state de referinţă) va face ca pentru circa 1.000 de medicamente cu preţuri accesibile, preţul de vânzare să scadă sub costurile de producţie. (…) pentru 80% dintre cele mai populare 50 de medicamente generice există riscul de a dispărea de pe piaţă în următorul an”, conform estimărilor APMGR.

    Sursa citată arată că multe dintre medicamentele ieftine care ar putea dispărea sunt folosite pentru tratarea afecţiunilor cardiovasculare, digestive, reumatologice şi a bolilor infecţioase şi dă ca exemplu metoprolol, enalapril, omeprazol, amoxiciliclna, indapamida, ketoprofen, ibuprofen, diclofenac, atorvastatina, trimetazidina, ranitidina, pentoxifilina, ciprofloxacina sau ampicilina.

    “Continuarea politicilor actuale, amânarea iresponsabilă a introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, care să reducă la 65% cuantumul taxei pentru aceste medicamente (în corelare cu limitările de preţ impuse faţă de medicamentele inovative) va accelera tendinţa actuală de diminuare a producţiei locale de medicamente accesibile şi va crea o situaţie alarmantă pentru milioane de pacienţi, care nu vor mai putea să urmeze tratamente de bază”, a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMGR.

    Companiile farmaceutice trebuie să actualizeze toate preţurile la medicamentele de uz uman, în conformitate cu Ordinul ministrului Sănătăţii 75/2009, şi în urma căruia acestea se vor ieftini. CNAS a arătat că actualizarea preţurilor la medicamentele de uz uman ar putea aduce reduceri de până la 20% la unele produse, iar diferenţa de bani va putea fi utilizată pentru achiziţia de tratamente inovatoare.

    Potrivit Asociaţiei, în ultimii 3 ani, din cauza taxei clawback şi a obligativităţii reducerii preţurilor, pe care companiile de medicamente generice au respectat-o, au dispărut peste 1.300 de medicamente cu preţuri accesibile din România, au fost disponibilizaţi peste 300 de angajaţi şi s-au ratat investiţii de circa 50 milioane de euro în industria farmaceutică locală.

    APMGR avertizează că prin dispariţia medicamentelor generice şi utilizarea variantelor mai scumpe atât statul cât şi pacienţii plătesc mai mult, pentru compensarea, respectiv coplata unor medicamente de două ori mai scumpe.

    În acest context, APMGR reaminteşte că singura soluţie care ar putea aduce în normalitate actualul cadru fiscal discriminator şi nesustenabil, salvând astfel de la insolvenţă producătorii de medicamente locali, este implementarea imediată a unui calcul diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporţii de maxim 65% în calculul procentului ‘p’ din formula clawback.

  • Dragoş Damian a fost reales în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România

    Membrii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) l-au reales pe Dragoş Damian, CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy, pentru un nou mandat de preşedinte, în cadrul Adunării Generale din data de 19 februarie 2015, potrivit unui comunicat de presă.

    APMGR i-a ales în poziţia de membru al consiliului director APMGR pe Amelia Tătaru, director general al companiei farmaceutice Krka, şi pe Cezar Zaharia, director general al companiei farmaceutice Sandoz.

    Alături de Dragoş Damian, Tătaru şi Zaharia, consiliul director al APMGR îi include şi pe Simona Cocoş, director general al companiei farmaceutice Zentiva, şi pe domnul Artur Banaszak, director general al companiei farmaceutice Teva.

    “Prioritatea numărul unu a APMGR este de a coopera cu autorităţile care au atribuţii în domeniul sănătăţii pentru a opera modificări urgente la taxa clawback, principalul obstacol în accesul pacienţilor la medicamente şi una dintre cauzele scăderii investiţiilor industriale din sectorul farmaceutic. APMGR reaminteşte că din cauza taxei clawback, în ultimii 3 ani, au dispărut peste 1.300 de medicamente din România, au fost disponibilizaţi peste 300 de angajaţi şi România a ratat investiţii de circa 50 milioane de euro. Totodată, APMGR militează pentru creşterea accesului la medicamente cu preţuri accesibile, în beneficiul pacienţilor şi al sistemului de sănătate, informarea pacienţilor din România cu privire la medicamentele generice, crearea unui cadru de reglementare echitabil pentru medicamentele generice, identificarea şi îndepărtarea tuturor barierelor de acces pentru medicamentele generice din sistemul de sănătate din România, reluarea investiţiilor operaţionale şi industriale în România, în condiţiile în care mediul de afaceri devine mai previzibil şi sustenabil”, informează membrii asociaţiei.

    Dragoş Damian este unul dintre cei mai experimentaţi executivi din industria farma. După absolvirea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, Dragoş Damian şi-a început cariera în industria farmaceutică în 1993, în cadrul companiei Roche, unde a promovat rapid până la poziţia de medical manager. Între 1999 şi 2004 a avansat în cariera sa din postura de country manager conducând reprezentanţa Menarini/Berlin Chemie. Apoi a fost cooptat de Terapia, unde a ocupat pe rând poziţia de director comercial, respectiv chief executive officer, odată cu preluarea companiei Terapia de către grupul Ranbaxy. În 2008 a devenit directorul general al companiei Zentiva. 2010 a fost anul celei mai importante decizii: revenirea sa în poziţia de CEO la Terapia Ranbaxy, cel mai mare producător de medicamente generice din România, companie ce promovează un model integrat de business farmaceutic, cuprinzând operaţiuni comerciale şi industriale, unităţi de cercetare şi dezvoltare, laboratoare de calitate, de farmacovigilenţă şi de studii clinice şi de bioechivalenţă.

  • CNAS: Susţinem aplicarea clawback-ului diferenţiat la medicamente

     Declaraţia preşedintelui CNAS, Vasile Ciurchea, vine după ce joi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian, a spus că taxa clawback a compromis ireversibil industria farmaceutică.

    “Medicamentele accesibile dispar de pe piaţă, iar creşterea taxei clawback la peste 20% în ultimele trei trimestre va accentua acest proces dramatic atât pentru pacienţi, cât şi pentru producătorii locali”, a mai spus şeful APMGR.

    Potrivit asociaţiei, care citează datele Cegedim, în perioada 2011-2014 au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente, din care peste jumătate costau mai puţin de 50 lei, iar 45% erau fabricate în România. Cea mai mare parte dintre acestea sunt antireumatice, pentru boli cardiovasculare şi pentru sistemul nervos central.

    Damian mai spune că singurul argument pentru creşterea taxei clawback este creşterea consumului de medicamente compensate scumpe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro